INSTRUCȚIUNE

PRIVIND ELABORAREA LUCRĂRII DE EXAMEN

UNIVERSITATEA NICOLAE TITULESCU DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE DREPT
DISCIPLINA Drept procesual civil I:

STUDENT
STANCIU ALEXANDRU IOAN
Anul III, grupa 6, ID
situații RESTANTA

LUCRARE SCRISĂ
Analizați comparativ chemarea în judecată a altei persoane și chemarea în garanție.
Prin reglementarea intervenției în procesul civil s-a urmărit asigurarea intereselor legitime ale
persoanelor cât și o bună desfășurare a activității de judecată, datorită posibilității instanței de
a cunoaște toate împrejurările care pot duce la stabilirea adevărului, reducerea numărului de
procese, reducerea cheltuielilor de judecată și evitarea unor hotărâri contradictorii.
Conform Codului de Procedură Civilă un terț poate interveni într-un proces civil prin patru
forme și anume o formă în care terţul intervine de bunăvoie care se numește intervenție
voluntară și şi alte 3 forme prin care una dintre părţile din procesul în curs cheamă în judecată
o altă persoană străină de proces, cunsoscute sub numele de intervenție forțată.
În cele ce urmează îmi propun să fac o analiză comparativă între chemarea în judecată a altei
persoane și chemarea în garanție.
Pentru a face această analiză trebuie să ne familiarizăm cu noțiunile. Ambele sunt forme de
participare a terților în procesul civil, iar participarea terților în procesul civil este o instituție
necesară în legislație datorită naturii sale de a contribui la apărarea drepturilor subiective ale
terților sau ale părților principale.

Participarea terțelor persoane în procesul civil este o instituție procesuală, ce determină

modul și condițiile prin care unele persoane care inițial sunt străine de proces pot lua parte la
judecată. Chemearea în judecată a altei persoane și chemarea în garanție sunt forme de
participare a terțelor persoane în procesul civil alături de intervenție și arătarea titularului
dreptului.Terțele persoane introduse astfel în proces vor fi obligate să respecte drepturile
stabilite prin hotărârea pronunțată și nu vor mai beneficia de principiul relativității lucrului
judecat.
Pentru a putea participa în procesul civil, terțele persoane trebuie să îndeplinească anumite
condiții. Ele trebuie să dispună de capacitate rpocesuală de folosință, calitate procesuală și să
afirme un interes. Pe langă aceste condiții, terţele persoane mai trebuie să dispună de
capacitate procesuală de exerciţiu, să existe un proces civil pendinte, să existe o legătură de
conexitate între cererea principală şi cea de participare a terţului la activitatea judiciară,
precum şi afirmarea unui interes în faţa organelor judiciare
Chemarea în judecată a altei persoane și chemarea în garanție sunt forme ale intervenției
forțate, iar în cazurile de intervenție forțată introducerea terțului în proces se realizează la
inițiativa uneia dintre părți.
Chemarea în judecată a altei persoane pe de o parte, ca formă de intervenție forțată, este
mijlocul procesual prin care una dintre partile initiale solicita introducerea in proces a unei
terte persoane care ar putea sa pretinda, pe calea unei cereri separate, aceleasi drepturi ca si
reclamantul. Este reglementată prin articolele 68- 71 din Noul Cod de Procedură Civilă.

Chemarea în garanție pe de altă parte, ca formă de intervenție forțată, este posibilă ori de câte
ori partea care ar putea pierde procesul poate să cheme în garanţie o altă persoană împotriva
căreia ar putea să se îndrepte cu o cerere de garanţie sau în despăgubire. Este reglementată de
articolele 72 – 74 din Noul Cod de Procedură Civilă.

În ce privește chemarea în judecată cererea prin care se doreşte ca un terţ să fie atras în
proces trebuie făcută în condiţiile de formă prevăzute de lege pentru cererea de chemare în
judecată iar, în plus, trebuie să ofere date şi cu privire la procesul care deja să află pe rol.

Chemarea în garanţie presupune existenţa unui proces civil aflat în faza judecăţii în primă
instanţă. De asemenea, între cererea principală şi cererea de chemare în garanţie trebuie să
existe o legătură de dependenţă astfel încât soluţia ce se va da în cererea principală să poată
influenţa soluţia ce se va pronunţa asupra cererii de chemare în garanţie Cererea de chemare
în garanţie trebuie să fie întocmită cu respectarea cerinţelor pentru cererea de chemare în
judecată

În ce privește chemarea în judecată a altei persoane, întrucât pârâtul este în măsură să

cunoască persoanele care pot pretinde aceleaşi drepturi ca şi reclamantul doar după ce i s-a
comunicat cererea de chemare în judecată, legea a stabilit ca acesta să depună o asemenea
cerere de chemare în judecată a altor persoane o dată cu întâmpinarea sau, când întâmpinarea
nu este obligatorie, cel mai târziu prima zi de la înfăţişare. Pentru reclamant, legea nu a
stabilit ca termen limită pentru introducerea acesteia prima zi de înfăţişare întrucât, în primul
rând, dacă ar fi cunoscut că există vreo persoană care ar fi reclamat aceleaşi drepturi ca şi el l-
ar fi chemat în judecată ca pârât, iar în al doilea rând, el ia cunoştinţă de această împrejurare
abia în cursul judecăţii.

În ce privește chemarea în garanție pârâtul trebuie să formuleze cererea de chemare în

garanţie o dată cu întâmpinarea, iar dacă aceasta nu este obligatorie, cel mai târziu la prima zi
de înfăţişare. Acesta, privind comunicarea cererii de chemare în judecată, poate aprecia dacă
este cazul sau nu să cheme în garanţie un terţ. Reclamantul poate să depună cererea în tot
cursul judecăţii la prima instanţă până la închiderea dezbaterilor întrucât acesta poate aprecia
asupra necesităţii formulării unei asemenea cererii, urmare susţinerilor pârâtului sau chiar în
cursul judecăţii.

În cazul chemării în judecată a altei persoane, un efect specific al cererii de intervenţie forţată
constă în scoaterea din proces a pârâtului în cazul în care acesta este chemat pentru o datorie
bănească şi recunoaşte pretenţiile băneşti formulate împotriva sa. Dacă acesta declară că
doreşte să-şi achite datoria faţă de cel care îşi va stabili judecătoreşte dreptul şi va depune
suma respectivă, judecata va continua între reclamant şi terţul chemat în judecată.

În cazul cererii de chemare în garanţie se judecă o dată cu cererea principală, dar dacă soluţia
acesteia din urmă este întârziată din cauza cererii de chemare în garanţie, instanţa poate
dispune disjungerea, judecarea lor separată.
Chemarea în judecată a altei persoane conferă părților dreptul de a solicita introducerea în
proces a acelor persoane care ar putea pretinde aceleași drepturi ca și reclamantul, în scopul
preîntâmpinării unui nou litigiu iar chemarea în garanție are ca scop realizearea unei apărări
în comun în raport cu reclamantul, precum li o eventuală despăgubire a pârâtului de către
chematul în garanție, pentru prestația la care pârâtul a fost obligat în raport cu reclamantul în
ipoteza admiterii acțiunii principale.
În concluzie, se poate spune că prin prin reglementarea intervenției în procesul civil s-a
urmărit asigurarea intereselor legitime ale persoanelor cât și o bună desfășurare a activității
de judecată, datorită posibilității instanței de a cunoaște toate împrejurările care pot duce la
stabilirea adevărului, reducerea numărului de procese, reducerea cheltuielilor de judecată și
evitarea unor hotărâri contradictorii.

DECLAR CĂ AM ÎNTOCMIT PERSONAL PREZENTA LUCRARE.