Indicatori specifici activității de asigurare-reasigurare

1.Primele brute subscrise- reprezintă primele încasate, precum și de încasat, aferente

contractelor de asigurare, și contractelor de reasigurare, care intră în vigoare începând cu
perioada de referință, înainte de a avea loc deducerea oricăror sume din acestea.

2.Primele brute subscrise potrivit contractelor de asigurări- fără a se deduce

cuantumul primei subscrise a fi cedate în reasigurare.

3.Primele brute primite în reasigurare, conform contractelor de reasigurare- fără a

deduce partea din primele reprezentând retrocedările subscrise.

4.Veniturile din plasamente- reprezintă veniturile din participări la societăți unde se

regăsesc interesele de participare, venituri aferente altor plasamente (respectiv terenuri și
construcții), venituri din diminuarea ori anularea provizioanelor cu plasamente, și venitul net ce
rezultă din realizarea plasamentelor.

5.Venituri și cheltuieli extraordinare- reprezintă veniturile și cheltuielile ce nu provin

din activitatea curentă și constantă a societății.

6.Cheltuieli de exploatare- sunt reprezentate de cheltuielile aferente daunelor și

prestațiilor, rezervelor tehnice, cheltuieli aferente comisioanelor din reasigurare etc.

7.Cheltuieli de achiziție- cuprind cheltuielile ocazionate de încheierea contractelor de

asigurare.

8.Cheltuieli de administrare- sunt reprezentate de cheltuielile pentru încasarea primelor,

administrarea portofoliului, cheltuieli de gestionare a participării societății la beneficii și
risturnuri.

9.Cheltuieli cu plasamentele- sunt cheltuielile de gestionare a plasamentelor inclusiv

toate cheltuielile aferente dobânzilor, cheltuieli cu construirea provizioanelor pentru plasamente.

10.Cheltuieli cu daunele- daunele plătite aferente exercițiului, majorate cu rezerva de

daune și micșorată cu rezerva de daune corespunzătoare exercițiului anterior.
 11.Obligațiuni și alte titluri cu venit fix

12.Depozitele la instituțiile de credit

13.Capitalul subscris

14.Datoriile subordonate- datorii reprezentate sau nu printr-un titlu, care în caz de

lichidare ori faliment ar putea fi exercitate numai după ce toate drepturile celorlalți creditori au
fost îndeplinite.

Eficiența activității de asigurare din punct de vedere al asiguratorilor

Entitățile economice ce oferă spre vânzare numeroase produse de asigurare, numite

generic asiguratori, prezintă ca principal obiectiv crearea de profit din activitatea economică pe
care o desfășoară. Gestiunea financiară a tuturor entităților economice, ar putea fi definită ca un
ansamblu de activități aferentă constituirea, sporirea sau micșorarea fondurilor societății
comerciale și utilizarea eficientă a acestora, de obținere, repartizare și folosire a rezultatelor
financiare. În mod cert gestiunea financiară a societăților comerciale cuprinde totalitatea
relațiilor financiare la care aceasta participă, fie prin constituirea și folosirea fondurilor de
asigurare, sau prin legătura cu realizarea, repartizarea și utilizarea tuturor rezultatelor financiare.

Adaptarea mecanismelor de gestionare a portofoliului de asigurare și evidențiere a

acesteia în contabilitatea de gestiune a suferit o serie de modificări asupra indicatorilor de
eficiență. Studiile și lucrările de specialitate realizate până în prezent au luat în calcul numai
veniturile din încasări de prime de asigurare și cheltuielile privind plățile cu indemnizațiile de
despăgubire și sume asigurate, fiind singurii indicatori de referință evidențiați în contabilitate.
Aferenți acestor indicatori, personalul din societățile de asigurare ce calculau eficența activității
de asigurare, mai introduceau indicatorii statici pentru a prezuma obligațiile viitoare.

Noua conjunctură a organizării sistemului informațional contabil, dimensionează

indicatorii mai bine datorită cunoașterii elementelor suplimentare mai concret aproximate, prime
de asigurare subscrise însă neîncasate, daune avizate precum și în curs de soluționare, daune
neavizate, și indicatori care se reflectă în conturile de reserve tehnice.

1.Rata daunei reprezintă raportul dintre părțile de despăgubiri și încasările din primele
de asigurare exprimat în procente. Exprimă nivelul plăților efective cu despăgubiri comparative
cu nivelul veniturilor din primele de asigurare. Acest indicator se calculează pentru fiecare fel de
asigurare, cât și pentru principalele categorii de asigurări, utilizându-se formula:

Dp
Rd= ∗100
P

Unde:

Rd- reprezintă rata daunei;

Dp-totalul plăților de despăgubiri și sume asigurate

P-totalul încasarilor aferente primelor de asigurare.

Această rată se exprimă în procente, cu posibilitatea de a fi mai mică, egală ori mai mare
de sută la sută. Pe măsură ce nivelul ratei, exprimat în puncte procentuale este mai mic, cu atât
situația fianciară a societății de asigurare este mai pozitivă. Având în vedere că după ce planul de
conturi a fost adaptat la standardele Uniunii Europene, din evidențele contabile se identifică cu
ușurință rezervele de daună și rezervele de prime, considerăm că formula clasică de calcul a
rentabilității ar putea suferi următoarea modificare:

Dp+ Rezd
Rd= ∗100
Ps

Unde:

Rezd- repezintă rezerva de daună;

Ps- reprezintă primele de asigurare subscrise echivalente cu suma dintre primele încasate și
rezervele din prime.

Prezentăm mai jos un exemplu de calcul, cu doua linii de asigurare, clădiri şi CASCO.
 Nr. DESCRIERE indicatori Total Cont
Crt. contabil CS 10 Clădiri CASCO
X Număr bunuri asigurabile (x) 237.795 x 94.795 143.000
Y Număr contracte de asigurare încheiate (y) 2500 x 1.100 1.400
K Cheltuieli cu administrarea dezvoltarea (k) 210.000.000 x x x

A Prime de asigurare subscrise (a) 11.807.049.356 1.097.304.689 10.709.744.667

B Prime de asigurare încasate (b) 6.477.235.353 702 500.000.000 5.977.235.353
C Rezerva de prime (c) 5.329.814.003 315 597.304.689 4.732.509.314
D Despăgubiri Plătite (d) 3.591.553.220 602 571.201.651 3.020.351.569
E Rezerva de daune (e) 3.504.858.000 327 153.458.000 3.351.400.000
F Nr dosare daune avizate (f) 154 x 4 150
F1 Număr de dosare plătite (f1) 140 x 3 140
F2 Număr de dosare in lucru (f2) 14 x 1 10

G Rezerva de daune neavizate (g) număr luni ramase 2 3.019.415.213 707.972.397

1. Rata daunei (d+e)/(b+c)*100 63% x 66% 59%
1a Rata daunei estimată (d+e+g)/(b+c)*100 204% x 341% 66%
2. Rata fizică a daunei (f/y) 6,16% 0,36% 10,71%
3. Gradul de cuprindere în asigurare (y/x*100) 1,05% 1,16% 0,98%
Despăgubirea medie per dosar daune plătit
4. (d/f1) 143.532.864 x 241.553.217 45.512.511
Despag. medie per dosar daune avizat
4a. (d+e)/f 111.821.628 x 181.164.913 42.478.344

Există o doză de subiectivism în relaţia dată ce derivă din faptul că nu toate primele
subscrise vor fi încasate iar rezerva de prime nu va fi eliberată doar prin încasare, va exista o cotă
procentuală ce se va elibera prin rezilierea contractelor la neplata asigurării.

2.Gradul de cuprindere în asigurare. Se stabilește prin raportarea volumului sau

numărului de obiecte asigurate la numărul sau volumul total al lucrurilor de aceeași natură
asigurabile aplicând formula:

n
Gc= ∗100
N

Unde:
Gc- reprezintă gradul de cuprindere în asigurare;

n- numărul bunurilor (persoanelor) asigurate;

N- numarul bunurilor (persoanelor) asigurabile.

În consecință, acest indicator relevă gradul de dezvoltare al fiecărei forme de asigurare,

indicând totodată efortul asiguratorului pentru extinderea unei forme de asigurare, și rezervele de
creștere existente. Pe măsură ce nivelul indicatorului este mai apropiat de 100, cu atât forma de
asigurare respectivă este mai dezvoltată. Rata asigurării majorată reflectă poziția de supremație
pe care asiguratorul o deține pe piața asigurării pentru produsul respectiv. Indicatorul reflectă,
după caz, raportul, mai mult sau mai puțin favorabil, între primele încasate și despăgubirile
plătite.

Relevanța acestui indicator este dată de aprecierea calității activității desfășurate pe

ansamblul societății de asigurare, precum și la nivelul verigilor organizatorice teritoriale.

3.Rata fizică a daunei. Există o asemănare între acest indicator și rata daunei, însă aici
mărimele ce se raportează se exprimă în unități naturale, fiind un indicator cantitativ. Acesta
indică ponderea bunurilor despăgubite din totalul bunurilor asigurate. Pe măsură ce nivelul
acestui indicator este mai mic, cu atât crește eficiența activității societății de asigurare. Rata
fizică a daunei se stabilește aplicând relația:

nr . B . dp
Rfd= ∗100
nr . B . asig

Unde:

Rfd-este Rata fizică a daunei;

Nr.B.dp.- reprezintă numărul bunurilor despăgubite;

Nr.B.asig- reprezintă numărul bunurilor asigurate.

Pe măsură ce dispersia bunurilor și a tuturor persoanelor asigurate prezintă o pondere

ridicată în teritoriu, pe atât eficiența liniei de asigurare este în creștere, și totodată probabilitatea
ca același risc să afecteze un număr mai mare de asigurați se diminuează.
 4.Costul relativ al activității de asigurare se calculează ca un raport între totalul
cheltuielilor cu plățile de sume asigurate, expertize și cheltuieli de administrare legate de
desfășurarea normală a activității de asigurare și totalul încasărilor realizate din prime de
asigurare, dobânzi și comisioane. Prin compararea acestui indicator cu rata daunei reies
posibilitățile de diminuare a cheltuielilor generale și a cheltuielilor comune. Acest indicator se
poate determina pe tipuri de asigurări, folosind ca relație de calcul:

C
Ca= ∗100
P

Unde:

Ca- este costul relativ al activităților de asigurare;

C- reprezintă cheltuielile totale desfășurate de asigurator;

P- reprezintă numărul total de încasări aferente primelor de asigurare, dobânzi și comisioane.

Costul relativ al activității de asigurare arată în procente raportul aferent cheltuielilor de

asigurare și primele de asigurare. În mod evident nivelul indicatorului este subunitar, în caz
contrar firma va prezenta o situație financiară deficitară. În majoritatea cazurilor Ca > Rd pentru
că și C > Dp. Cei doi indicatori, Rata daunei și Costul relativ al activității de asigurare se
determină atât pentru fiecare an, cât și pentru toată perioada de referință.

5.Rata venitului net se calculează raportând diferența între veniturile și cheltuielile

înregistrate de societate într-o perioadă de timp, de regulă un an, la totalul veniturilor. Acest
indicator se calculează aplicând relația:

P−C
Rvn= ∗100
C

Unde:

Rvn- este rata venitului net;

P- totalul încasărilor din prime și alte venituri;

C-cheltuieli totale efectuate de asigurator.

 Rata venitului net reflectă procentual cât va rămâne în beneficiul asiguratorului din aceste
100 de unități valorice din totalul primelor de asigurare încasate. Rata venitului net se calculează
anual, precum și la alte unități economice, însă având în vedere specificul activității de asigurare,
ca de exemplu probabilitatea de ivire a riscurilor este destul de diferită și că primele de asigurare
sunt uneori stabilite pe o perioadă de mai mulți ani. Prin armonizarea legislației în asigurări la
normele Europene, indicatorul se modifică prin luarea în calcul a rezervelor de prime și de
daune.

Rezultatul acestui indicator este mult mai concret datorită faptului că de la 01.01.2003,
societatea este obligată să țină o evidență separată pentru fiecare contract încheiat în fiecare an,
ce pot fi urmărite în evoluția lor. În acest mod se poate realiza calculul venitului net mult mai
aproape de realitate, comparativ cu calculul anual.

Ca și formulă de calcul putem aplica:

( Vps+ Ave+Vp )−(Cd+ Crz+Chadm)

Rvn= ∗100
Cd+Crz +Chadm

Vps- reprezintă venituri din prime subscrise;

Ave- alte venituri din exploatare;

Vp- reprezintă veniturile din plasamente;

Cd- reprezintă cheltuielile cu despăgubirile;

Crz- cheltuieli cu rezervele;

Chadm- reprezintă cheltuieli de administrare.

6.Cheltuieli la 1 leu venit. Efectul raportat la efort, se poate calcula raportând diferența
aferentă totalului cheltuielilor și totalul indemnizațiilor de despăgubire și sume asigurate plătite
de asigurator, pe întreg parcursul unui an, la diferența între totalul veniturilor și totalul
cheltuielilor. Relația de calcul cu ajutorul căreia se poate determina acest indicator este:

C−Dp
C/1 leu (uv)/vn= P−C
Unde:

C- reprezintă totalul cheltuielilor de asigurare;

Dp- totalul depăgubirilor (sumelor asigurate) plătite;

P- reprezintă totalul primelor de asigurare și al altor venituri încasate.

Indicatorul se poate calcula pentru 1 leu venit ori în raport cu oricare altă unitate valutară.
Tendința de minim a prezentului indicator exprimă o situație financiară benefică pentru
asigurator. Calitatea activității desfășurate de către o societate de asigurare și volumul acesteia,
precum și a subunităților acesteia pot fi aprobate și pe baza unor alți indicatori, dintre care
amintim: numărul mediu de asigurări contractate de un agent, suma medie asigurată, prima de
asigurare medie aferentă unui contract, precum și productivitatea muncii în activitatea de
asigurare.

7.Productivitatea muncii unui angajat din asigurări se determină ca raport între

încasările totale din primele de asigurare pe o anumită perioadă de timp, și numărul personalului
angrenat în cumpărarea asigurărilor, determinate conform relației:

P
Wa=
Npa

Unde:

Wa- reprezintă productivitatea muncii în domeniul asigurărilor;

P-reprezintă totalul primelor de asigurare precum și al altor venituri încasate;

Npa- este numărul personalului angrenat în achiziționarea acestor asigurări.

Indicatorul prezintă diferite influențe în raport cu volumul de prime încasate, însă nu

putem face abstracție de dispersia contractelor de asigurare existente în teritoriu. Pentru început
decizia managerială poate impune dezvoltarea relațiilor de asigurare cu diverse persoane juridice,
asigurați țintă, ce prin valoarea bunurilor asigurate conferă o eficiență sporită, atât in activitatile
economice, cat si ale salariatilor. Dezvoltarea diverselor relatii de asigurare cu persoanele fizice,
va reduce productivitatea muncii pe un termen scut, insa va crea noi orizonturi de lucru si va
conferi stabilitatea pe termen lung.
 8.Numarul mediu de aigurari contractate de catre un angajat se poate calcula pentru
asigurarile facultative si reprezinta raportul intre totalul numarului de asigurari facultative, pe
diverse categorii (bunuri, personae, raspundere civila), ocntractate intr-o anumita perioada de
timp (luna, trimestru, an) si numarul organelor de contractare a acestor asigurari.

Relatia de calcul pentru acest indicator se prezinta astfel:

Ac
Nac=
Npc

Unde:

Nac-numarul mediu de asigurari contractate de un agent de asigurare;

Ac- numarul asigurarilor contractate intr-o anumita perioada de timp.

Npc- reprezinta numarul agentilor (personalului) de contractare a asigurarilor.

Acest indicator poate fi ajustat prin luarea in calcul a societatilor de intermediere, de

exemplu a persoanelor fizice autorizate. Formula de calcul aferenta ar putea fi:

Nac=Ac / Npc+¿

Unde:

Ni- reprezinta numarul conventiilor incheiate cu intermediarii din domeniul asigurarilor.

In cadrul unei conventii pot activa mai multe personae ce vor contracta asigurarile. In
aceste conditii indicatorul poate sa fie extins intr-un analitic, respective numarul de asigurari
ontractate prin personalul propriu, raportat la numarul total de asigurari contractate.

9.Suma asigurata medie repezinta unul dintre indicatorii utilizati in aprecierea

asigurarilor de viata. Pentru un asigurator este efficient ca agentii de asigurare sa depune efeor
pentru a incheia contracte la asigurarile de viata, la sume cat mai mari. Acest indicator poate fi
determinat pe baza relatiei:

Sa
Sam=
Nc

Unde:
Sam- este suma asigurata medie;

Sa- reprezinta totalul sumelor asigurate;

Nc- este numarul total de contracte de asigurare incheiate.

Suma asigurata medie poate fi calculate pentru intregul stoc de asigurari, pe o anumita
perioada de timp, sau la un moment dat.

10.Prima medie incasata pe un contract se poate determina pentru toate tipurile de

asigurari, raportandu-se la totalul primelor incasate, prin intermediul contractelor de sigurare
incheiate. Relatia de calcul este reprezentata de :

P
Pm=
Nc

Unde:

Pm- reprezinta prima medie incasata in cadrul unui contract;

P- reprezinta totalul incasarilor din prime de asigurare;

Nc- reprezinta numarul contractelor incheiate.

Acest indicator prezinta o semnificatie deosebita in cazul asigurarilor de viata, intrucat

este incheiat pe o perioada mare de timp, si ne arata nivelul de atragere a numerarului de la
diverse persoane fizice. Aprecierea eficientei se determina comparand perioadele de timp
echivalente aferente exercitiului financiar current comparativ cu cel precedent.