Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
de Liliana Popa
Glanda pineală – unde este situată şi de ce avem nevoie de ea
Glanda pineală este ceasul nostru intern, biologic care ajută organismul să se integreze în ritmurile
naturale ale mediului în care trăieşte. Glanda pineală ne spune când trebuie să ne culcăm (chiar dacă
noi nu ascultăm ce zice), cum să ne adaptăm modificărilor sezoniere, când începe pubertatea, etc.
Aspecte exterioare cum ar fi temperatura şi lumina, ca şi mesaje interne cum ar fi emoţii, stări
ghidează glanda pineală în adaptarea biologiei organismului la mediu. În acest fel starea de spirit,
somnul, imunitatea, ritmurile sezoniere, menstruaţia şi chiar îmbătrânirea sunt reglate. Glanda
pineală reglează integrarea organismului în ritmurile temporale prin secreţia de serotonină şi
melatonină, şi prin comunicarea sa cu hipotalamusul. Melatonina susţine ciclicitatea veghe-somn,
creşte abilitatea de a ne reaminti visele, păstrează libidoul, întăreşte sistemul imun, creşte calitatea
somnului, acţionează ca antioxidant, susţine funcţiile sezoniere. Insomniile de obicei le apar între 2 şi
4 dimineaţa, perioada de timp în care de obicei se secretă melatonina. Secreţia redusă de serotonină
duce la apariţia depresiilor.
̓ Aceasta consta
O „diagramă a tonurilor emoţionale” a fost prezentată de L. Ron Hubbard în anii ̓50.
într-o listă de emoţii care aveau numere corespunzătoare fiecărei emoţii, pentru a indica nivelul
vibraţional specific. Ideea de bază era că o persoană tinde să rezoneze în jurul unui anumit ton
emoţional, care ar caracteriza comportamentul său şi nivelul de însufleţire. Dr. John Whitman Ray a
realizat în anii ̓80 o îmbunătăţire a acestei diagrame arătând corespondenţa tonurilor emoţionale cu
sistemul endocrin. Partea acestei diagrame care se referă la glanda pineală o redăm mai jos.
Sistemele HAARP uzează şi ele de energie electromagnetică a cărei creştere în atmosfera terestră, în
cazul utilizării acestor sisteme, va determina afectarea funcţiei glandei pineale. Astfel, modificarea
stării organismului pe care o produce acţiunea sistemelor haarp este oarecum asemănătoare celei
datorate furtunilor solare, cu diferenţa că durerile, stările proaste sau modificările de gândire care
apar durează atât timp cât sistemele respective sunt în funcţiune, nu sunt de scurtă durată ca în cazul
furtunilor solare, şi că aceste sisteme nu amplifică stările/trăirile benefice, ci invers.
Atât lumina cât şi energia electromagnetică nevizibilă scad conversia serotoninei în melatonină. Deşi
mecanismele sunt incomplet descrise, alterarea în producerea de melatonină datorită luminii par a fi
aceleaşi ca cele datorate expunerii la câmpurile electromagnetice.
Orice chist sau clacifiere care apare la nivelul glandei pineale arată că există anumite blocaje
energetice la acel nivel. Studiile realizate de diferiţi cercetători au arătat că astfel de formaţiuni –
chisturi, calcificări – pot apare la orice vârstă.
Diferite publicaţii afirmă că în general calcificările glandei pineale apar după vârsta de 12 ani sau după
apariţia pubertăţii. Dar există studii care au observat că aceste calcificări pot apare în proporţie de 3%
la copiii de 1 an, 7,1% la cei de 10 ani şi 33% la adolescenţii de 18 ani.
Mult înainte ca aceste calcificări să apară în glanda pineală, anumite convingeri devin solidificate în
mintea noastră, cu alte cuvinte mintea dobândeşte „abilitatea” de a „întări” idei, concepte, păreri.
Astfel noi nu mai suntem capabili să vedem şi să luăm în considerare vastul număr de posibilităţi care
există în afara viziunii noastre contractate, înţepenite. Ne putem întreba de ce ar apare aceste
calcificări şi la copiii mici, la care încă nu există un sistem de gândire independent şi bine pus la punct?
Fiecare fiinţă umană vine cu o anumită zestre KARMA-ică în ceea ce priveşte modul de a gândi. Iar
deprinderea minţii de a se împietri, de a se solidifica, ca efect al încăpăţânării excesive, al lipsei de
flexibilitate, o luăm cu noi de-a lungul vieţilor până hotărâm să ne transformăm. Efectul „calcificării”
ideilor, gândurilor este blocarea imaginaţiei noastre şi a capacităţii de a găsi soluţii şi de a crea legături
între idei. Reîntoarcerea la o imaginaţie expansivă şi la un proces de gândire liber, lipsit de limitări ne
realiniază cu potenţialul nelimitat al creaţiei, dezvăluindu-ne iluzia matrix-ului în care trăim. Aşa cum
calcificarea pinealei poate fi reversată odată ce substanţele şi hormonii necesari sunt produşi în creier,
modificarea sistemul nostru de credinţe, gânduri şi emoţii poate crea o „decalcifiere”, o „de-
solidificare” a activităţii minţii, fapt care va suţine expansiunea conştiinţei în acest plan şi în celelalte.
Una din substanţele care „ajută” la apariţia calcificărilor în glanda pineală este florul. Glanda pineală
absoarbe mai mult flor decât orice alt ţesut sau organ din corp. Cum scăpăm de florul din apă? Prin
filtre cu osmoză inversă. Fierberea apei nu ajută la îndepărtarea florului, ci îi creşte concentraţia.
Pe lângă flor, alimente cum ar fi zahărul, produsele înalt procesate, organismele modificate genetic,
mercurul afectează puterea şi receptivitatea glandei pineale. De aceea este extrem de important să
fim atenţi la ceea ce mâncăm şi să nu evităm să citim toată lista de ingrediente a produselor
alimentare pe care le cumpărăm.
Un alt aspect important care poate afecta glanda pineală este deficitul de lumină. Lumina naturală
este un „aliment” important pentru sănătate, deficitul său determinând alterări ale secreţiei
hormonilor glandei pineale. Studiile au arătat că o lipsă a luminii naturale şi expunerea prelungită la
lumină artificială conduc la insomnie, anxietate, depresie, agresivitate şi boli degenerative.
După studiile mai multor cercetători glanda pineală, în cazul majorităţii oamenilor, funcţionează
minimal sau mai bine zis doarme. Aceasta se datorează mai multor factori, din care cei mai importanţi
sunt:
1.poluarea vizuală – televizor, lumină artificială, computer, etc.
2.expunerea la frecvenţe electromagnetice – telefonie mobilă, sisteme haarp, etc.
3.consumul de flor (pastă de dinţi, apă potabilă) şi de clor (apa potabilă)
4. mercurul existent în amalgamurile dentare, în vaccinuri (timerosalul folosit ca agent de conservare),
în carnea de peşte şi în fructele de mare (datorită apei poluate în care trăiesc acestea)
5. anumite pesticide care sunt utilizate la creşterea legumelor şi fructelor
6. alcoolul şi fumatul
7. îndulcitori artificialii (aspartam, ciclamat etc.), zahărul rafinat, diverse E-uri, deodorantele, anumite
substanţe chimice utilizate în soluţiile pentru curăţat sau în spray-urile de cameră.
S-a observat că o persistenţă a emoţiilor negative cum ar fi frica, furia, şi sentimentul de negare a
propriei fiinţe psihic afectează în mod negativ glanda pineală.
Curăţirea glandei pinealei este absolut necesară pentru cei care doresc să îşi dezvolte percepţiile lor
multidimensionale. Câteva aspecte de bază pentru detoxifierea pinealei:
mercurul poate fi eliminat din organism prin utilizarea zilnică de chlorella, iarba de grâu verde şi
spirulină. De asemenea, coriandrul consumat zilnic ajută la eliminarea mercurului din creier.
mâncarea organică care să aibe o predominanţă raw-vegan este foarte utilă pentru detoxifierea
pinealei.
- ciocolata raw – este stimulentă şi detoxifiantă pentru glanda pineală, şi de asemenea are o acţiune
antioxidantă puternică.
- consumul de alimente cu vibraţie înaltă - seminţe de cânepă (Hemp seeds), camu camu (Myrciaria
dubia), acai (Euterpe olareacea, o specie de palmier), spirulina, chlorella şi iarba de grîu verde, susţine
funcţionarea normală a glandei pineale.
Există plante şi remedii care sunt menţionate de mai mulţi autori ca fiind de mare ajutor pentru
energizarea şi buna funcţionare a glandei pineale. Dintre acestea menţionăm: wood betony (Betonica
officinalis sau Stachys officinalis), gotu kola (Centella asiaica), brahmi (Bacopa monnieri),
shankapushpi (Convolvulus pluricaulis), jatamansi (Nardostachys jatamansi, nard), gingko biloba,
vacha (Acorus calamus), santal şi uleiul esenţial de santal, ashwagandha (Witania somnifera),
germenii de alfalfa, germenii de grâu, pătrunjelul, pepenele galben, sucul de ananas, uleiul de
măsline, lecitina, tămâia, extractul sau sucul de noni, uleiul esenţial de trandafir, uleiul esenţial de
lavandă, uleiul esenţial de mir, uleiul esenţial de ienupăr, uleiul esenţial de muşeţel albastru.
O mare parte din aceste remedii, dar mai ales gingko biloba, uleiul esenţial de santal şi de tămâie
cresc fluxul sanguin spre/în glanda pineală. S-a observat că creşterea fluxul sanguin în această zonă,
care implică creşterea oxigenării zonei, are anumite efecte benefice asupra întregului organism:
reîntinerirea sistemului imun, îmbunătăţirea somnului şi a sănătăţii sexuale, echilibru interior,
eliminarea sindromului de oboseală cronică, atitudine pozitivă, experienţe spirituale înalte.
De asemenea există alimente bogate în melatonină care pot susţine sau suplimenta funcţia pinealei.
Printre acestea se numără: cireşele montmorency, iarba de grâu verde, iarba de orz verde. Festuca
arundinacea este denumirea botanică pentru planta numită popular păiuş înalt şi este considerată de
anumiţi autori ca având cel mai mare conţinut de melatonină dintre toate plantele. Alte alimente
bogate în melatonină sunt: lapte, migdale, plante leguminoase, curmale uscate, struguri, porumb, orz,
ovăz.