Lucrarea 1

ELEMENTE DE PROTECŢIA MUNCII ŞI NORME DE COMPORTARE ÎN

LABORATORUL DE MĂSURĂRI ELECTRICE ŞI ELECTRONICE.
MĂRIMI ȘI UNITĂŢI DE MĂSURĂ

1. Scopul lucrǎrii
Lucrarea are drept scop instruirea studenților în ceea ce privește elementele principale de
protecție a muncii, normele de comportare în laborator, precum și reluarea unor aspecte teoretice
şi practice de bază din domeniul ingineriei electrice.

2. Consideraţii teoretice

2.1 Reguli de protecţia muncii

Prin noţiunea de protecţia muncii se înţelege ansamblul de mǎsuri tehnice, sanitare,
organizatorice şi juridice aplicate pentru ocrotirea sǎnǎtǎţii şi vieţii oamenilor ce desfǎşoarǎ o
activitate organizatoricǎ şi face parte integrantǎ din procesul muncii.
Încǎlcarea dispoziţiilor legale privind protecţia muncii şi normele PSI atrage dupǎ sine
rǎspunderea disciplinarǎ, administartivǎ, materialǎ sau penalǎ, dupǎ caz, potrivit legii.
Prin accident de muncǎ se înţelege vǎtǎmarea violentǎ a organismului sau (şi) intoxicaţia acutǎ
profesionalǎ, care provoacǎ incapacitatea temporarǎ de muncǎ de cel puţin o zi, invaliditate sau
deces şi care se produc în timpul îndeplinirii sarcinilor de studiu.
Instructajul de protecţia muncii cuprinde instructajul general şi cel specific fiecǎrui loc de
muncǎ.
Curentul Ih care trece prin corpul omenesc, când două puncte ale corpului se găsesc la potenţiale
diferite V1, V2, este dat de relaţia:
V − V2 U h
Ih = 1 = ,
Rh Rh
unde Rh este rezistenţa electrică a corpului omenesc.
Rezistenţa corpului omenesc variază între limite foarte largi: Rh = 0,2 200 kΩ. În condiţii
normale, rezistenţa corpului este mai mare de 1000 Ω. Valoarea Rh = 1000 Ω se consideră
rezistenţă de referinţă în protecţia muncii. Sensibilitatea organismului la trecerea curentului
electric este determinată de o multitudine de factori: gradul de oboseală, starea nervoasă,
afecţiunile cardiace, condiţiile mediului ambiant (presiune, temperatură, umiditate), etc.
În exploatarea instalaţiilor industriale s-a generalizat ca tensiune practic nepericuloasă
valoarea de 24 V.
Electrocutǎrile se produc ca urmare a trecerii curentului electric prin corpul omului şi pot avea
loc în diverse situaţii:
➢ atingerea unor elemente aflate sub tensiune în mod normal, atingere directǎ;
➢ atingerea unor elemente aflate în mod accidental sub tensiune, datoritǎ unor defecte ale
instalaţiei sau echipamentului electric, atingere indirectǎ;
➢ atingere simultanǎ a douǎ punte de pe sol, care se aflǎ la potenţiale diferite (tensiune de
pas), ca urmare a scurgerii unor curenţi electrici.
➢ Pericolul electrocutǎrii depinde de mai mulţi factori:
➢ valoarea curentului electric stabilit prin corp. Se considerǎ valori nepericuloase :10 mA
c.a. şi 50 mA c.c.
➢ calea de închidere (traseul) a curentului electric;
➢ durata acţiunii curentului asupra corpului omenesc. Se considerǎ cǎ timpul extrem de
evitarea electrocutǎrii este 0.2 s în instalaţiile electrice de joasǎ tensiune şi 0.1 s pentru
instalaţiile electrice de înaltǎ tensiune;
➢ starea fizicǎ a omului – oboseala;
➢ frecvenţa curentului;
➢ atenţia omului în momentul atingerii.

1
 2. 2. Norme de comportare în laborator
➢ Orice lucrare de laborator se va executa numai după pregătirea ei teoretică.
➢ Montajele se execută în lipsa tensiunii.
➢ Înainte de executarea montajului, se aleg elementele de circuit în mod adecvat, verificându-
se concordanţa parametrilor nominali ai aparatelor folosite cu tensiunea reţelei şi mărimile
electrice ale schemei.
➢ Montajul se va pune sub tensiune numai după verificarea lui de către cadrul didactic
conducător de lucrare.
➢ Înainte de punerea sub tensiune a unui montaj, se va verifica dacă studenţii sunt atenţi la
manevră şi nu vin în contact cu părţi sub tensiune.
➢ Pe tot timpul executării lucrării de laborator se impune păstrarea unei ordini şi a unei
atitudini disciplinate din partea studenţilor.
➢ Orice modificare în structura montajului sau intervenţie se va face numai după scoaterea
montajului de sub tensiune.
➢ În cazul ivirii unui defect în instalaţie, se întrerupe imediat alimentarea cu tensiune şi abia
apoi se intervine în montaj.
➢ În timpul executării lucrărilor se va evita atingerea arborilor şi cuplelor în mişcare de rotaţie
şi de asemenea, a bornelor utilizate pentru realizarea circuitelor electrice.
➢ După efectuarea măsurătorilor experimentale, montajul se scoate de sub tensiune în mod
vizibil, cu ajutorul întrerupătorului principal.

În cazul unei electrocutări, se acţionează în modul următor:

• se scoate accidentatul de sub tensiune, întrerupând alimentarea cu tensiune electrică
de la întrerupătorul principal;
• se trece imediat la efectuarea respiraţiei artificiale, îndepărtând persoanele de
prisos;
• se anunţă medicul;
• se face respiraţie artificială până la revenirea accidentatului sau sosirea medicului.

2.4. Mărimi şi unităţi de măsură electrice

Pentru efectuarea mǎsurǎtorilor este necesarǎ în primul rând definirea unitǎţilor de mǎsurǎ ce
urmeazǎ a fi folosite pentru toate mǎrimile fizice.
În România s-a adoptat în 1961 ca legal şi obligatoriu, Sistemul internaţional de unitǎţi (SI).
Mǎrimile fizice pentru care unitǎţile se aleg în mod arbitrar se numesc mǎrimi fundamentale.
Curentul este una din mǎrimile fizice fundamentale (lungime, masǎ, timp, temperaturǎ,
intensitate luminoasǎ) admise şi are unitatea de mǎsurǎ amperul [A]. În tabelul 1.1 sunt date
principalele mǎrimi derivate care intervin în instalaţiile electrice şi unitǎţile de mǎsurǎ
corespunzǎtoare.

2
În cadrul aplicaţiilor practice se utilizeazǎ adeseori multiplii sau submultiplii unitǎţilor
fundamentale sau derivate (uniţǎţi tolerate). În tabelul 1.2 se prezintǎ principale semnificaţia
notaţiilor care definesc multiplii sau submultiplii unei unitǎţi.

Pentru fiecare dintre mǎrimile derivate sunt definite relaţiile de definiţie care permit
determinarea unitǎţilor de mǎsurǎ.

2.5 Formule şi relaţii de calcul pentru mărimile electrice

3
4
 - Rezistenţa electrică este o mărime care constă în proprietatea unui material de a se
opune trecerii curentului electric. Rezistenţa electrică este o mărime egală cu raportul între
tensiunea electrică aplicată între capetele unui conductor şi intensitatea curentului produs de
această tensiune în conductorul respectiv R= U/I. Unitatea de măsură în SI este ohmul (Ω).
- Intensitatea curentului electric este o mărime fundamentală în SI şi reprezintă
cantitatea de sarcină electrică ce trece prin secţiunea transversală a unui conductor în unitatea de
timp. Unitatea de măsură a intensităţii curentului electric este amperul(A)
- Tensiune electrică reprezintă lucrul mecanic efectuat pentru transportul sarcinii
electrice între două puncte ale unui circuit electric. Unitatea de măsură în SI este voltul (V).
- Impedanţa este o mărime care caracterizează funcţionarea elementelor de circuit în
curent alternativ. Z=U/I. Unitatea de măsură în SI este ohmul (Ω). Faţă de rezistenţă, impedanţa
are un caracter mai complex deoarece în curent alternativ elementele de circuit prezintă, pe lângă
proprietatea de rezistenţă, şi proprietăţile de inductanţă (L) şi capacitate (C).
- Inductanţa este proprietatea elementelor de circuit de a se opune variaţiilor de curent.
Inductanţa se poate defini ca raportul între fluxul magnetic ce trece printr-un element de circuit
şi intensitatea curentului care a generat acel flux L=Φ/I. Unitatea de măsură pentru inductanţă
este henry (H).
Inductanţa este o proprietate specifică bobinelor : inductanţa proprie a unei bobine sau
inductanţa mutuală între două bobine, atunci când fluxul creat de o bobină trece şi prin spirele
celeilalte bobine.
- Capacitatea este proprietatea elementelor de circuit de a acumula sarcini electrice.
Capacitatea se poate defini ca raportul între cantitatea de electricitate ce se acumulează într-un
element de circuit şi tensiunea la care este alimentat elementul respectiv C= Q/U. Unitatea de
măsură pentru capacitate este faradul (F).
- Reactanţa. Valorile inductanţelor şi capacităţilor depind de datele constructive ale
elementelor de circuit (dimensiuni, materiale). În circuit ele se manifestă prin reactanţele
corespunzătoare care depind de frecvenţă. In curent alternativ sinusoidal reactanţa inductivă este
XL= L·ω, iar reactanţa capacitivă este X C = C  , unde ω = 2πf reprezintă pulsaţia, iar f este
1

frecvenţa. Unitatea de măsură pentru reactanţă este ohmul.

- Puterea electrică, reprezintă energia consumată în unitatea de timp : P = W / t .

5
Unitatea de măsură pentru puterea în SI este wattul (w). În curent alternativ se definesc
următoarele puteri:
- puterea activă P = UI cos φ [ w ]
- puterea reactivă Q = UI sin φ [ VAR ] – voltamper reactiv
- puterea aparentă S = UI [ VA ]
Între cele trei puteri există relaţia S2 = P2 + Q2
- Perioada T este timpul scurs între două treceri consecutive ale valorii instantanee a
semnalului alternativ prin aceleaşi valori şi în acelaşi sens de variaţie. Ca valoare de referinţă, se
ia de obicei trecerea prin zero. Unitatea de măsură pentru perioadă este secunda (s). O perioadă
corespunde unei oscilaţii complete, adică o alternanţă pozitivă şi una negativă.
- Frecvenţa f a semnalului alternativ este inversul perioadei T şi reprezintă fizic numărul
de oscilaţii complete pe secundă. f =1/ T Unitatea de măsură pentru frecvenţă se numeşte hertz (
Hz ).

3. Partea aplicativă

3.1. Cât este valoarea tensiunii alternative nepericuloase, pentru un om a cărei rezistență
de atingere este de 2KΩ. Dar valoarea unei tensiunii continue.
3.2. Pentru un rezistor dintr-un circuit electric se măsoară următoarele valori:
24mV (indicaţia unui miliviltmetru conectat la bornele lui),
16mA – indicaţia unui ampermetru conectat în serie cu acesta.
Exprimaţi valoarea rezistorului în Sistemul Internaţional, apoi transformaţi-o în mega respectiv
kilo.
3.3. Intr-un circuit format dintr-o sursa de tensiune si un rezistor, descrieti ce se intampla
cu intensitatea curentului electric cand:
a)tensiunea se tripleaza
b)tensiunea se reduce la 75%
c)rezistenta se dubleaza
d)rezistenta este redusa la 35%
e)tensiunea este dublata si rezistenta este la jumatate
f)tensiunea este dublata si de asemenea rezistenta este dublata
3.4. Care sunt relaţiile de legătura dintre perioadă, ferecvenţă şi pulsaţie pentru mărimile
sinusoidale?
3.5. Să se determine sarcina electrică transportată de un curent de 2A în 35 de minute.
3.6. Lungimea unui rezistor electric este l = 1200 mm. Secţiunea transversalǎ a firului
este circularǎ de diametru d = 10-3 m. Firul este din nichel (99,5 Ni, 0,5 Mn) cu rezistivitatea ρ =
0.09 Ωmm2/m. Să se determine rezistența rezistorului.
3.7. Cunoscând relaţia de legătură dintre conductivitate şi rezistivitatea electrică şi
unităţile de măsură ale acestor mărimi, să se stabilească legătura dintre un megaOhm (MΩ) şi un
miliSymens (mS).
3.8. Precizaţi mărimea fizică ce se măsoară în kilowati · oră. Transformaţi această unitate
de măsură în unităţi SI.
3.9. Un frigider consumă într-o săptămâna 10 800 000 [Ws] sau [J]. Să se determine câți
kilowațioră consumă acest frigider într-o săptamâna.
3.10. Cât este energia electrică consumată de un bec de 60 W, în două ore de funcționare.