PROPRIETĂȚILE GAZELOR

Capitolul I.
Contextul general.

1.Contextul energetic, climatic, tehnologic, economic, social, politic,

geografic, și legislativ actual și strategiile de dezvoltare în domeniul
sistemelor de generare a energiei cu ajutorul gazelor.

1.1. Contextul energetic

 Explozia consumului de energie.

Omenirea a evoluat, de-a lungul istoriei sale, în diferite direcții, cu diferite ritmuri și cu
diferite consumuri de resurse naturale, mai mult sau mai puțin necesare și mai mult sau
mai puțin controlate.
Consumul mondial de energie a fost mult timp1 foarte stabil și rezonabil.
În 1850, când revoluţia industrială a provocat o creştere accentuată a nevoilor de
energie, s-au identificat resurse de energie facil de exploatat și s-au pus bazele unei
întregi industrii energetice, axată în special pe valorificarea resurselor fosile. Consumul de
energie a continuat să crească exponenţial ca urmare a două efecte simultane: creşterea
populaţiei și creşterea consumului de bunuri şi echipamente. Astăzi se estimează că
cererea mondială pentru toate formele de energie ar trebui să crească cu 54% în următorii
20 de ani (în ţările industrializate numai 33%2) [1].

 Resursele de combustibili fosili sunt limitate si distribuite inegal.

Omenirea se află în prezent în fața unor importante constrângeri energetice.
Dacă se menține actualul ritm de creștere a cererii de consum, atunci orizontul de
epuizare a resurselor energetice fosile este foarte apropiat.

Rezerva mondială ultimă: 4000 Gtep

Consum cumulat: după 2000

Rezervă prevăzută: 860 Gtepl

Consum anual
Figura 1: Previzionarea evolutiei consumului de energie.

1
Până la declanșarea revoluției industriale
2
Cererea tinde să încetiniească în ţările industrializate, dar continuă să crească în ţările în curs de
dezvoltare.

U. T. ”Gheorghe Asachi”, Iași-Facultatea de Construcții și Instalații | Victoria COTOROBAI

 PROPRIETĂȚILE GAZELOR

(sursa: Jean-Marc Jancovici, conferința PREBAT, Franța, 2006)

Estimarea orizontului de epuizare a resurselor clasice a fost făcută de organisme
abilitate în realizarea de prognoze, pe baza a diferite scenarii de consum și de dezvoltare.

Prin utilizarea unui scenariu de creștere a consumului în următorii 100 de ani, cu un

procent de numai 2%, previzionat pe baze stiințifice, estimarea rezervelor mondiale de
combustibili fosili identificate și evaluate până în prezent, a condus la rezultate
îngrijorătoare: acestea se pot epuiza in circa 100 ani -Figura 1.

Prognoza, pe tipuri de resurse fosile disponibile este și mai îngrijorătoare, în sensul că

rezervele fosile cât de cât curate au un orizont de epuizare și mai apropiat figura 2.

An estimat epuizare resurse

Cărbune

Uraniu

Gaz

Petrol

1900 1950 2000 2050 2100 2150 2200 2250 2300 2350
 

Figura 2. Rezerva de combustibili fosili (Sursă: BP statistical review, 1997)

Și, pe lângă caracterul limitat al resurselor, la stabilirea politicilor și strategiilor energetice

trebuie să se țină seama de distribuția geografică neuniformă a acestora (tabelul 1.).

Tabel 1. Orizont epuizare și areal geografic resurse resurse energetice

fosile
(în raport cu anul 2006)
Resursă Orizont epuizare Areal geografic resurse
Români Global
a
Petrol 45 ani 63,6% din rezerva mondială se află în Orientul Mijlociu
Gaze 15 ani 63 ani 38,7-Rusia; 33,9-Orientul Mijlociu
Carbune 218 ani 22,5-Rusia; 25,4-America de Nord; 21,8-China

 Performanța ecologică a sistemelor centralizate de generare și

alimentare cu energie3 din surse convenționale este diferită în
raport cu sursa utilizată de generare a energiei.
În epoca industrializării, majoritatea clădirilor din marile aglomerări urbane și nu numai
au fost/sunt alimentate cu energie în sistem centralizat, la nivel de localitate/zonă/quartal.
Sistemele centralizate produc/produceau energia prin arderea combustibililor clasici,
cu degajări mai mari saau mai mici în raport cu natura combustibilului utilizat, calitatea
acestuia și performanța echipamentelor de generare.
3
termică + electrică + …

U. T. ”Gheorghe Asachi”, Iași-Facultatea de Construcții și Instalații | Victoria COTOROBAI

 PROPRIETĂȚILE GAZELOR

În acțiunile de identificare a măsurilor de reducere a degajărilor de noxe în atmosferă,

una dintre direcțiile strategice vizate pentru viitorul apropiat constă în utilizarea gazelor
combustibile, singure sau în amestec cu bio-gazul (obținut din valorificarea deșeurilor) sau
hidrogenul obținut pe diferite căi și utilizarea unor instalații/surse de generare a energiei
performante (centrale cu condensație, pile de combustibili...).

U.E. și respectiv și România dorește să devină lider mondial în eforturile de reducere a

degajărilor de noxe și, în strategia de dezvoltare pe termen lung a sectorului clădiri și-a fixat
un țel foarte ambițios: depășirea factorului 9 (reducerea cu peste 95% a degajăilor de noxe)
până în 20204.

In structura consumului de energie primară din U.E. din ultima perioadă se poate
constata deja o consecință a măsurilor de reducere a degajărilor de noxe prin politicile
energetice ale U.E. (figura 5).

140
120
100
80
60
1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Energii regenerabile
Electricitate
Gaz
Petrol brut și produse petroliere
Căldură derivata
Combustibili solizi

Figura 5. Consumul final de energie, în UE-27 (1996=100)

 măsuri ce se impun pentru ieșirea din criza energetică și pentru

promovarea unei dezvoltări durabile în domeniu.
În actualul context energetic, printre strategiile de dezvoltare durabilă figurează
și:
 extinderea sistemelor de alimentare cu gaze transnaționale, simultan cu
 identificarea de noi resurse și/sau tehnici de regenerare a zăcămintelor,
 identificarea și promovarea de noi tehnologii de extragere (marine...);
 creșterea performanțelor componentelor sistemului (estinderea și diversificarea
capacităților de stocare, exploatare optimă prin introducerea sistemelor de
gestiune operatorie, creșterea performanțelor instalațiilor de generare a
energiei, introducerea în sistem a gazelor provenite din resurse regenerabile).

1.2. Contextul climatic

Schimbarile climatice globale cunosc o rată de evoluție alarmantă în principal
datorită intensificării efectului de seră. Concentraţia de bioxid de carbon (CO 2),
4
La samitul European de la Bruxell, din octombrie 2009 s-a citit proiectul inițiativei viitoarei
Directive EU în acest sens.

U. T. ”Gheorghe Asachi”, Iași-Facultatea de Construcții și Instalații | Victoria COTOROBAI

 PROPRIETĂȚILE GAZELOR

gazul de seră cu ponderea cea mai ridicată, produs prin arderea tuturor
combustibililor fosili: cărbune 5, petrol şi gaz a crescut cu 30% încă din era pre-
industrială. Efectele combinate ale tuturor gazelor cu efect de seră (CO 2, metan,
ozon,…) sunt echivalente cu o creştere a CO 2 cu 50% faţă de perioada
preindustrială.
Printre consecințele complementare efectului de seră se numără și creșterea
temperaturii globale a planetei, cu implicații nefavorabile 6 pentru dezvoltarea
durabilă a omenirii. Faţă de anul 1860, temperatura medie a scoarţei terestre a
crescut cu 0,6°C (tabelul 2 și fig. 7.). Și în România, creșterea înregistrată în
ultimul secol este este semnificativă: 0,5°C 7. În ultimii 20 de ani, anomaliile
înregistrate în acest domeniu sunt semnificative și îngrijorătoare 8.
Tabel 2. Creşterea temperaturii medii anuale faţă de media perioadei
19511980
(sursa: GHCN)9
Anul 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000
Creşterea de temperatură ( °C) 0,35 0,12 0,14 0,24 0,38 0,30 0,40 0,57 0,33 0,33
Anul 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Creşterea de temperatură ( °C) 0,48 0, 56 0,55 0,49 0,62 0,54 0,57
Pentru stabilirea unor măsuri eficiente de reducere a evoluției temperaturii
medii anuale, s-au realizat o serie întreagă de studii și cercetări și s-au propus
diverse modele de evoluție (în diverse scenarii/ipoteze de dezvoltare), conform
cărora, în anul 2100 temperatura va înregistra o creştere între 1,5 şi 6°C, dacă
filierele energetice şi evoluția consumului nu vor fi modificate (figura 7., figura 8).
Deoarece în prezent evoluţia emisiilor de gaze care cauzează efectul de seră nu
este previzibilă, estimările variază. O estimare globală, conform a 7 scenarii
esențiale este dată în fig. 9. și conform acesteia: clima globală se va încălzi cu
1,1 - 6,4 °C în cursul secolului al XXI-lea.

5
Prin arderea cărbunelui se degajează de două ori mai mult CO 2 în raport cu arderea gazului
natural3. Degajările de CO2 provenite din arderea petrolului se situează între cele două
6
Creştererea temperaturii scoarței terestre cu valoarea estimată poate avea o seamă întreagă de
consecințe negative: reducere resurse apă potabilă; creşterea nivelului mărilor și oceanelor cu
0,21 m; modificări spectaculoase în eco-sisteme; deșertificări...
7
Sursa: Conferința „Măsuri de adaptare şi reducere a impactului schimbărilor climatice”.
8
În anul 2007 s-au înregistrat temperature maxime record, atât iarna cât și vara: iarna 2006 - 2007
a fost cea mai caldă din ultimii 100 de ani (de când există observaţii meteorologice în România); în
luna iulie s-a înregistrat un număr record de 148 de cazuri cu temperaturi maxime zilnice egale sau
mai mari de 40 °C; La Calafat, în luna iulie s-a atins temperatura de 44 °C; temperatura maximă
absolută a verii s-a înregistrat în toate cele trei luni (la 53 staţii în iunie, 94 staţii în iulie şi la 17 staţii
în august); a fost atins numărul maxim lunar de zile consecutive caniculare, în care s-au înregistrat
temperaturi de peste 35 °C şi de nopţi consecutive tropicale, cu temperaturi mai mari de 20 °C
anul 2007 este considerat un an al fenomenelor meteorologice extreme.
9
Global Historical Climate Network (Reţeaua pentru urmărirea climatului global)

U. T. ”Gheorghe Asachi”, Iași-Facultatea de Construcții și Instalații | Victoria COTOROBAI

 PROPRIETĂȚILE GAZELOR

Fig. 7. Evoluția temperaturii în ultimii 2000 de ani Fig. 8. Previziuni privind încălzirea globală făcute înainte de

Scenarii
(conform reconstituire pe baza analizei inelelor de 2001 cu diverse modele climatice
creştere ale arborilor şi a grosimii gheţarilor).
Sursa: IPCC Special Report on Emissions Scenarios Sursa: IPCC Special Report on Emissions Scenarios
Emisfera nordică Global

Incertitudine modele 2100

Scenarii

Fig.9. Estimarea variatiei temperaturii la suprafata solului pe perioada 1000-2100

(sursa: Jean-Marc Jancovici, 2006)
Dacă modificarea climatului se dovedeşte ireversibilă, reducerea acestei
evoluţii este însă posibilă, prin diminuarea semnificativă a emisiilor de gaze cu
efect de seră. Deoarece absorbanţii naturali de CO 210 nu pot absoarbi decât puţin
mai mult de jumătate din cantitatea produsă de activitatea umană (nivelul din
2000), iar pe de altă parte durata de viaţă a bioxidului de carbon în atmosferă este
de ordinul secolelor, pentru stabilizarea concentraţiei de CO 2 la nivelul actual, ar
trebui redusă urgent emisia de gaz cu 50 până la 70%.

10
solurile, arborii şi oceanele

U. T. ”Gheorghe Asachi”, Iași-Facultatea de Construcții și Instalații | Victoria COTOROBAI

 PROPRIETĂȚILE GAZELOR

Deși această reducere este imposibil de realizat brusc 11, trebuie, totuși, să se
acţioneze urgent12, prin promovarea unor măsuri eficiente de stabilizare.

1.3. Contextul tehnologic.

Evoluția spctaculoasă a tehnologiilor din ultimele două decenii a creat

premizele unui salt calitativ în mai toate sectoarele economice, înclusiv în
domeniul sistemelor de alimentare cu gaze:
 dezvoltarea/perfecționarea tehnologiilor de extracție (din zăcămintele marine,
sau de la mari adâncimi) și de tratare;
 dezvoltarea soluțiilor de gestiune-monitorizare-control, respectiv de
gestiune/management integrat al sitemelor (gestiune a resurselor, gestiune
tehnică/operatorie, economică);
 utilizarea unor sisteme integrate (cu componente de valorificare a energiilor
neconvenționale);
 dezvoltarea echipamentelor de generare, respectiv creșterea randamentelor de
transformare;

1.4. Contextul economic.

Din punct de vedere economic, ne aflăm într-un moment caracterizat prin

dependență energetică de resurse din exterior și prețuri relativ mari ceea ce impune,
printre alte măsuri și trecerea treptată la sistemele integrate de alimentare cu gaze.

1.5. Contextul politic.

Energia în general și gazul în special este o ”armă”, care poate fi manevrată foarte
abil la nivel mondial iar politicile zonale se fac și desfac și funcție de această resursă
energetică. Este de dorit deci, pe cât posibil, ca în cadrul unor politici responsabile în
domeniul energetic să existe soluții de reducere la minim a dependențelor energetice.

2.Politici energetice privind conservarea energiei și utilizarea

formelor regenerabile de energie.
Scopul general al oricărei politici energetice constă în:
 Realizarea unui ECHILIBRU între CEREREA şi OFERTA de ENERGIE
în condiţii suportabile din punct de vedere social şi ecologic.
În acest sens se poate acţiona la cei doi poli (inițial și final) ai vectorului
energetic respectiv asupra cererii și a ofertei.
 Oferta de energie. Acțiunile în această direcție trebuie să conducă spre
tehnologii de valorificare intensivă și eficientă a resurselor disponibile,
extinderea utilizării formelor regenerabile de energie și identificarea unor noi
surse, capabile să compenseze efectul reducerii inevitabile a rezervelor
actuale;

11
sunt necesare mai multe generaţii pentru obţinerea stabilizării concentraţiilor de CO 2 la un nivel
acceptabil
12
deoarece ne găsim în faţa unei probleme cumulative

U. T. ”Gheorghe Asachi”, Iași-Facultatea de Construcții și Instalații | Victoria COTOROBAI

 PROPRIETĂȚILE GAZELOR

 Cererea de energie Politica orientată spre cererea de energie trebuie să

promoveze acțiuni stimulative pentru raționalizarea/diminuarea consumurilor și
pentru conservarea/economisirea energiei.
Politica de eficienţă energetică poate lua diferite forme, în corelaţie cu
structura societăţii şi a tipului de economie în care se aplică și are ca principale
obiective:

 Siguranta surselor de aprovizionare cu energie;

 Protectia mediului și
 Competitivitatea.
În contextul unei economii de piaţă, politica de eficienţă energetică se
bazează pe elemente promoţionale şi motivaţionale13.

3.Sectorul economic de Gaze Naturale. Contextul europeean şi

naţional al dezvoltării acestora.
Prin noţiunea de Sector de Gaze Naturale se înţelege ansamblul
activitatilor desfasurate de agentii economici pentru productia, transportul,
tranzitul, inmagazinarea, distributia, furnizarea si utilizarea gazelor naturale,
precum si instalatiile, utilitatile si echipamentele folosite pentru realizarea acestor
activitati.
Sectorul gazelor naturale a cunoscut, pe plan european, o serie de
transformări menite să creze piaţa unică europeana a gazelor naturale.
Bazele crearii pietei unice a gazelor naturale in Uniunea Europeana s-au
pus, in concordanta cu prevederile Directivei Europene 55/2003 La Forumul de la
Madrid.
Totodata, la initiativa Comisiei Europene, la „Procesul de la Atena”, s-au
pus bazele piaţei regionale de energie in Europa de Sud-Est pana in anul 2005, ca
prim pas al asigurării procesului de integrare graduala a acesteia in piata interna
de energie a Uniunii Europene.
Pe plan naţional, în ultimii ani, s-au produs de asemenea profunde
transformari, creându-se, pe de-o parte cadrul legislativ care asigură functionarea
sectorului si a pietei gazelor naturale, in conditii de eficienta, siguranta, concurenta
si transparenta, pe de altă parte structurile care să permită acest lucru şi nu in
ultimul rand armonizarea acestora cu structurile similare europene.
De asemenea s-a urmărit luarea tuturor măsurilor necesare pentru o bună
protecţie a consumatorilor si mediului.

13
Motivaţia principală este oferită de dorinţa consumatorilor de energie de a rezista în condiţiile
concurenţiale prin reducerea costurilor, în general, şi a celor energetice în special. Atât elemente
promoţionale cât şi cele motivaţionale trebuie să aibă în vedere, printre altele și capacitatea de
plată determinată de puterea de cumpărare, pentru consumatorii casnici. În acest context, se
recomandă o politică promoţională alături de una motivaţională, care să ofere măsuri colaterale
capabile să determine adaptarea consumatorilor într-o perioadă de timp. Într-o astfel de abordare
statul trebuie implicat ca și PARTENER al consumatorilor, acesta trebuind să-și asume
responsabilitatea finanţării mecanismelor de adaptare.

U. T. ”Gheorghe Asachi”, Iași-Facultatea de Construcții și Instalații | Victoria COTOROBAI

 PROPRIETĂȚILE GAZELOR

Pe plan naţional a fost creata Autoritatea Nationala de Reglementare in

Domeniul Gazelor Naturale – ANRGN, institutie publica autonoma cu
personalitate juridica, ce elaboreaza, aplica si urmareste sistemul de reglementari
obligatorii la nivel national, necesar in vederea organizarii si functionarii pietei
gazelor naturale in conditii de eficienta, siguranta, concurenta, transparenta si de
protectie a consumatorilor si a mediului.
Prin ANRGN, începand cu anul 2003, România a devenit observator la
Grupul European al Reglementatorilor din sectorul Energiei Electrice si cel al
Gazelor Naturale, expertii români fiind implicati in Grupurile de Lucru care
activeaza in domeniile referitoare la inmagazinare gazelor naturale si la transportul
transfrontalier, avand contributii importante la crearea proiectelor de documente in
aceste domenii.
În acest context, in cadrul autoritatii a fost dezvoltat si implementat un
sistem de management al calitatii in conformitate cu Standardul International ISO
9001:2000.
Pentru integrarea pietei interne a gazelor naturale in piata europeana
comuna, au fost aplicate o serie de masuri menite să faciliteze procesul de
integrare.

Printre aceste măsuri merită menţionate:

 elaborarea reglementarilor tehnice si comerciale specifice 14;

 liberalizarea graduala a pietei, proces ce va continua, pana la asigurarea
deschiderii integrale a acesteia in anul 2007, anul aderarii Romaniei la Uniunea
Europeana.
 implementarea unor noi metodologii de tarifare prin care s-a urmarit stimularea
operatorilor licentiati in vederea realizari de investitii si reducerii costurilor
operationale;
 monitorizarea si controlul activitatii agentilor economici autorizati si licentiati.
 cresterea graduala a preturilor reglementate.
Formarea si consolidarea pietei libere constituie cheia unor avantaje
considerabile, dintre care cele mai importante sunt: dezvoltarea competitiei,
cresterea sigurantei in aprovizionarea cu gaze naturale, facilitarea tranzactiilor.

Concluzie:
 Din cele expuse anterior și corelat cu estimările Shell realizate în 2005,
utilizarea gazului în generarea energiei va depăși, la orizontul anului 2005, ca
pondere, utilizarea celorlalte resurse energetice clasice, iar în cazul dezvoltării
tehnologiilor de producere a hidrogenului și de integrare în sistemele de
alimentare cu gaze, aceste sisteme pot fi o alternativă viabilă cel puțin pentru o
sută de ani de acum înainte. Pe de altă parte, comoditatea utilizării unei
infrastructuri deja create este un argument forte în dezvoltarea în continuare a
acestor sisteme. Este evidentă oportunitatea dezvoltării, cel puțin pe termen
mediu a activitățiilor legate de prospectarea, extragerea, transportul, distribuția
14
O realizare importanta pentru sectorul gazelor naturale din ultimii ani o
reprezinta intrarea in vigoare a Legii Gazelor nr. 351/2004, publicata in Monitorul
Oficial nr. 679/28 iulie 2004. Astfel, s-a realizat armonizarea legislatiei interne cu
prevederile Directivei Europene a Gazelor nr. 2003/55/CE, sub conditia respectarii
principiului subsidiaritatii.

U. T. ”Gheorghe Asachi”, Iași-Facultatea de Construcții și Instalații | Victoria COTOROBAI

 PROPRIETĂȚILE GAZELOR

și utilizarea gazelor combustibile și respectiv de studiul sistematizat al acestui

domeniu.

 În cadrul prezentului curs se vor aborda problemele legate de:

 Structura sistemului de alimentare cu gaze a consumatorilor casnici sau
economici din localitati urbane, rurale si din afara lor;
 Componentele sistemului de alimentare cu gaze, respectiv funcțiunile, tipurile
caracteristice, elementele de calcul/proiectare execuție.

U. T. ”Gheorghe Asachi”, Iași-Facultatea de Construcții și Instalații | Victoria COTOROBAI