Curs 5 Medicină legală

Accidentele de circulaţie
-după OMS-> „boală traumatică”
-a 2-a cauză de deces după afecţiunile cardio-vasculare
-definiţie = orice accident produs de un vehicul pe căile publice de transport (autovehicule,căruţe,biciclete,
utilaje agricole)
-există drumuri interzise pt.circulaţia publică care nu se încadrează în accidentele de circulaţie
-factori cauzali:
-factorul uman (conducător auto,pieton)->cel mai frecvent
-vehicul
-şosea

Nerespectarea normelor de circulaţie pe drumurile publice (conducători auto,pietoni)

1. factorul şofer
-excesul de viteză,nerespectarea acordării priorităţii,depăşiri periculoase / nepermise
-conducere sub influenţa alcoolului,stare de oboseală,consum de psiholeptice
-lipsă de experienţă în atenţia discriminatorie
-tulburări de auz,văz,deficienţe ale reflexelor
-consumul de alcool->interzisă conducerea sub influenţa băuturilor alcoolice
< 1 g ‰->contravenţie (amendă contravenţională + suspendarea permisului pe o perioadă variabilă :
1-3 luni)
> 1 g ‰->infracţiune->pedeapsă penală indiferent dacă s-a comis sau nu un accident
-accident şi conducere sub influenţa alcoolului:
< 1 g ‰->circumstanţă agravantă
> 1 g ‰->cumul de pedeapsă (infracţiune)
2. factorul pietoni
-traversări în locuri nepermise,fără asigurare
-stare de ebrietate
-lipsa de supraveghere a copiilor
3. factorul autovehicul
-deficienţe tehnice:
-sistem de frânare,direcţie
-semnalizare,iluminare,pneuri
-verificare tehnică periodică (la 2 ani pt.persoanele fizice)
4. factorul şosea

Accidentarea pietonilor
-există 3 factori:
-forţa->energia cinetică a autovehiculului în mişcare
-rezistenţa opusă de victimă
-punctul de aplicare a forţei->depinde de tipul şi forma autovehiculului:
-autovehicule mari cu partea din faţă verticală (autobuze,autocare,camioane)->aplicarea forţei
se face deasupra centrului de greutate->capul victimei este proiectat înainte pe planul de deplasare->călcare
de către autovehicul
-autovehicule mici (autoturisme)->forţa loveşte sub centrul de greutate->partea inferioară este
aruncată înainte iar partea superioară basculată înapoi->lovire de parbriz,capotă
-dacă lovitura este puternică (viteză mare a autovehiculului)->proiectare în aer înapoi
-mecanisme de lovire:
1. mecanisme simple
a) lovire
-lovirea fără alte mecanisme este rară->viteză mică a autovehiculului
-tipuri de leziuni : echimoze,hematoame,escoriaţii,plăgi contuze localizate în zona de impact

1
 -gravitate ↓
b) compresiune
-călcarea cu roata
-comprimarea victimei între părţile joase ale autovehiculului şi sol
-frecvent este asociată cu lovirea şi proiectarea
-călcare simplă doar dacă victima este culcată pe carosabil (stare de ebrietate avansată,suicid)
-gravitatea leziunilor depinde de:
-greutatea autovehiculului
-garda la sol
-viteza de deplasare a autovehiculului
-leziunile prin călcare sunt foarte grave->frecvent duc la moarte şi constau în fracturi cominutive
la diferite nivele +/- leziuni viscerale (până la zdrobire de organe),călcarea craniului duce la
zdrobirea lui şi a conţinutului
-frecvent apar urme de roţi pe haine,iar pe tegumente echimoze ce reproduc urmele roţilor
-călcarea prin roată blocată (frânare) determină leziuni foarte grave (uneori amputarea unor
extremităţi)->ABS
-leziuni prin comprimare->fracturi grave,în 2 planuri opuse->fracturi multiple + leziuni de
organe (rupturi de organe)
-compresiunea capului în caz de autovehicule uşoare->fracturi craniene tipice de compresiune
(iradiere meridională în bază,dehiscenţă maximă în regiunea mijlocie),iar în caz de autovehicule
grele->fracturi multieschiloase->explozie craniană,fracturi de masiv facial
-leziunile osoase sunt însoţite de leziuni meningo-encefalice grave
-fracturi costale tipice de compresiune (număr ↑ de coaste,în 2 planuri : medioaxilar,
paravertebral;bilaterale în caz de compresiune puternică);frecvent fracturi cu deplasare->leziuni
pleuro-pulmonare şi hemopneumotorace
-compresiunile toracice puternice pot duce la rupturi de cord adesea cu aspect exploziv şi de vase
mari
-compresiunea abdomenului->rupturi de aspect exploziv ale organelor parenchimatoase
(ficat,splină,rinichi),rupturi de diafragm cu pătrundere intratoracică a organelor abdominale
-compresiunea bazinului->fracturi duble de bazin (de compresiune),cu lezarea organelor din
bazin (vezica urinară,uter)
c) târâre
-neasociată rară
-placarde escoriate,escoriaţii liniare şi paralele cu aspectul unor dungi de frecare localizate pe
tegumente
-denudări pe tegument pe părţile descoperite
-scalpări parţiale
-leziuni ale părţilor proeminente ale oaselor
2. mecanisme asociate->asocierea a 2 mecanisme simple
a) lovire + proiectare->lovire + proiectare pe un plan dur (viteza > 40-50 km/h)
 leziuni de lovire->impact direct
-tipuri de leziuni:
-echimoze
-hematoame
-escoriaţii
-plăgi contuze
-rupturi musculare
-fracturi
-gravitatea leziunilor este direct proporţională cu:
-forţa de izbire (viteza autovehiculului)
-suprafaţa de impact
-zona lovită
-cel mai frecvent lovirea se face cu partea din faţă a autovehiculului (bara de protecţie,capota
de la motor,rama de la far),rar cu părţile laterale (oglinzi,partea laterală a aripilor)

2
 -uneori apar leziuni ce reproduc particularităţile zonei ce loveşte (echimoze ce reproduc rama
de la far)
-cel mai des loviturile au localizare pe planul posterior al corpului sau pe unul din planurile
laterale
-nivelul leziunilor depinde de tipul autovehiculelor:
-autoturisme->zone joase (sub regiunea lombară):
-lovire cu bara de protecţie->fracturi la nivelul gambelor transversale
-lovire cu capota sau de către autovehicule de teren->leziuni la nivelul
coapselor,bazinului
-autovehicule mari cu partea din faţă verticală->leziunile se întind pe suprafaţă
mare,mai frecvent la nivelul capului,trunchiului,membrelor superioare
-uneori lovirea determină infiltrate sanguine profunde în musculatură (uneori îmbrăcămintea
duce la limitarea leziunilor externe)->secţiuni seriate pe diferite zone ale corpului pt.
depistarea infiltratelor sanguine
-pe îmbrăcăminte pot rămâne fragmente de vopsea,plastic din far,semnalizatoare
-pe autovehicul pot rămâne urme biologice : pete de sânge,fire de păr,fragmente tisulare,
fragmente textile
 leziuni de proiectare->usu.mai grave decât leziunile de lovire
-se extind pe suprafaţă mai mare
-leziunile externe au gravitate ↓ dar cele interne (osoase şi viscerale) sunt grave
-frecvenţă mare a leziunilor meningo-cerebrale care prin gravitatea lor constituie frecvent
cauza morţii
-localizarea depinde de nivelul de lovire:
-lovire sub centrul de greutate->leziunile sunt în acelaşi plan cu leziunile de lovire
-lovire deasupra centrului de greutate->leziunile sunt în plan opus celui de lovire
-loviturile joase,cu viteză < 50 km/h duc la basculare pe capotă şi proiectare pe sol->3 focare:
-leziuni de lovire
-leziuni de basculare şi izbire de capotă
-leziuni de proiectare pe planul de rulare
b) lovire + cădere->rar (viteză mică a autovehiculului)
-leziuni de lovire asemănătoare cu cele de mai sus (gravitate mai ↓):
-echimoze
-hematoame
-escoriaţii
-plăgi contuze
-rar rupturi musculare
-fracturi
-leziuni de cădere:
-escoriaţii
-plăgi contuze
-echimoze
-hematoame pe părţile proeminente
-rar fracturi
-leziuni meningo-cerebrale rare şi de gravitate ↓
c) călcare + târâre
d) călcare + comprimare
3. mecanisme complexe
-lovire + proiectare + călcare
-lovire + proiectare + târâre
-lovire + proiectare + comprimare
-lovire + proiectare + comprimare + târâre
-există o multipolaritate
-gravitate mare
-prezenţă obligatorie de leziuni osoase plurifocale
-imposibilitatea individualizării fiecărei leziuni în parte raportat la mecanismul de producere

3
Accidentarea persoanelor din autovehicule (conducător auto,pasageri)
-se produce în caz de coliziune între autovehicule sau între autovehicul şi obstacol
-impact usu.anterior,rar lateral sau posterior
-cele mai grave accidente sunt în plan frontal
-adeseori coliziunea implică răsturnare şi rostogolire;răsturnarea fără impact produce leziuni mai puţin grave
-în cazul accidentelor se produce dezacceleraţie bruscă,proiectarea pasagerilor de pereţii interni,uneori în
afara autovehiculului (prin parbriz,portiere,lovire de diferite obstacole),realizându-se o succesiune de
impacte
-proiectarea în exterior este mai gravă
-în timpul coliziunii se eliberează energii enorme (echivalent cu precipitarea)
-la 75 km/h->dezacceleraţie bruscă echivalentă cu căderea de la 22 m înălţime
-↑ greutatea aparentă (în dinamică) a organismului cu rupturi viscerale (ficatul normal are 1-1.5 kg
iar la 40 km/h ajunge la 28 kg)
-lezarea persoanelor din autovehicul se poate produce:
-prin mecanism direct->lovire de corpuri dure din interior,proiectare în afara autovehiculului
-prin mecanism indirect->datorită dezacceleraţiei bruşte cu modificarea greutăţii dinamice a
organelor şi a poziţiei anatomice a organelor:
-leziunile coloanei cervicale + leziuni meningo-medulare->hiperflexie,hiperextensie
-hematom subdural datorită ruperii venelor meningee (mişcări vibratorii imprimate capului)
-rupturi de pedicul splenic,hepatic
-dezinserţii de mezenter
-leziunile depind de locul persoanelor în autovehicul:
1. conducător auto
-leziuni traumatice toraco-abdominale prin impact brusc cu volanul:
-fracturi costale + stern
-rupturi pulmonare
-rupturi cardiace
-rupturi de vase mari,de ficat
-leziuni de membre inferioare->gambe,genunchi (fractură de rotulă prin izbire de bord)
-rar fracturi de col femural,fractura cotiloidă a coxalului
-când nu se foloseşte centura şi există volan telescopic->TCC grave + leziuni de masiv facial prin izbire
de parbriz sau de stâlpii parbrizului
2. ocupantul locului de lângă şofer
-leziuni traumatice cranio-cerebrale + leziuni faciale grave->izbire de parbriz,stâlpul parbrizului
-traumatisme toraco-abdominale->izbire de bord->fracturi costale
-fracturi de gambe,genunchi->lovire de bord
-lezarea inimii,ficatului,rinichiului,stomacului
-rupturi de vase mari
-dacă nu există centură->proiecţie externă prin parbrizul spart sau deschiderea portierelor
-utilizarea centurii de siguranţă este obligatorie,dar este discutabilă->uneori rol nefast (leziuni produse de
centura de siguranţă,blocarea centurii cu imposibilitatea ieşirii din vehicul)
-utilizarea airbag-ului
3. ocupanţii din spate
-izbire de spătarul scaunului din spate + pereţii autovehiculului
-leziuni grave->izbirea de stâlpii laterali
-proiecţie în afară->deschiderea portierelor,spargerea parbrizului
-judiciar->accidente (foarte rar sinucidere)
-încercări de disimulare a unui accident de circulaţie:
-aruncarea victimei în apă
-aşezarea victimei pe calea ferată
-expertiza medico-legală:
1. examenul la faţa locului->Biroul Poliţiei Rutiere
2. examenul victimei
-leziuni

4
 -mecanismele de producere
-cauza morţii
-gradul influenţei alcoolice
3. examenul hainelor victimei
4. examenul conducătorului auto
-leziuni traumatice
-modificări psihice->examen psihiatric preliminar
-influenţa alcoolului->examen clinic,probe biologice->2 probe de sânge recoltate la un interval de 1 h pt.a
vedea faza toxico-cinetică a alcoolului
5. examenul autovehiculului

Leziunile şi moartea produse de tren

-în general trenul produce leziuni multiple,cu aspecte lezionale variate
-succesiune foarte rapidă a mecanismelor de producere->lovire,proiectare,târâre,călcare,izbire de terasament
1. lovire pe suprafaţă mare->leziuni extinse predominant craniene,toracice
2. proiectare
-la distanţe mari
-în afara terasamentului
-pe linia ferată->călcare cu secţionare de membre,gât,trunchi
-marginile secţionate neregulate cu zone mari rupte,smulse,murdărite cu pământ,ulei,legate între ele
prin punţi de piele pergamentată
3. târâre + izbire de terasament
-uneori pe distanţe lungi
-forme bizare de TCC cu fracturi liniare / cominutive,cu fracturi cu înfundare (asemănător cu lovirea cu
corpuri dure,instrumente despicătoare)
-lipsa infiltratelor sanguine în marginile secţionate
-usu.infiltratele sanguine sunt la o oarecare distanţă->sufuziuni hemoragice reduse,discontinue,localizate
în musculatură sau de-a lungul tecilor,aponevrozelor
-leziuni discontinue
-moarte foarte rapidă (gravitate ↑)
-la locul accidentului există usu.pete reduse de sânge
-trebuie refăcute integral regiunile anatomice->analiza pt.excluderea unor leziuni mecanice preaccident
-judiciar:
-sinucideri
-accidente
-omucideri foarte rar
-încercări de disimulare->omor

Leziuni produse de armele de foc

-arma de foc = dispozitiv la care prin aprinderea unui exploziv se realizează proiectarea învelişului propriu
(grămadă,bombă) sau a unuia / mai multor proiectile (revolvere,pistoale,tunuri,carabine)
-clasificarea armelor de foc:
1. staţionare->tunuri,obuziere
2. portabile (de mână)->pistoale,carabine,revolvere,puşti,mitraliere,arme automate / semiautomate
-armele de foc de mână sunt alcătuite din:
1. ţeava
-partea care primeşte cartuşul
-dirijează mişcarea proiectilului
-este alcătuită din:
-camera cartuşului
-canalul ţevii
-suprafaţă internă netedă (lisă)->arme cu ţeavă lisă
-şanţuri cu dispoziţie helicoidală (ghinturi)->arme cu ţeavă ghintuită
2. închizătorul->dispozitiv la partea închisă a ţevei

5
 -operaţia de încărcare / ejectare a tuburilor
3. mecanismul de alimentare->introducerea în camera de încărcare a unui cartuş din magazie
-arme simple / cu repetiţie->se introduce câte 1 cartuş
-arme automate / semiautomate->cartuşele se introduc automat prin recuperarea gazelor de explozie
4. mecanismul de percuţie->trăgaci acţionat digital
-prin intermediul unui sistem de pârghii declanşează percutorul ce loveşte capsa
5. sistemul de ochire (cătare sau lunetă)
6. patul armei = sprijinul armei
-compoziţia cartuşului (încărcătura armelor de foc portabile):
1. tubul->cilindru metalic (alamă sau aliaj de oţel)
2. capsa->pe fundul tubului există un mic orificiu în care se montează capsa (există un căpăcel de metal
încărcat cu fulminat de Hg ce explodează la lovirea percutorului şi aprinde încărcătorul de pulbere
3. încărcătura de pulbere = explozibilul ce degajă gaze şi asigură proiecţia proiectilului pe ţeavă
-pulbere neagră (cu fum) = amestec de salpetru,cărbune de lemn şi sulf
-arde mai greu şi incomplet
-degajă o flacără mare şi fum
-degajă temperaturi de 2500°C
-presiunea = 300 atm.
-1 g de pulbere degajă 200-300 cm3 gaze
-se prezintă sub formă de granule de forme şi dimensiuni variabile,de culoare negricioasă
-pulbere coloidală (fără fum)->piroxilină + nitroglicerină
-calităţi balistice superioare
-ardere completă
-flacără mică + fum puţin
-temperatura = 3000°C
-presiunea = 2000-3000 atm
-1 g de pulbere degajă 800 cm3 gaze
-granule de forme şi dimensiuni diferite,culoare cenuşie-gălbuie sau verzuie
4. proiectilul->partea care închide cartuşul
-este proiectat pe ţeavă sub acţiunea gazelor
a) gloanţe
-formă cilindrică
-capătul liber este ascuţit / rotunjit / bont
-miez de Pb învelit într-o cămaşă de oţel special;există gloanţe fără cămaşă de oţel
-tipuri speciale:
-gloanţe trasoare->lasă o dâră de fum sau o fâşie luminoasă
-folosite pt.a vedea traiectoria
-gloanţe incendiare->conţin substanţe inflamatoare care se aprind în momentul lovirii ţintei
-gloanţe Dum-Dum->încărcătură explozibilă
b) alice
-utilizate esp.la armele de vânătoare sau la armele de tir
-sfere de Pb sau aliaj de Pb,de mărimi diferite (1-5 mm)
-dacă diametrul este > 5 mm->poşuri (mitralii)
-separate de încărcătura de pulbere printr-un mic cilindru de pâslă / plastic (Bura)->împinge grupat
alicele pe ţeavă
-eficienţa armelor este dată de forţa foarte mare pe care o au proiectilele
-puterea de acţiune a proiectilelor este dată de energia cinetică : Ec = (mv2) / 2
-în balistică se utilizează termenul de „forţă vie” (forţa de penetrare a proiectilului)
-viteza maximă a proiectilului este la gura ţevii,apoi ↓ treptat în raport cu greutatea proiectilului şi
rezistenţa pe care o opune aerul
-dacă distanţa de tragere este foarte mică,acţionează factorii suplimentari ai împuşcăturii:
-flacără
-fum
-gaze de explozie
-particule de pulbere nearsă / parţial arsă

6
Leziuni produse de armele de foc
-aspectul leziunilor depinde de:
-tipul de muniţie : glonţ / alice
-forţa vie
-unghiul sub care acţionează
-mecanismele de acţiune ale gloanţelor:
1. zdrobire (rupere)
-forţa vie este foarte mare->tragere de la distanţă mică,fragmentare a glonţului,arme de calibru mare cu
mare putere de penetrare)
-orificiu de intrare mare,cu diametrul > diametrul glonţului,neregulat,lipsă mare de substanţă
2. perforare
-forţa vie mare
-orificiu de intrare cu lipsă de substanţă pe seama epidermului,zona desprinsă este antrenată în canal
3. înfundare
-forţa vie este mică
-glontele apasă asupra pielii,o întinde,desface pielea şi ţesuturile subiacente->orificiu de intrare atipic sub
formă de fantă sau butonieră,fără lipsă de substanţă
4. acţiune contuzivă
-forţa vie foarte mică
-unghiul impactului < 15°
-acţiunea este asemănătoare cu a unui corp contondent->leziuni de tip contuziv:
-echimoze
-hematoame
-escoriaţii
-plăgi contuze superficiale
-leziunile pot fi:
1. primare->produse de proiectil (factorul primar)->plaga împuşcată
2. secundare->produse de acţiunea factorilor secundari ai împuşcării
-tipuri de plăgi împuşcate:
1. plaga transfixiantă->proiectilul străbate corpul sau segmentele corporale
-prezintă orificiu de intrare,canal şi orificiu de ieşire
2. plaga oarbă->proiectilul se opreşte în corp după o anumită traiectorie
-nu prezintă orificiu de ieşire
3. plaga contuză->proiectilul nu pătrunde în corp

Orificiul de intrare
-mecanisme de producere:
1. acţiunea de rupere a proiectilului
-orificiu mare,neregulat,pierdere mare de substanţă
-frecvent aspect crateriform
-diametru > diametrul glontelui
-formă aprox.rotundă->pătrundere perpendiculară;formă aprox.ovalară->pătrundere oblică
-margini neregulate,franjurate
-frecvent de pe margini pornesc fisuri cu dispoziţie radiară
2. acţiunea de perforare a proiectilului
-lipsă de substanţă
-margini netede->proiectil ascuţit;margini franjurate->proiectil bont
-formă rotundă->pătrundere perpendiculară;formă ovalară->pătrundere oblică
-diametrul usu. < diametrul glontelui->retracţia tisulară
-excepţie : trageri pe zone în care pielea este dispusă direct pe un plan osos (scalp,stern)->diametru foarte
apropiat de diametrul glontelui
3. acţiunea de înfundare a proiectilului
-orificiu de intrare atipic,sub formă de fantă
-nu există lipsă de substanţă

7
-la nivelul orificiului de intrare apar modificări produse de acţiunea glontelui sau a gurii ţevei->inele
concentrice pornind din interior spre exterior:
1. inel de ştergere->pe marginea orificiului de intrare
-depozit de culoare negricioasă->depozit de substanţe străine rezultate prin ştergerea proiectilului de
pielea perforată (depozit de vaselină,funingine)
-se pot depune mici particule de fum
2. inel de metalizare->particule metalice (gloanţe fără cămaşă de oţel)
3. inel de contuzie (de eroziune)->zonă dezepitelizată în jurul orificiului de intrare
-lăţime = 1-3 mm
-iniţial culoare roşie – vie
-în caz de supravieţuire->crustă hematică
-în caz de deces->se pergamentează
-formă de inel complet->pătrundere perpendiculară a proiectilului
-formă de inel semilunar->pătrundere oblică a proiectilului
4. inel de imprimare->împuşcare cu ţeava lipită
-localizat în afara inelului de eroziune
-consecinţa imprimării gurii ţevii de tegument datorită reculului
-leziuni combinate : arsură + echimoză
-culoare brună-violacee
-inel complet circular->ţeavă complet lipită
-inel semilunar->ţeavă incomplet lipită

Canalul
= drumul parcurs de proiectil în corp de la orificiul de intrare până la cel de ieşire sau până la locul opririi
proiectilului în corp
-poate fi:
-real (cu lumen)->proiectilul străbate organe parenchimatoase sau muşchi
-virtual->orificiul străbate organe cavitare sau tubulo-cavitare
-expertiza medico-legală:
-direcţia canalului
-dimensiuni (diametru)
-conţinutul canalului
-autopsia se adaptează->se practică o disecţie anatomică strat cu strat pornind de la orificiul de intrare până
la orificiul de ieşire sau zona unde s-a oprit glonţul
-direcţia canalului este usu.rectilinie->indică direcţia de tragere
-rar frântă->ricoşare în interiorul corpului prin lovire de planuri osoase
-dimensiunea canalului depinde de :
-calibrul glontelui
-forţa cu care acţionează
-ţesuturile şi organele interesate
-usu.diametrul canalului este variabil->informaţii reduse
-excepţie dacă glontele străbate un os lat->fractură orificială cu diametrul aproximativ egal cu diametrul
glontelui->ne spune direcţia de tragere
-conţinutul lumenului:
-sânge lichid / coagulat
-fragmente din ţesuturile şi organele străbătute
-uneori eschile osoase
-corpi străini proveniţi din îmbrăcăminte
-canalele pot fi:
-unice
-multiple:
-focuri repetate->mai multe orificii de intrare
-1 singur orificiu de intrare:
-fragmentarea proiectilului după ce a pătruns în corp
-detaşare şi antrenare de eschile osoase

8
Orificiul de ieşire
-nu prezintă lipsă de substanţă
-formă variabilă:
-fantă
-cruce
-stea
-formă neregulată
-usu.margini neregulate,răsfrânte înspre în afară->ombilicare spre exterior
-marginile se pot apropia cu uşurinţă
-formă particulară de plagă->plaga în seton
-forţă vie mică
-acţionează aproape tangenţial
-după perforarea pielii glontele alunecă pe planul osos prin ţesutul celular subcutanat şi se opreşte
după un anumit traiect sau părăseşte corpul