•

BULETINUL CONSTRUCTIILOR

. ,

Vol. 14

2006

CONTINUT

,

.Normativ privind proiectarea constructiilor din lemn (revizuire NP 005-96)" - indicativ NP 005-03, aprobat

de MTCT cu ordinul 303/16.09.2003 3

.Norrnativ privind proiectarea, executia sl exploatarea Invelitorilor acoperlsurilor in panta la cladiri" - indicativ

NP 069-02, aprobat de MTCT cu ordinuI606/21.04.2003 185

•

MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCT"lOR $1 TURISMULUI

ORDINUL Nr. 303 din 16.09.2003

pentru aprobarea reglementarii tehnice "Normativ privind proiectarea ccnstructiilor din lemn (revizuire NP 005-96)", indicativ NP 005-03

in conformitate eu prevederile art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995, privind calitatea in constructii, cu modficarile ulterioare,

in temeiul prevederilor art. 2 pet. 45 ~i ale art. 5 alin. (4) din Hotararea Guvernului nr. 740 I 2003 privind organizarea ~i functionarea Ministerului Transporturilor, Conslructiilor si Turismului,

AVEmd in vedere avizul nr. 41/08.07.2003 al Comitetului Tehnic de Specialitate,

Ministrul transparturilor, consfrucflllor ~i turismului emite urmatoru

ORDIN:

Art. 1. - Se eproba reglementarea tehnica "Normativ privind proiectarea constructlilor din lemn (revizuire NP 005-96)", indicativ NP 005-03, elaborata de Universitatea Tehnica de Constructli Bucurestl ~i prevazuta in anexa 1 care face parte inteqranta din prezentul ardin.

Art. 2. - Prezentul ordin va fi publicat in MonitoruJ OficiaJ al Romaniei, Partea I.

Art. 3. - La data publicarii prezentului ordin i~i lnceteaza valabilitatea reglementarea tehnica Coduf pentru calculul §i alcatuirea eiementefor de constructii din lemn, indicativ NP 005-96, aprobata prin ordin MLPAT nr. 25/N/OB.04.1996

Art.4. - Direc\ia Generala Tehnica va aduce la indeplinire prevederile prezentului ordin.

MINISTRU, MIRON TUDOR MITREA

1

Anexa se publica in Buletinul Constructiilor editat de Institutul National de Cercetare-

Dezvoltare in Construcnl ~i Economia ccnstrucuncr - INCERC Bucure~tL

3

MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR

~ TURISMULUI '

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA CONSTRUCTIILOR

,

DIN LEMN (REVIZUIRE NP 005-96)

INDICATIV NP 005-03

Elaborat de:

UTCS - Facultatea de Constructii Civile, Industriale si Agricole, Catedra de Constructii civile, inginerie urbana si tehnologica

Rector:

prof., dr. ing. Petre pATRUT

Responsabil terna:

prof. dr. ing. Maria DARIE

Colectiv de elaborare:

prof. dr. ing. Maria DARIE

sef lucrari; ing. Ruxandra ERBA$U as. univ. ing. Lucian PANA

as. univ. ing. Monica PANTELIMON

Consultant:

prof. dr. ing. Mihai VOICULESCU

4

CUPRINS

Cap. 1. Generalltati 10

1.1. Obiect si domeniu de aplicare 10

1.2. Unitati de masura 11

1.3. Simboluri 11

1.4. Clasificare elementelor si a constructiilor din lemn 25

1. 5. Principii generale de alcatuire ~i ea1cul 28

1.5.1. Verificareaelementelor 28

1.5.2. Determinarea solicitarilor 30

1.5.3. Caracteristicile materialului lemnos 30

1.5.4. Conditii speciale de calcul 30

1.5.5. Actiuni 31

Cap. 2. Materiale 32

2.1. Specii de lemn utilizate si domcnii de folosinta 32

2.2. Masa volumica 36

2.3. Rezistentele caracteristice ale lernnului masiv la

diferite solicitari 37

2.4. Rezistentele de caleul ale lernnului masiv 39

2.5. Elemente metalicc pentru lmbinjiri si strueturi

mixte 43

5

Cap. 3. Prevederi general~ privlnd proiectarea constructlllor

din lemn , , , .

3.1. Prescriptii generale de proiectare , ,., , .

3.2, Prescriptii generale de alcatuire si calcul .

3.3. Stabilirea deschiderii de calcul .

3.4. Deforrnatii rnaxime admise 51

3.5. Lungimi de flambaj si coeficienti de zveltete limita 5 ,

Cap. 4. Calculul harelor din lemn eu sectiune simpla 5 '

4.1. Relatii generale de calcul 5

4.2. Bare solicitate la intindere axiala paralela eu fibrele 6

4.3. Bare solicitate la cornpresiune axiala paralela eu

fibre le .

4.4. Bare solicitate la compresiune perpendiculara pe

fibre .

I

4.5. Bare solicitate la strivire oblica 66

4.6. Bare solicitate la forfecare 67

4.7. Bare solieitate la incovoiere 70'

I

4.8. Bare solicitate la incovoiere oblica 72'

4.9. Bare solieitate la intindere si incovoiere (intindere

excentrica) 74

4.10. Bare solicitate la compresiune ~i incovoiere

(compresiune excentrica) 75

Cap. 5. Calculul barelor din lemn eu sectiune compusa 78 '

5. L Definirea barelor compuse si principii de calcul 78

5.2. Bare compuse solicitate la intindere axiala 79

5.3. Bare compuse solieitate la eompresiune axiala 80 '

6

5.3.1. Alcatuirea barelor compuse eomprimate 80

5.3.2. Calculul barelor compuse comprimate 80

5.3.2.1. Bare pachet 80

5.3.2.2. Bare cu fururi lungi ~i bare cu eclise

continue 84

5.3.2.3. Bare cu fururi scurte 85

5.4. Bare compuse solicitate la compresiune si mcovoiere

(compresiune excentrica) 86

5.5. Bare compuse solieitate la incovoiere 89

5.5.1. Alcatuirea barelor compuse incovoiate 89

5.5.2. Calculul grinzilor compuse solieitate la

incovoiere 90

Cap. 6. Calculul ~i executia imbiniirilor elementelor de

constructie din lemn 92

6.1. Clasificarea imbinarilor 93

6.2. Conditiile pe care trebuie sa Ie indeplineasca

imbinarile 95

6.3. Imbinari prin chertare 97

6.3.1. Elemente generale 97

6.3.2. 1mbinari prin chertare la piese amplasate in

prelungire 97

6.3.3. Imbinari prin chertare la piese dispuse

perpendicular 98

6.3.4. imbinari prin chertare la piese amplasate sub

unghiul a 101

6.3.4.1. Date constructive 101

7

6.3.4.2. ~alculul imbinarilor prin chertare

frontala " " " .. 1 05

6.4. imbinari eu pene prismatiee din lemn si eu pene

inelare metalice " ",. 110

6.4.1. Imbinari eu pene prismatice din lernn 110

6.4.l.1. Date constructive 110.

6.4.1.2. Calculul imbinarilor cu pene

prismatice din lemn 113

6.4.1.3. Stabilirea numarului necesar de pene

si distribuirea lor pe lungimea

elementului 118

6.4.2. Imbinari cu pene inelare netede, dintate

sau ell gheare .. " """" "",,.,, ,," 119

6.4.2.1. Date constructive 119

6.4.2.2. Calculul imbinarilor cu pene

metalice inelare 123

6.5. Imbinari cu tijc si eli pcne lamelare flexibile " 126

6.5.1. Imbinari cu tije cilindriee, prevederi

genera le 126

6.5.2. Tipuri de tije cilindrice .. """ " " "" ,, 129·

6.5.3. Date constructive privind imbinarile cu tije

cilindrice elastice " 130

6.5.4. Capacitatea de rezistenta a imbinarilor eli

tije 135

6.5.5. Imbinari eu pene lamelare flcxibilc;

prevederi generale 139

8

6.5.6. Date constructive privind imbinarile eu pene

lamelare flexibile " 140

6.5.7. Capacitatea de rezistenta a imbinarilor CLl

pene lamelare flexibile .. "" " " 141

6.6. Imbinari eli tije solicitate la smulgere 142

6.6.1. Date constructive ""."" "" " 142

6.6.2. Capacitatea de rezistenta a imbinarilor eli

tijc solicitate la smulgere " " "." " 143

6.7. Imbinari eli asamblaje metalice ."""".""."".""" 145

6.8. jmbinari inc1eiate 146

6.8.1. E1cmentc gcnerale " "" " " "" " 146

6.8.2. Date constructive ~i particularitati privind

realizarea elementelor incleiate 148

Cap. 7. Prezentarea elementelor, subansamblurilor ~i a constructlilor din lcmn impotriva biodegradarii ~i

a focului " 151

Cumentarli 155

Bibliogratie 183

9

..

NORMATIV PRIVIND P~IECTAREA CONSTRUCTIILOR DIN LEMN (REVIZUIRE NP 005-96)

Indicativ NP 005-03 inlocuie~te: NP 005-96

Cap.T, GENERALITATI

1.1. Obiect ~i domeniu de aplicare

1.1.1. Prezenta norma tehnica stabileste reglernentarile de calcul ~i alcatuire constructiva a elementelor de constructie din lcmn masiv utilizate la constructii civile, industriale si agrozootehnice.

1.1.2. Temperatura maxima a mediu1ui ambiant in care pot fi exploatate constructiile din lemn se limiteaza la maximum 55°C.

1.1.3. La proiectarea elementelor de constructie din lemn, pentru asigurarea durabilitatii lor, trebuie sa se tina seama de regimul de expunere 1a intemperii ~i la urniditate, pre cum si de conditiile speeifiee de exploatare. in functie de acesti factori, in proiectele de. executie se stabilesc:

- c1asa de ealitate a lemnului ~i specia utilizata;

- modul de alcatuire a elementelor de constructie;

- masurilc de prezervare necesare.

1.1.4. Principiile de proieetare, rezistentele de calcul si prescrip[iile constructive din prezenta norma pot fi aplicate ~i la proiectarea constructiilor din lemn eu alte destinatii decat cele de la punctul 1.1.1., [inand seama de conditiile tehnice specifice constructiilor respective.

Elaborat de:

UNIVERSIT ATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII - BUCURE~TI

Aprobat de: MINISTRUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR ~1I TURISMULUI, cu ordinul nr. 303 din 16.09.2003

10

1.3. Simboluri

1.2. Unitatl de masura

Unitatile de masura folosite corespund sistemului international

de tnasUfi SI:

- pentru forte si Incardiri concentrate N sau kN;

- pentru incarcari distribuite linear N/mm; kN/m;

_ pentru incarcari distribuite pe suprafata Nrmm'; kN/m2;

. - k I 3

- pentru masa volUJillca ,........ g m ;

.. 1"1 NI 2

- pentru tensiuni norma e ~l tangentia e mm

(lN/mm2= IMPa);

- pentru momente incovoietoare Nmm sau kNm.

e

<Pi PO,OS PO.9S 0,95

0,05 R R, Rr ReI[

EO,05

E

- temperatura mediului inconjurator;

- umiditate relativa a aerului;

- valoarea maxima a masei volumice, fractilul de 95 %;

- valoarea minima a masei volumice, fractilul de 5 %;

- fractilul de 95 %;

- fractilul de 5 %;

- rezistenta caracteristica;

- rezistenta caracteristica la incovoiere statica;

- rezistenta caracteristica la intindere;

- rezistenta oaracteristica la compresiune in lungul

fibre lor;

- rezistenta caracteristica la cornpresiune in plan normal pe directia fibrelor;

- rezistenta caracteristica la forfecare in lungul fibrelor;

- rezistenta earacteristica la forfecare in plan normal pe

directia fibrelor;

- valoarea caracteristica a modulului longitudinal de e1asticitate;

- modulullongitudinal de elasticitate;

11

GO,05 - valoarea car~cteristidi a modulului transversal de /I1(1J - cceficienti ai conditiilor de lucru stabiliti in functie de
elasticitate; durata de actiune a incarcarilor pentru intindere;
G - modulul transversal de elasticitate; II1d£ - coeficienti ai conditiilor de lucru stabiliti in functic
Rr - rezistenta de calcul; de durata de actiune a lncarcarilor pentru modulul
mui - cceficienti ai conditiilor de lucru care introdue in longitudinal de elasticitate;
, , - coeficienti partiali de siguranta;
umiditatea de echilibru a rnaterialului lemnos; "(,
mui - cceficienti ai conditiilor de lucru care introdue in ca "(1 - coeficienti partiali de siguranta la incovoiere;
umiditatea de echilibru a rnaterialului lemnos pentru "(r - cceficienti partiali de siguranta la intindere;
incovoierea statica; Yell - cceficienti partiali de siguranta pentru compresiune in
m., - cceficienti ai conditiilor de lucru care introduc in lungul fibre lor;
umiditatea de eehilibru a materialului lemnos pentru "(c.l - coeficienti partiali de siguranta pentru compresiune in
intindere; plan normal pe directia fibrelor;
mucll - coefieienti ai conditiilor de lucru care introduc in "(fll - coeficienti partiali de siguranta pcntru forfecare in
' ,
umiditatea de echilibru a materialului lemnos pentru lungul fibrc1or;
compresiune in lungul fibrelor; I:Il - cceficicnti partiali de siguranta pentru forfeeare in plan
m"c.L - coeficienti ai conditiilor de lucru care introduc in normal pe directia fibrelor;
, ,
umiditatea de eehilibru a materialului lemnos pentru f - coeficient de frecare;
compresiune in plan normal pe directia fibre lor; a - adancimea maxima a chertarii;
muJ11 - coeficienti ai conditiilor de lucru care introduc in b - grosimea sectiunii transversale;
urniditatea de eehilibru a materialului lemnos pentru h - ina1timea sectiunii transversale;
forfecare in lungul fibrelor; c - lungimea minima a chertarii;
m,rjJ. - cocficienti ai conditiilor de lucru care introduc in to - lumina golului;
, ,
umiditatea de echilibru a materialului lemnos pentru fe - deschidere de ealcul;
forfeeare in plan normal pe directia fibrelor; j,1I(LCfil1(1l- deformatie maxima final a la incovoiere;
m-e - coeficienti ai conditiilor de lucru care introduc in cal Ji - sageata datorata incarcarilor permanente;
, ,
umiditatea de echilibru a materialului lenmos pentru _h - sageata datorata incarcarilor temporare;
rnodulullongitudinal de elasticitate la ineovoiere statica; ;; - sageata datorata deformatiei imbinarilor;
md; - coeficienti ai conditiilor de lucru stabiliti in functie de . ,fc - contrasageata initiala a grinzii neincarcate ;
durata de actiune a incarcarilor; i: - sageata instantanee datorata incarcarilor permanente;
mar - coeficienti' ai conditiilor de lucru stabiliti in functie de J ... ,III,j'{ - sageata instantanec datorata incarcarilor temporare;
" ,
durata de actiune a incarcarilor pentru incovoiere statica kdej - coeficient care ia in considerare durata de actiune a
si forfecare; incarcarilor si clasa de exploatare a constructiei;
mdc - coeficienti ai conditiilor de lucru stabiliti in functie de t - cfort efectiv in tija;
durata de actiune a incarcarilor pentru compresiune; Leup - efort eapabil in tijri;
If - lungimc de flambaj;
13
12 Aa - zveltete adnpsibila;

Aj - coeficient de zveltete;

Pi - capacitate de rezistenta a barei la solicitarea i;

S, - caracteristica sectionala;

mr - coefieient de tratare;

Anel - arie neta;

T, - capacitate de rezistenta la intindere;

Abrut - arie bruta;

Aslabiri - arie slabiri; Acalcul - arie de calcul;

C, - capacitate de rezistenta la compresiune axial a paralela

cu fibrele;

- coeficient de flambaj;

- rezistcnta de calculla incovoiere statica;

- rezistenta de calculla intindere;

- rezistenta de calcul la compresiune in lungul fibrelor;

- rezistenta de calculla compresiune in plan normal pe

directia fibre lor;

- rezistenta de calculla forfecare in lungul fibrelor;

- rezistenta de ealculla forfecare in plan normal pc

directia fibrclor; - zveltete;

- capacitate de rezistenta la compresiune in plan normal

pe directia fibre lor; - arie de contact;

- coeficient de reazem;

14

- rezistenta la strivire sub unghi a;

- raza de giratie;

- unghiul de inclinare a fortei fata de directia fibrelor;

- arie de strivire;

- capacitatea de rezistenta la strivire sub unghi a;

- capacitate de rezistenta la forfecare in plan normal pe

directia fibrelor;

- aria sectiunii care se foarfeca;

- capacitate de rezistenta la forfeeare in lungul fibrelor;

n1f - coeficient de frecare;

~ - coeficient ce tine cont de tipul forfccarii;

fp - lungimea pragului de forfecare;

e - excentricitate de aplieare a fortci;

M,. - capacitate de rezistenta la incovoiere;

Wealcu/ - modul de rezistenta de calcul;

WbfU1 - modul de rezistenta brut;

L, - capacitate de rezistenta la lunecare;

I - moment de inertie;

S - moment static;

j;,dm - deformatie maxima admisibila;

A1'" - capacitate de rezistenta la incovoiere pe directia x;

MYr . d

- capacitate e rezistenta la incovoiere pe directia y;

Are! - moment incovoietor efectiv pe directia x;

MYe! - moment incovoietor efectiv pe directia y;

f max.final" deformatie maxima fin ala la incovoiere pe directia x; J'maxjinal deforrnatie maxima final a la incovoiere pe directia y;

Tel - cfort de intindere axial de caleul;

Mej - moment incovoietor de calcul;

Ce{ - efort de compresiune axial de caleul;

Mfaf - moment incovoietor maxim final;

CE - efort axial de compresiune pe directia de aplicare a

momentului;

Lfer - forta taietoare de calcul;

mR - coeficient de repartitie a incarcarilor;

Tr,; - capacitate de rezistenta la intindere axiala a elementului i;

Rei - rczistcnta de calcul a lcmnului masiv la intindcrc axiala;

Aneu - arie neta a sectiunii de calcul, pentru bara i;

mT - coeficient de tratare a lemnului;

£11 _ modul de elasticitate;

T, - capacitate de rezistcnta a unci bare compuse din lcmn,

supusa la intindere axiala;

Tef - forta totala efectiva de intindere intr-o bara compusa;

Tefi - forta efectiva de intindere aferenta elementului i;

Abruu - arie bruta a sectiunii de caleul, pentru bara i;

15

Cr•x - capacitate de rczistenta la compresiune a barelor pachet in raport eu ax! x-x normala pe rosturi;

R ~ II - rezistenta de ealeul a lemnului masiv la compresiune axiala, paralela cu fibre Ie;

Awlcu' - aria sectiunii de caleul a tuturor elementelor componente ale barei pachet;

<pex - coefieient de flambaj, in raport cu axa x-x;

Cr.)' - capacitate portanta la compresiune a barelor pachet in raport eu axa y-y paralela cu rosturile;

CPc)' - eoeficient de flambaj, in raport eu axa y-y;

'A; - eoefieient de zveltete transformat al barei, In raport cu

axay-y;

~ - coeficient de majorare a zveltetii barei compuse;

Ay - coeficient de zveltete a barei, in raport eu axa y-y;

k - coeficient de ealeul;

b - dimensiunea sectiunii transversale a unei bare compuse, paralela cu rosturile;

h - dimensiunea sectiunii transversale a unei bare compuse,

'in scns perpendicular pe rosturi;

r - numar de rosturi;

If - lungime de Ilambaj a barei;

n, - numar efectiv de sectiuni de forfccare;

d - diarnetru tija;

a - grosimea celei mai subtiri picsc din pachet;

Ap - aria elementelor principale ale barei compuse;

Ax - coeficient de zveltete a barei, in raport eu axa x-x;

i" - raza minima de giratie a sectiunii, in rap art eu axa x-x;

Ip,x - moment de inertie al e1ementelor prineipale, In raport eu centro 1 de grcutatc al sectiunii, dupa axa x-x;

I"x - moment de inertie al e1ementelor secundare, In raport eu centro I dc greutate al sectiunii, dupa axa x-x;

iy - raza de giratie a sectiunii, in raport eu axa y-y;

Ip,y - moment de inertie al elementelor prineipale, in raport eu centrul de greutate a1 sectiunii, dupa axa y-y;

16

1,,1' - moment de incrtie al clementelor secundare, in raport ell centru1 de greutate al sectiunii, dupa axa y-y;

'A~, - coefieient de zveltete eehivalent al barei, in raport cu

axay-y;

n - numarul de elemente prineipale;

AI - coeficient de zveltete al unui element izolat;

11 - distants dintre doua fururi scurte;

il - raza de giratie, in raport eu axa y-y, a unui element izolat;

II - moment de inertie al unui element izolat, in raport eu

centrul de greutate al sectiunii, dupa axa y-y;

A I - aric a unui element izolat;

eel - efort de compresiune efectiv;

c,_ - capacitate portanta a barei 1a compresiune;

lvl{r - moment incovoietor maxim final, In raport eli axa perpendiculara pe directia de actiune a fortelor;

lvf~ - capacitate de rezistenta corectata a barei la incovoicre, In raport cu axa perpendiculara pe directia de actiune

a fortelor;

k; - coeficicnt de reduecrc a modulului de rezistenta;

RF - rezistcnta de caleul a lcmnului masiv la incovoiere statica;

W~alcuj - modul de rezistenta in raport cu axa y-y, pentru sectiunea cea mai solicitata a clcmentului campus;

L, - forta de lunecare totala;

S - moment static al sectiunii in raport eu axa neutra, perpendiculars pe planul de actiune al solicitarilor;

I - moment de inertie brut a1 sectiunii in raport cu axa principal a de inertie, perpendiculars pe planul de actiune a solicitarilor;

A; , Ar- suprafata a diagramei fortei taietoarc;

Ln - capacitate de rczistenta a clcmentelor de imbinare;

17

II - factor de distribu!ie al fortei de lunecare la mijloacele

de imbinare;

n - numar de elemente de imbinare;

La - capacitate de rezistenta a unui element de imbinare;

Crx - capacitate de rezistenta a barei la compresiune, in raport cu axax-x;

M~ - moment incovoietor maxim final, stabilit In raport cu axa x-x, perpendiculara pe directia de actiune a fortelor;

Mrx - capacitate de rezistenta a barei la incovoiere, in raport

cu axax-x;

M, - capacitate de rezistenta la incovoiere;

W~alcul- modul de rezistenta la incovoiere corectat;

Wnel - modul de rezistenta al sectiunii nete a barei;

I, - moment de inertie corectat;

k, - coeficient de reducere a momentului de inertie;

hrul - moment de inertie al sectiunii brute, in raport cu axa neutra;

R ~tr - rezistenta la strivire perpendiculara pe fibra lemnului, cu valoare de caIeul;

R ~ - rezistenta la compresiune perpendicular pe fibra lemnului, cu valoare de caIeul;

Qri - capacitate de rezistenta a imbinarilor la piese amp las ate i' perpendicular;

R ~j_ - rezistenta la compresiune perpendicular pe fibra lemnului, cu valoare de calcul;

- arie de contact dintre doua elemente de lemn dispuse perpendicular;

- coeficient de tratare a lernnului;

- coeficient de reazem;

- efort efectiv de compresiune perpendiculara pe fibra

lernnului, la piese dispuse perpendicular;

- unghi format de directia de actionare a efortului de compresiune ~i directia orizontala;

18

he - inaltime prag de chertare (adancimea chertarii);

h - inaltime element in sectiune transversala;

lp - lungime prag de chertare;

l_r - lungime de forfecare a pragului de chertare;

hcI - inaltime a primului prag de chertare (adancimea chertarii);

h-: - inaltime a celui de-al doilea prag de chertare

(adancimea chertarii);

1,,1 - lungime a primului prag de chertare;

lp2 - lungime a eelui de-al do ilea prag de chertare;

1jJ - lungime de forfecare a primului prag de chertare;

lp. - lungime de forfecare a celui de-al do ilea prag de

chertare;

N, - capacitate de rezistenta la strivire sub unghiul a a unei imbinari prin chertare frontala cu prag simplu;

C; - capacitate de rezistenta a zonei eomprimate (strivite), paralel cu directia fibre lor;

N, - capacitate de rezistenta la strivire sub unghiul a a unei imbinari prin chertare frontala cu prag simplu;

Cr - capacitate de rezistenta a zonei eomprimate (strivite), paralel cu directia fibre lor;

Qr - capacitate de rezistenta a zonei eomprimate (strivite), perpendicular pe directia fibrelor;

a - unghi determinat intre directia de actiune a fortei de compresiune si directia orizontala;

R ~ II - rezistenta de calcul a lemnului masiv la compresiune axiala, paralela eu fibre le;

- rezistenta de caleul a lemnului masiv la eompresiune, perpendiculars pe directia fibrelor;

- proiectia suprafetei pragului pe directie paralela eu fibrele piesei care se striveste;

- proiectia suprafetei pragului pe directie perpendiculara eu fibrele piesei care se striveste;

- eoefieient de reazem;

19

N~ - capacitate d. rezistcnta totala la strivire a unci imbinari frontale cu prag dublu;

Nr.t - capacitate de rezistenta la strivirc a primului prag dc chertare;

Nr.2 - capacitate de rezistenta la strivirc a celui de-al do ilea

prag de ehertare;

F, - capacitate de rezistenta a pragului la forfeeare;

Rj II - rezistenta de caleul a lerrmului masiv la forfecare paralela ell fibrele;

- aria pragului la forfccarc;

- coeficient de forfecare;

- capacitate de rezistenta a primului prag de chertare la

forfecare;

- capacitate de rezistenta a celui de-al doilea prag de chertare la forfecare;

- arie de forfecare a primului prag de chertare;

- arie de forfecare a celui de-al do ilea prag de chcrtarc;

- eoeficient de forfecare corespunzator primului prag de

chertarc;

- coeficient de forfecare corespunzator celui de-al do ilea prag de chertare;

- forta efectiva de forfecare;

- forta efectiva de forfecare, corespunzatoare primului

prag de chertare;

- forta efectiva de forfecare, corespunzatoare celui de-al doilea prag de chertare;

- incarcare efectiva de calcul, care actioneaza perpendicular pe pragul de chertarc;

- incarcare efectiva de caleul, aferenta primului prag de chertare;

- incarcare efectiva de caleul, care actioneaza perpendicular pc pragul de chertare;

- arie de strivire a primului prag de chertare;

- aric de strivire a celui de-al doilea prag de chertare;

AI
mJ
Fr,L
Fr.2
Ajl
Afl
mjl
mp
Fer
FeJL
FeJ2
Nee!
Nee!l
s.;
Asl
As2
20 N,.lblJlon- efort axial din bulonul de solidarizare;

N,,,!, 1"'/0"- capacitate de rezistenta a bulonului de solidarizare;

fib - numar de buloane;

N; - efort axial efectiv de compresiune in imbinare;

a - unghi intre piese1e Imbinate;

An", - arie neta a bulonului de solidarizare;

R; - rezistenta de caleul a otelului 1a intindere;

mo - coeficient de lucru al bulonului in imbinare;

Vel - rcactiunc vcrticala In imbinare;

Qri - capacitate de rezistenta la strivire perpendiculara pe fibre;

n - numar de cuie necesare;

L - components orizontala a efortului din bulonul de

so li darizare;

L, - capacitate de rezistenta minima a unei tije;

Ip - lungime pana de imbinare;

l>efp - efort de lunecare care actioneaza asupra unei pene;

Leaps - capacitate de rezistcnta a unei pene;

R ~ - rezistenta de caleul a 1cmnului la eompresiune;

As - suprafata de strivire a penei;

m; - coeficient de reazem;

L :~;~ - capacitate de rezistenta a unei pene la slrivire;

LII ·t t d . ~ . 1 ,. I I~ cap s - capac 1 a e e rezistenta a unet pene a stnvrre para e a

eu fibre le;

L ~,p s - capacitate de rezistenta a unei pene 1a strivire perpendiculara pe fibre;

P - unghi de inclinare a laturii scurte a penei;

L :"P f - capacitate de rezistenta a unei pene, stabilita din

conditia de forfecare;

R j - rezistenta de ea1eul a lerrmului la forfecare;

AI - suprafata de forfecare a penei;

mj - coeficient de forfecare;

21

bp - latime a suprafetei de forfecare;

L'lg - efart de lunlcare pe grinds;

L ~"p f - capacitate de rezistenta a grinzii pe portiunea dintre doua pene, stabilita din conditia de forfecare;

R ~ - rezistenta de calcul a lemnului la forfecare paralela

fibrclc;

A j - suprafata de forfccare a grinzii intre doua pene;

A ~:~I - arie bruta a buloanelor de strangere;

ksl - coeficient care tine cont de slabiri in zona filetata a bulonului;

Qb - efort in bulon;

c - interspatiu intre elementele imbinate;

nee '-' d

n p - numar necesar e pene;

L,otal _ lunecare din incovoiere pe intreaga lungime a

elementelor care se imbina;

L ~"p min - efart minim capabil a1 unei pene;

dp - diametru interior pana inelara;

bp - inaltime pana inelara;

tp - grosime inel pana inelara;

z - fanta taiata dupa generatoare a unei pene ine1are rcglabilc;

s, - distants intre centrele a doua pene consecutive;

S2 - distanta intre centrul penei si capatul elementului de imbinat, taiat drept;

83 - distanta intre ccntrul pcnci ~i capatul clemcntului de

imbinat, taiat oblic;

Lefp - efart efectiv care actioneaza asupra unei pene;

L ~ap - capacitate de rezistenta minima a unei pene;

L ~ap s - capacitate de rezistcnta a unci pcnc stabilita din de strivire;

22

_ coeficient de utilizare a miezului de lemn din interiorul penei;

_ coeficient de ncunifarmitate a distributiei efarturilor unit arc tangentiale pe suprafata de forfecare;

- lungime prag de farfecare;

_ brat de parghie al cuplului de forfecare; - grosime dulap de lemn;

- coeficient de reducere a capacitatii de rezistenta a

penelor;

- unghi dcterminat de directia efortu1ui ce actioneaza asupra unei pene si directia fibrelar piesei de lemn;

n ;:~c - numar necesar de pene inelare;

lV,o'a! - efort axial total;

d - diametru tija;

19awa - adancime de patrundere a unei tije introduse prin batere sau insurubare;

[Iijii - lungime tija;

dgaw,l - diametru gaura pregatita pentru introducerea unui

bulan;

dliJ(; - diametru tija;

Lnec cui - lungime necesara a unui cui;

n - numar piese din pachet;

c - grosime piese din pachet;

[ - grosime pachet piese lemn, care se strange cu buloane;

51 - distanta intrc axcle tijelor in lungul fibre lor elementului;

52 - distanta de la tije pana Ia capatul elementului din lemn, in scns longitudinal fibre lor;

53 - distanta intre axele tijelor pe directia transversala fibrclor clcrnentului;

54 - distanta intre ultimul rand de tije si margine a elementului din lemn, pe directia transversals fibrelar elementului;

c - grosimea celei mai subtiri piese din pachet;

Lcnp j - capacitate de rezistenta a unci imbinari cu tije;

y - coeficicnt partial de siguranta;

mil

e

23

Lminl - capacitate de rezistenta minima a unei tije, intr-o

sectiune de lorfecare;

n, - numar tije;

nj - numar sectiuni de forfecare in care lucreaza tijele;

m; - coeficient al conditiilor de lucru;

mR - coeficient care introduce in calcu1 repartitia n a incarcarilor la tije;

Lea" I - capacitate de rezistenta a unei tije intr-o sectiunc de

forfecare;

k; - coeficient de multiplicare; (ke) III _ coeficient de multiplicare;

Leapc - capacitate de rezistenta a unei tije cilindrice la strivirea elementelor centrale, pentru 0 sectiunc de forfecare; Leapm - capacitate de rczistenta a unei tije cilindrice la slrivirea elementelor marginale, pentru 0 sectiune de forfecare; Leap inc - capacitate de rezistenta a unei tije cilindrice la

incovoierea tijei, pentru 0 sectiune de forfecare;

c - grosime a celei mai subtiri piese centrale;

a - grosime a celei mai subtiri piese marginale;

ka - coeficient de multiplicare;

Cka)lf2 - coeficient de multiplicare; he - adancirne locas in grinda;

Lmp min - capacitate de rezistenta a unci pene lamelare flexibile din lemn;

Leap s - capacitate de rezistenta a unci pene lamelare flexibile din lemn, stabilita din conditia de strivire a lemnului; Leap i-capacitate de rezistenta a unei pene lamelare flexibile din lemn, stabilita din conditia de incovoiere a penei;

R;.1 - rezistenta de calcul a lemnului la compresiune

perpendiculara pe fibre;

R; - rezistenta de calcul a lemnului la incovoierc statica;

bp -latime pana;

hp - inaltime pana;

tp - grosime pana;

24

m.: - cocficient de variatic a distributiei eforturilor de strivire pe inaltimea penei;

m, - coeficient de variatie a eforturilor unitare din incovoiere;

Leap s - capacitate de rezistenta a unei penc lamelare flexibile din otel, stabilita din conditia de strivire a lemnului;

R: - rezistenta de calcul a lemnului la compresiune paralela cu fibrele;

Ins II - coeficient de variatie pe inaltirnea penei a distributiei eforturilor de strivire paralela eu fibrele;

l, - lungime de incastrare a tijei;

a - grosimea elementului care se sustine; - lungime a tijei surubului;

NCilP s - capacitate de rezistenta a unei imbinari cu tije solicitata

la smulgere;

11: - 3,14

de - diametru cui;

!c - lungime de incastrare a cuiului;

R; - rezistenta la smulgere a unei tije;

d, - diametru surub;

l, - lungimc de incastrare a surubului,

1.4. Clasificarea elementelor ~i a constructiilor din lernn

1.4.1. Din punetul de vedere al raportului dimensiunilor geometrice, clementele de constructic din lemn se clasifica in:

- elemente lineare (bare), la care lungimea elementului este sensibil mai mare decat dimcnsiunile sectiunii transversale (grinzi simple sau compuse, stalpi);

- structuri plane, la care una dintre dimensiunile elernentului este sensibil mai mica decat celelalte doua si care pot

25

prelua forte in plinul aeestora (grinzi eu zabrele, arce, etc.); pentru asigurarea stabilitatii in plan transversal pe elementului se iau masuri suplimentare de rigidizare contravantuire;

- structuri spatiale, dezvoltate tridimensional, care solicitari pe trei direc]ii,

1.4.2. In prezenta specificatie tehnica constructiile si \.oH •• UlIJUl<J' de constructie din lemn se clasifica, in functie de durata de exp in: definitive ~i provizorii.

Observatie: In categoria elementelor si constructiilor sc includ: elcmentele din lemn pentru cofraje, esafodaje si su pre cum ~i constructiile demontabile si remontabile eu durata exploatare pe un amplasament sub doi ani.

1.4.3. Din punetul de vedere al conditiilor in care se exp elementele de constructie din lemn, se definesc urmatoarele clase exploatare:

• clasa 1 de exploatare, caracterizata prin umiditatea c de materialul lemnos corespunzatoare unei temperaturi = 20 ± 2°C si a unei urniditati relative a aerului C('li ~ 65 %;

• clasa 2 de exploatare, caracterizata prin umiditatea continuta materialullemnos corespunzatoare unei ternperaturi a = 20 ± si a unci umiditati relative a aerului 65 % ~ C('li ~ 80 %;

• clasa 3 de exploatare, caracterizata prin umiditatea continuta rnaterialullerrmos superioara celei de la clasa 2 de exploatare.

1.4.4. La elementele de constructie din lemn exploatate in c 1, umiditatea de echilibru a lemnului nu va depasi 12 %, iar la cele clasa 2, umiditatea de echilibru a lemnului nu va depasi 20 %.

26

100
~
::t:
0
:;;:
~
...
7: 80
-
;;;
...l
~
;.J
-<':
-< 60
J<
:::
f-<
-<
...l
;.J
c:::
40
--::
;.J
....
~
f-.
§
~
;:; 20 1.4.5. Variatia umiditatii de echilibru a lerrmului in functie de umiditatea relativa a aerului interior, la diferite ternperaturi, sunt prczentatc in figuri1e 1.1 ~i 1.2

.:. .._.: ... :- .. -.-" ..

v, .... ~ •• • I .......

o

40

60

80

20

TEMPERATURA AERULUI INTERIOR °C

Fig. 1.1. Curbele de echilibru higroscopic a lemnului, in functie de conditiile de mediu

27

34
~
...; 32
~
Z 30
~
W 28
- •
J
/J,
IIh
VillI
/ V/Jfj
~-20" l/i ~
r-, ///j
t( '0' // '/// VI
t'i: ·20 <: ~/": .r// if
1~+40 -, ~ ~/ 'l_/
'l_O0-<" ~ ~ V/ /./ /
.... .-::::: ~ ~ ~ V../
./ ~ ::-::: ~ ~ i""':""'-
/ ~ ~_.. I I ""
~ ~ ~ "J. t<= • $ flo
fOe • 100· ~ 26 ~ H lj 22

7i 20 r;: 18

10

20

30

10

40

50

80

90

UMIDTTATEA RELATIV,\ rp A AERVLllI

Fig. 1.2. Umiditatea de echilibru a lemnului, W,

in functie de umiditatea relativa a aerului, <p, la temperatura t

1.5. Principii generale de alcatuire ~i calcul

1.5.1. Verificarea elementelor

1.5.1.1. EIcmcntcle si constructiile din lemn se veri fica domeniul clastic al comportarii materialului,

1,5.1.2, Calculul elementclor de constructic din pe baza principiilor generale de veri fie are a sigurantei const prevazute in STAS 10100/0-75, prin verifiearea comportarii "nrC'""" zatoarc fata de starilc limita ce pot apare in diferite etape (ex

28

, 1 itarc perioade de reparatie). Verificarea se face [inand seama de

cxp oa , d I" , d I . d t' bil

-cl rai dcfavorabile ipotcze e so icitare ~l e ee c mal e avora ] e

u; ell. i 1 • d' "I id

Glracteristici ale materia e or, ce pot apare In con 1t11 e consi erate.

1.5.1.3. Stabilirea celor mai defavorabile conditii de solicitare !Llllte in calcul se va face conform prevederilor de la punetul 1.5.2.

1.5,1.4. Stabilirea celor mai defavorabile caractcristici ale [ernnulu! de constructie luate in considerare in calcu1 se va face conform prevederilor de la punctul 1.5.3.

1.5.1.5. Influenta unor abateri sistematice, a unor alcatuiri particulare, a unor conditii speciale de exploatare sau a unor simplificari introduse in calcule se iau in considerare prin intennediul unor coeficienti ai conditiilor de lucru pcntru element.

1. 5.1. 6. La calculul elementelor si a constructiilor din lemn se iau in considerare urmatoarele stari limita:

a) stdri l imitd ultime ce corespund cpuizarii capacitatii de rezistenta sau unei alte pierderi ireversibile a calitatilor necesare exploatarii constructiilor; principalele fenomene ce pot sa conduca la aparitia acestora sunt:

- ruperi de diferite naturi;

- pierderca stabilitatii formei sau a pozitiei;

- stari care irnplica iesirea din lucru a constructiei

datorita unor dcformatii remanente excesive.

b) stari limitii ale exploatdrii normale ce corespund intreruperii capacitatii de asigurare a unci exploatari normale a elementclor de constructie; principalele fenomene ce pot sa conduca la aparitia acestei eategorii de stari Iimita sunt deplasarile statice sau dinamice excesive.

OhservQ/ie: In afara verificarilor mentionate, prin proiectare trcbuic sa se asigure durabilitatea constructiei din lemn la biodegrad~lrc printr-o alcatuire corcspunzatoare ~i masuri de prezervare.

29

1.5.2. Determlnarea sollcitarilnr •

1.5.2.1. La detenninarea solicitarilor pentru verificarea diferite stari limita se va lua In considerare modul real de lucru elcmentelor sau al structurii in ansamblu la starea limita cons' tinand cont si de earaeterul constructiei (definitiva sau provizorie).

1.5.3. Caracteristicile materialului lemnos

1.5.2.2. Calculul solicitarilor se face Cll luarea In considerare incarcarilor conform prevederilor din STAS 10101/0·75

,

normate ~i de calcul fiind stabilite conform standardelor diferite categorii de incarcari.

1.5.2.3. In relatiile de calcul din normativ, solicitarile considerate eu valorile lor absolute.

1.5.3.1. Valorile de ealeul ale rezistentelor diferitelor specii lemn utilizate ill tehnica constructiilor sunt stabilite in capitolul 2 baza valorilor rezistentelor caracteristice ale lernnului natural defecte), tinand seama de fluajul lemnului, de c1asa de exp constructiei si de siguranta necesara in exploatare.

1.5.3.2. Proiectantul va analiza conditiile reale dc v-"-,Hv.C<LU.n, elementelor ~i constructiilor din lernn, care pot conduce la earactcristieilor mecanice ale materialului lemnos ~i va introduce caleul coeficienti ai conditiilor de lucru specifici.

1.5.4. Conditii speciale de caIeul

1.5.4.1. Pentru constructiile de importanta exe nominalizate de catrc organele abilitate prin lege, pot fi admise de asigurare la nivel superior cclui din prezentul norrnativ si p

30

:llioptate prescriptii speciale; proiectele astfel elaborate se aproba de C:lllc organclc stabilitc prin lege.

1.5.4.2. Pentru constructiile din lcmn de serie mare (de ex: case pr~l'abricate) se pot folosi si alte relatii de calcul decat cele cuprinse in prl'Lcntu1 standard, sau se pot introduce cceficienti suplimentari ui cDJ1di!iilor de lucru, pe baza unor justificari teoretice si verificari cxpcrimentale concludente; se pot, de asemenea, adopta dispozitii cunstructive speciale, veriflcate experimental.

1.5.4.3. La elementele de importanta secundara, pentru verificari lc la starile limita ale exploatarii nonnale se permite sa se utilizeze mctodc de caleul simplificate, sau sa se verifice numai satisfacerea unor conditii constructive corespunzatoare, daca aceste prevederi nu conduc la rezolvari neacoperitoare prin calcul sau la un consum sporit de rnaterial.

1.5.5. Actiuni

1.5.5.1. Valorile incarcarilor norrnate si ale coeficientilor partiali de siguranta aplicati incarcarilor sc stabi1csc pc baza standardclor de actiuni in vigoare.

1.5.5.2. Efectul variatiilor de temperatura climatica nu se ia in considcrarc la calculul constructiilor din Icmn. Variatia dimensionala a lcmnului in lungul fibrelor la variatii de temperatura cste mult mai rcdusa dedit la celelalte materiale de ccnstructii, Coeficientul de clila1are termica a lemnului in lungul fibrelor este de 3...6 milionimi din lungime pentru Iiecare grad de crestere a temperaturii, iar normal pc fibre este de aproximativ 10 ori mai mare. Valoarea redusa a \ urialici dimensionale a lemnului in lungu1 fibre lor la variatii de temperatura elimina necesitatea prevederii de rosturi de dilatatie,

1.5.5.3. In cazul unor utilaje ~i instalatii care nu se incadrcaza in :itandardele de actiuni prevazute la punctul 1.5.5.1., preC1l111 si la

31

ealculul elementelor de constructie din lerrm utilizate pentru cofraj sprijiniri si esafodaje, va~orile nonnate ale incarcarilor, ale coe entilor partiali de siguranta aplicati incarcarilor si ale coeficientil dinamici se determina de catre proieetant pc baza date lor din tehnologic, sau a celor prevazute in instructiunile tehnice speciale.

1.5.5.4. Gruparile de ineardiri pentru diferitele stari ultime ~i pentru stari limita ale exploatarii conform STAS IOlOl/OA-77.

Cap. 2. MATERIALE

2.1. Specii de lemn utilizate ~i domenii de foloslnta

2.1.1. Principalele specii de lemn indigen utilizate sunt:

Lemn de raslnoase

• bradul, care se incadreaza la categoria lemnului usor moale, eu contrageri mici si rczistente mecanice medii prelucrarile mecanice se fac lara dificultati, dar relativ greu decat 1a molid din cauza smulgerilor de fibre;

• laricele, caracterizat ea un lemn potrivit de greu, moale, rezistente mecaniee foarte mari pentru speeia de ra~inoase;

• molidu1, caraeterizat ca un lemn usor si moale, eu con trag totala mica si rezistcnte mecanice medii; prelucrarca mecani ca a lerrmului de molid se realizeaza rara dificultati;

• pinul, care se incadreaza in categoria lemnului grcu si eu rezistcnte bune la solicitari mecanice.

32

Lcmn de foioase

• carpenul, care se incadrcaza in categoria lemnului greu ~i tare, eu contrageri mari si rezistente mecanice medii, supenoare fagului;

• fagul, lemn greu si tare, cu contrageri mari si proprietati mccaniec medii; prezinta dificultati la uscare avand tendinta

de a crapa si a se deforma; , , ,

• frasinul, care se incadreaza in eategoria lemnului grcu si tare, cu contrageri ~i rczistente mecanice la nivel mediu pentru specia de foioase;

• mesteacanul, lemn relativ greu ~i tare, eu contractii mari;

• paltinul de camp sau de munte, lemn relativ greu ~i tare, cu rezistente ineadrate in eategoria medie;

• plopul, din dona indigena, negru sau tremurator, si din elona adaptata la conditiile de vegetatie din tara noastra (euramerican), lemn usor si moale, cu contrageri reduse si rezistente

mecanice reduse; ,

• salcdmul de plantatie, care estc un lemn greu ~i tare, eu contrageri ~i rezistente mecanice reduse;

• cerul, lemn greu ~i potrivit de tare, eu eontrageri mari ~l rezistente apropiate de cele ale stejarului;

• gorunul, lerrm greu si tare, cu contrageri mari ~i rezistente mecaniee mari, similare eu cele ale stejarului;

• stejarul, atestat ca un lernn greu si tare, cu eontrageri ~l rezistente mecanice mari.

. 2.1.2. Domeniilc de utilizare in tehnica constructiilor ale 1 \'crsclor specii de lemn de rasinoase si foioase sunt prezentate in lx·luI2.1.

33

•

Domeniile de utilizare a diverse/or specii de lemn indigen fa realizarea elementelor structurale

Brad, molid

Stalpi de rezlstenta la consfructi civile, industriale ~i agrozootehnice, sarpante de acoperis penlru deschideri mici ~i medii, tamplane

Elemente structurale la cladiri civile, industriale ~i " .... ".,,..,"I,,h";,,,, stalpi pentru esatodale ~i susflneri

La rice

Pin

Elemente structurale la eladin civile, industriale ;;i aqrozootehnl case prefabricate, constructi provizorii, panouri de cofraj, tampl

Carpen, frasin, paltin

Elemente structurale cu solicitsri reduse, sarpante de acoperis cu

deschideri mici §i medii .

Fag

Elemente de rezistenta la constructi provizorii, stalpi pentru e§afodaje §i sustlneri

Mesteacan

Elemente structurale la constructii civile, industriale §i agrozootehnice

Plop

Elemente structurale in cazul un or solieitari mecanice reduse

Salcam

Elemente structurale la construcfii agrozootehnice, stalpi pentru esafodaje §i susflnen

Cer, gorun

Elemente structurale cu solicitari mecanice importante la consfrucul civile, industriale §i agrozootehnice, case prefabricate, consuucti provizorii, tamplarie

Stejar

Observatie: Domeniile de utilizare pentru diferitele speeii lemn prezentate In tabelul 2.1. nu sunt restrictive. Pentru di

34

cZltcgorii de constructii se pot utiliza si alte specii, cu respectarea condi1illor de rezistenta, stabilitate, comportare la umiditate si biodegradare etc.

2.1.3. La alegerea materialului lernnos se tine seama de conditiile de exploatare in cadrul constructiilor, de defectele si anomaliile adrnise, precum ~i de corelarea acestora eu categoriile picsclor si elementelor din lernn prevazute in prescriptiile tehnice din domeniu.

2.1.4. Materialul lernnos pe sortimente, utilizat pentru elcmentele de rezistenta ale constructiilor din lemn este specificat in urmatoarele standarde:

2.1.4.1. Lemn brut (rotund):

• STAS 256-79 .Lemn pentru mina";

• ST AS 257-78 "Stalpi ~i adaosuri de lemn pentru linii aeriene de tclccornunicatii si pentru retele electrice de distributie"

, ,

• STAS 1040-85 .Lernn rotund de rasinoase pentru constructii, Manele si prajini";

• STAS 3416-75 .Lemn rotund pentru piloti";

• STAS 4342-85 .Lemn rotund de foioase pentru constructii",

2.1.4.2. Lemnul ecarisat si semiecarisat se foloseste sub forma

de:

- scanduri si dulapi;

- sipci si rigle;

- grinzi cu doua, cu trei ~i cu patru fete plane ~i paralclc

intre ele ~i grinzi ell tesituri (cioplitura); - margini, laturoaie, restrole.

. Sortimentele de eherestea (lemo ecarisat) se livreaza la dimen-

slunile stabilite conform STAS 942-86 "Cherestea de rasinoase,

35

Dimensiuni nominale" ~i conform STAS 8689-86 "Cherestea foicase. Dimensiuni nominale", preeum ~i la dimensiunile stabilite baza de intelegere intre producator si bcneficiar.

Clasele de calitate pentru diferitele specii de lemn specificate In ST AS 1928-90 "Chcrestea de stejar. Clase de calit STAS 1949-86 "Cherestea de rasinoase. Clase de calitate", 1961-80 "Chcrestca de fag. Clase de calitate", STAS 3363- "Cherestea de cires, frasin, paltin, par si ulm. Clase de cali tate", ST 3575-86 "Cherestea de arin, plop, salcie si tei. Clase de cali STAS 6709-86 "Cherestea de artar, carpen, jugastru, mcsteacan salcam. Clase de calitate",

1 Comentariul C. 2.1.4.2·1

2.2. Masa volumlca

Masa volumica pentru principalele specii de material utilizate in constructii, care se ia in considerare la stabilirea proprii a elementelor de constructie din lemn este specificata in tabe 2.2.

600

780

2 La rice 500 600
3 Malid 375 440
4 Pin negru 520 750
5 Pin silvestru 430 560
6 Carpen 775 900 510 600

310

550

11

710

840

12 Cer, gorun, stejar

640

36

Observatie: La stabilirea celor mai defavorabile conditii de S,1\icitare luate in considerare in caleul se va adopta valoarea maxima ~\ masei volumice (PO.9S) In cazul in care rezultanta supraincarcarilor care solicita elementele de constructie actioneaza gravitational ~i \~Ioarea minima a masei volumice (Po.os) in cazul in care rezultanta supralncardirilor ce solicita elementele de constructie din lemn actioneaza anti gravitational (caz frecvent intalnit la calculul acoperi~l1l'ilor usoare din lemn eu panta redusa in zonele cu valori mari ale prcsiunii dinamiec de baza a vantului),

[Cumcntariul c. 2.2.1

2.3. Rezlstentele caracteristice ale lemnului masiv la diferite sollcttar!

2.3.1. Rezistentele caracteristice, in Nrrnnr', pentru diferite solicitari ale diverselor speeii de material lemnos (In eazul lcmnului masiv) sunt date in tabelul 2.3.

Observatii:

• Rezistentele caracteristice specificate in tabelul 2.3. sunt date pentru umiditatea de echilibru a lemnului de 12 % si pentru durata de actiune a incarcarilor de eel mult 3 minute .

• Rezistentele de caleul luate in considerare la proieetarea constructiilor din lemn sunt determinate in paragraful 2.4 .

• Lcmnul cc se inscrie 'in c1asa III de calitate nu va fi folosit la reaJizarea elementelor structurale.

[Comentariul c. 2.3.1.1

2.3.2. Pentru lemnul rotund, rezistentele caracteristice specificare in tabeluI2.3. se vor majora cu 15 %, indiferent de specie.

5mcntariul c. 2.3.2.1

37

•

Rezistentele caracteristice ale lemnului natural (N/mn/)

40,0 28,0 16.0 45,0 31,5
Intindere Rt 14,4 8,6 4,3 22,5 13,5 6,B 27,9 16,7
in lungul fibrelor
Compresiune in Rell 15,0 12,0 4,5 19,8 15,8 5,9
lungul fibrelor
Compresiune in
plan normal pe RCJ_ 3,3 3,0 3,2 2,9 - 10.4 9,4 - 11,2 10,0
direclia fibrelor
Forfecare In Rill 3,0 2,7 2,7 2,5 6,4 5,7 - 5,0 4,5
lungul fibre lor - 2.3.3. Valorile caracteristice ale modulului de clasticitate directie longitudinala Iibrelor (Eo,os) si ale modulul de elastici transversal (Go.()s), pre cum si valorile medii (E, G) pentru specii de lemn si pentru umiditatea de echilibru a 1cmnului a valoarea de 12 % sunt date in tabelu12.4,

38

Tabelul 2.4 .

Valorile caracteristice si medii ale modulului de elasticitate

Modulul de elasticitate para lei Modulul de
Specia materialUlui cu directia fibrelor lalimita de , elasticitate
proportionalitate E (N/mm2) . transvers~1
.....••...•...••.... , .. ' . G(N/mm2 ,., ..... ..
• •• Eo,os ." E > GO,05 G··.······'
Molid, brad, larice, pin 9000 11 300
4000 5 000
Plop 8000 10 000
Stejar, gorun, cer, 9500 11 500
salcarn
8 000 10000
Fag, mesteacan, 12000 14300
Irasin, carpen 2.4. Rezistentele de calcul ale lemnului masiv

2.4.1. Rezistentele de calcul, Ri; ale diferitelor specii de material lcmnos, la diverse solicitari, in functie de conditiile de exploatare ale clcl11entelor de constructie care se proiecteaza, se stabilesc cu relatia:

(2.l.)

Forfecare in plan

normal pe Rtl. 12,0 10,8 - 10,4 9,4 - 24,0 21,6 - 16,0 14,4

directia fibre lor

in care:

• mui sunt coeficienti ai conditiilor de lucru care introduc in calcul umiditatea de echilibru a materialului lemnos, definiti pe baza conditiilor de microclimat in care sunt exploatate elementele de constructie care se proiecteaza ~i a caror valori sunt date in eadrul paragrafului 2.4.2.;

39

• mdi sunt coeficiqnti ai conditiilor de lueru, stabiliti in fun de durata de actiune a incarcarilor, eu valorile specificate cadrul paragrafului 2.4.3.;

• R, sunt rezistentele caracteristice ale diferitelor specii de la diverse solicitari, specificate in tabeluI2.3.;

• '(I sunt coeficienti partiali de siguranta, definiti in functie tipul solicitarilor in paragraful 2.4.4.

Va 10 rile coeficientilor conditiilor de lucru mui

1 Comentariul C. 2.4.1·1

mul
intindere in lungul fibrelor m«
mUGl1
! Compresiune in plan normal mUC_l
pe direclia fibrelor
I Forfecare in lungul fibre lor mulll
Forlecare in plan normal pe muf_l
direc1ia fibrelor
Modulul de elasticitate la
incovoiere statica muE 2.4.2. Coeficientii conditiilor de lueru mw au valorile date tabelul 2.5., In functie de solicitare si de claselc de exploatare e1ementelor de constructie din lemn care se proiecteaza, conform paragrafului 1.2.2.

Foioase

Ra~inoase

Foioase

TabeluI2.5.

Valorile~oef1cien'ilor 1t1j1lpentfoclasa de ex IQatare

1 Comentariul C. 2.4.2·1

Ra~inoase

Foioase

Ra~inoase

Foioase

2 3

0,75

0,90

0,75 0,70

1,00 0,90 0,70

2.4.3. Cocficientii conditiilor de lueru mdi au valorile date tabelul 2.6., in functiede tipul actiunilor ~i de durata de actionare : acestora asupra elementelor de constructie.

1 Comentariul C. 2.4.3·1

Ra~inoase

Foioase

Ra§inoase

Foioase

Rasinoase

Foioase

0,80

0,80

0,90

2.4.4. La proiectarea elementelor structurale din lemn, valo coeficicntului mdi se stabileste luand in considerare ponderea proc tuala pe care 0 au diferitele tipuri de incarcari, in functie de clasa durata (pcrmanente, de lunga durata sau de scurta durata).

40

41

"

Valorile coeficientilor de lucru mdi

md;

0,65 0,70

1,00

Compresiune

Permanente

Lunga durata

Scurta durata

0,80

0,85

0,85

0,90

1,00

Tntindere

Permanente

l.unqa durata

Scurta durata

mdt

0,90 0,95

0,95 1,00

1,00

Modulul de elasticitate

T oate clasele

1,00

Observatii:

- in categoria rasinoase sunt incluse speciile: molid, 1arice si pin;

- in categoria foioase moi este indus plopul;

- in categoria foioase tari sunt incluse: stejarul,

cerul, salcamul, fagu1, mestcacanul, frasinul si carpenul.

2.4.5. Coeficientii partiali de siguranta Yi au valorile din tab 2.7., in functie de solicitari.

42

Tabelul 2.7.

Valorile coeficientilor partiali de siguranta Yi

Valorile coeficlen1i1ol' l'i

1,10

I'll

1,20

1,40

1,25

1,25

1,10

1,10

lnfindere:

2.5. Elemente metalice pentru Imbinari ~i structuri mixte

2.5.1. Pentru realizarea asamblajelor 1a constructiile din lcmn se fulosesc urrnatoarele mijloace de imbinare metalice:

- cuie din sarma de otel, conform ST AS 2111-90;

- suruburi pentru lemn conform ST AS 925 -80, ST AS

1451-80, STAS 1452-80, STAS 1453-80, STAS 1454-80, STAS 1455-80 si STAS 1755-80;

2

Forfecare ln plan normal pe direcfia fibrelor

- in sectiuni fara slabiri

- in sectiuni cu slabiri

3

Compresiune In lungul fibrelor ~i perpendicular pe direcfia fibrelor

4

Forfecare In lungul fibre lor - unllaterala

- bilaterala

5

[Comentariul C. 2.4.4.1

43

3.1.1. La proieetarea constructiilor din lemn se vor masuri si solutii constructive de protectie impotriva atacului ci cilor si a insectelor xilofage si de evitare a umezirii, care sa conduca o conservare buna a materialului lemnos folosit, in conformitate ST AS 2925-86 .Protectia lemnului din constructii impotriva ciupereilor si insectelor xilofage".

- piulite hexa~onale si patrate conform ST AS 922 ST AS 926-9(};

- buloane confectionate din otel beton OB 37, confectionate din tabla grcasa, inclc mctalice, laminate etc.

2.5.2. La proiectarea si executia unor subansamble de can tie Ie Inn-metal se foloseste, pentru realizarea elementelor (montanti, diagonale, talpile inferioare ale fermelor, tiranti etc.), beton sau profile laminate. Rezistentele de calcul ale acestor e se iau conform STAS 10108-94.

CAP. 3. PREVEDERI GENERALE PRIVIND PROIECTAREA CONSTRUC'fllLOR DINLEMN

3.1. Prescriptii generale de proiectare

3.1.2. Daca la punerea in opera materialul lemnos are umiditatc marc (dar maxim 20 %) §i nu exista posibilitatea de a uscat pe santier, se vor adopta solutii constructive, masuri de prot ~i detalii de alcatuire care sa permita ventilarea elcmcntclor constructie rara a induce in structura de rezistenta deformatii loase sa~ cresterea eforturilor sectionale. in acest ~az, se vor .adopta

44

'lJ'cfcrinti"i imbinari care nu sunt influentate de variatiile de umiditate ~ill1binari incleiate, eu tije.' cu asamblaje meta~ice) si car: sunt_ u.~or ~l\.'cc:;ibdc pentru reglare ~l control (este exclusa folosirea imbinarilor

Clll'CP),

3.1.3. In cazurile in care constructiile sunt supuse actiunii unor medii corosive pentru metal, se recornanda folosirea unor subansamblc o;lructurale tara piese metalice, de exemplu eu imbinari prin tne lcicre, eu cuie din lemn sau cu pene elastiee; elementele metalice folositc pentru montaj sau solidarizarc trebuie sa permita eontrolul ~i protcciia in timpul exploatarii ~i sa poata fi inlocuite usor,

3.1.4. Sistemele constructive se vor stabili astfel incat sa se asigurc 0 executie si 0 montare simpla, In acest scop se va folosi un nU1l1211' cat mai redus de sectiuni diferite de cherestea (rara a spori insa consurnul de material). De asemenea, se vor prefera subansamble constructive ee se pot prefabrica in ateliere dotate corespunzator, pe santicr executandu-se numai operatiuni de montare.

3.2. Prcscrjptii gencrale de alcatuire ~i calcul

3.2.1. Pentru calculuI elementelor, subansamblelor si a construqiilor din lemn, cu exceptia elementelor sarpantei, se iau in considerare gruparile de lncarcari stabilitc in STAS lOIOI/OA-77 "Aqlllni in constructii, Clasificarea ~1 gruparea actiunilor pentru cOnstruqii civile ~i industriale",

3.2.2. Elementele sarpantei (astereala, sipci, capnon, pane, POPl, contrafise, clesti si HOpi) se calculeaza la incarcarile de calcul stahi!ite conform standardelor de actiuni, grupate in urmatoarele Sltualii de incarcare:

lpoteza I: incarcarea permanents + incarcarea din zapada;

45

Ipoteza a II-a: incarcarea permanenta + incarcarea din vant CIa 'Care se adauga efectul suctiunii ' + jumatate din intensitatea incarcarii din zapada;

lpoteza a III-a: incarcarea perrnanenta + 0 forta cone (aplicata in pozitia in care produce eca mai rabila stare de solicitare) avand valoarea normata 1000 N, majorata eu un eoeficient al incarcarii n = 1,2.,

Observatii:

• La ca1culul sipcilor nu sc ia in considerare ipoteza a III lntrucat circulatia pe acoperisul in executie, in acest eaz, ' asigura pe podini de repartitic a incarcarilor sau numai capriori,

• La calculul asterelei, dad. distanta intrc axele sc este sub 15 em sc considers ca forta concentrata se distribuie doua scanduri, iar dad distanta estc mai mare de 15 em, concentrata se repartizeaza unei singure scanduri, In cazul doua straturi de scanduri suprapuse, sau in cazul unui strat scanduri solidarizat cu rigle transversale, se considers ea concentrata se distribuie pc 0 latime de 50 em.

3.2.3. in cazul acoperisurilor foarte usoare Cia care incarc permanents arc valori reduse) amplasate in zone eu valori mari presiunii dinamice de baza a vantului, elementele de acoperis, inclus ancorajcle, se vor verifiea suplimentar la ipoteza de calcul:

Ipoteza a IV-a: incarcarea permanenta + incarcarca din vant (la care se adauga efectul presiunii interioare),

3.2.4. Eforturilc unitare efective nu trebuie sa difere fata rezistcntele de calcu1 decat in limite1e ecartului de + 3%, - 5 %' dad elementul de constructie nu trebuie dim

, ,

constructiv ~i daca sortimentul de materiallcmnos existent nu la valori ale eforturilor unitare mai reduse.

46

3.2.5. Pcntru asigurarea comporti'irii in exploatare a sistemelor constructive adoptate cat mai aproape de ipotezele de calcul admise, sc vor respecta urmatoarele recornandari:

- se vor evita imbinarile la care transmiterea eforturilor se face prin mai multe mijloace de asamb1are eu rigiditati diferite (de exemplu chertari ~i tije);

- se va urrnari, pe cat posibil, 0 repartizare uniforma a eforturilor in toate elementele componcnte ale barelor compuse comprirnate sau intinse, prin adoptarea unor prinderi corespunzatoare;

-la elementele comprimate, se recomanda ca imbinarile de eontinuitatc sa fie amplasate in apropierea nodurilor ~i sa se realizeze transmiterea eforturilor direct prin imbinare cap la cap; eclisele de solidarizare vor avea 0 lungime de eel putin trei ori mai mare decat latimea elementelor innadite si vor fi fixate eu eel putin doua buloane ell diametrul mai mare sau ega! ell 12 mm, amplasate de fiecarc parte a rostului; gaurile pentru buloane vor fi ovalizate pentm a asigura transmiterea directa a efortului in barele comprimate;

- 1a elementele intinse, se recomanda ca eforturile sa se transmits centric, evitandu-se momentele datorate excentricitatii, iar imbinarile de continuitate vor fi amplasate in zonele cu solicitari reduse;

- la grinzile eli zabrele, barele vor fi centrate la noduri; in cazurile in care din considerente de ordin constructiv nu se pot evita prinderile excentrice, in cal cui se va line eont de solicitarile suplimentare ce apar;

- cand nu se pot folosi subansamblc prefabricate, se recomanda adoptarea unor sisteme static determinate (grinzi simplu rezemate, arce eu trei articulatii, ferme cu zabrele static determinate etc.).

3.2.6. In cazul utilizarii unor subansamble prefabricate, acestea fi obligatoriu verificate 1a actiunile provcnite din transport si

47

montaj, adoptandu-se schemele statice ~l gruparile de corespunzatoare aeestor faz~ de lueru.

3.2.7. Avand in vedere valoarea rcdusa a eforturilor suplime tare ce apar din cauza variatiei de temperatura, auscarii sau lernnului, acestea nu se iau in considerare la calculul constructiilor lcrnn.

3.2.8. Efectul favorabil al fortei de frecare nu se va lua in c decat in cazuri cu totul exceptionale, stabilite de catre proiectant, sc asigura In pcrmanenta forta de eompresiune printr-o supra continua a constructiei; in acest eaz, coeficientii de free are, f, luati calcul nu vor depasi valorile:

- f<;_ 0,3 pentru suprafete frontale;

-fs 0,2 pentru suprafete latcrale.

Nu se admite luarea in considerare a frecarii intre piesele la vibratii sau socuri, In cazul in care free area actioneaza eu efeet d eoeficientul de freeare se va lua eu valoarea 0,6.

3.2.9. Elementele portante eu scctiune simpla intinse din trebuie sa aiba aria sectiunii nete (rezultata in urma scaderii din sectiune) de eel putin 4 000 mm' si minimum 2/3 din aria brute. Grosimea sectiunii slabite trebuie sa fie de minimum 38 mm, a sectiunii brute de minimum 58 mrn, in cazul elernentelor solicitate Yntindere pentru care tensiunea normala maxima depaseste 70 % rezistenta de calculla intinderc.

3.2.10. In cazul elcmentelor portante eu realizata din scanduri batute in cuie sau prin incleiere, este necesar grosimea minima a unei picse (scanduri) sa fie de 24 mm si sa aria scetiunii transversale de eel putin 1.400 mm", Grosimea pie

4S

,':ll'l' alcatuiesc elementele compuse incleiate nu este lirnitata inferior, i.u superior se recomanda sa nu depaseasca 50 mm.

3.2.11. La grinzile incovoiate trebuie evitate slabirile amplasate ill londe de solicitare maxima la forta taietoare; in cazurile in care accst lucru nu este posibil se recomanda ca adancimca maxima a l'!l('rtiirii in zona intinsa de 1a reazem (fig. 3,1.) sa se 1imiteze la \ .ilorilc:

a = 0,1 h a= 0,25 h a '= 0,5 h

cand R / bh 2: 0,5 Nzrnrn''; cand R / bh = 0,3 Nrrnm'; cand R / bh <;_ 0,2 Nrmm',

(3.1 )

J? Iiind rcactiunea, in N, iar b si h dimensiunile sectiunii transversale,

in 111m,
[ 1
~ I
~t [---~
t c f 1:1 i b +
, Fig. 3.1. Chertarea grinzilor incovoiate la reazem

Observatie:

Pcntru valori intermediare alc raportului Rlbh, a se va determina

prin interpolare liniara.

a = 0,3 h a = 0,5 h a = 0,5 h

cand h 2: 180 mm;

cand 120 rnm < h < 180 mm; cand h S 120 mm,

(3.2)

Observatie:

Pcntm marimea a se va adopta valoarea minima rezultata in Unna ilpliearii relatiilor (3.1) si (3.2).

49

3.2.12. Lungimea mittima a chertarii (v. fig. 3.1.) trebuie lodepiineasca conditiile:

c~h

~l

c, ~4a.

Sc recomanda ca taierea sa se faca oblic (linia punctata fi,gura 3.1). in cazul in earc in apropicrca rcazemelor actioneaza concentrate cu valori mad se interzice executarea chertarilor.

3.3. Stabilirea deschiderii de caleul

3.3.1. Deschiderea de ealcul a elementelor de constructie lemu se va stabili In functie de tipul elementului de schema statica adoptata ~i natura reazemelor, astfel:

3.3.1.1. La grinzile simplu rezemate care spnjina pe direct sau prin intermediul unor eenturi (fig. 3.2), deschiderea cflkul se va eonsidera egala cu lumina golului majorata eu 5 hlngimca de rezemare a acestora direct pe zidarie se va determina cfl1cul, astfel incat sa nu sc dcpascasca rezistentele dc calcul in lcmn compresiune perpendiculars pe fibre ~i va fi de minim 200 mm.

=

1

I.

Fig. 3.2. Stabilirea deschiderii de calcul la grinzi din lemn, rezemate pe zidarie

50

3.31.2. La grinzile simplu rezemate care sprijina pe stalpi sau pc grinzi din lemn, deschiderea de calcul va fi egala eu distant a intre a-,:cle elementelor de rcazem.

3.3.1.3. Desehiderile de ealeul la grinzile continue se vor considcra egale eu distantele intre axele reazemelor.

3.3.1.4. in cazul grinzilor en contrafise (fig. 3.3) deschiderea de calcul va fi: - pentru traveele 1. .. (n - 1),

- pentru traveea n,

t , =/0 +a; 'c=/o+l,5a.

(3.4)

Fig. 3.3. Deschideri de calculla grinzi cu contrafise

Observatie: La stalpul marginal se recomanda varianta eu contrafisa dusa pana la fundatie, care nu induce 'impingere orizontala if! elcmcntul vertical.

3.3.2. Elementele de sarpanta (astereala, sipci, capriori ~i pane) se calculeaza ca grinzi simplu rezemate, avand deschiderea de caleul cgala eu lumina intrc reazeme, majorata cu 10 em, insa eel mult distanta intre axele reazemelor.

3.4. Deformatii maxime admise

,

3.4.1. Deformatiile maxi me finale ale elementelor incovoiate, stabilite pe baza rclatiei (3.5), nu vor depasi valorile deformatiilor l1laxime admise, date in tabelul 3.1.

51

3.4.2. Dcformatii1e maxime finale de incovoiere (fig.

stabilesc cu relatia: •

f max,jinal == II + 12 + I, - Ie'

in care:

- Ji - sageata (deforrnatia transversala pe axa clcmentului)

datorata incarcarilor permancnte;

- 12 - sageata datorata incarcarilor temporare;

-f; - sageata datorata deformatiei imbinarilor:

-Ic - contrasa.geata initiala a grinzii neincarcate, care sc

stabileste prin caleul ea fiind sagcata grinzii incarcata cu sarcinile permanente ~i cu 1/2 din sarcinile utile.

52

f -_

L -:--.,.

f2 -4

--.. -

_- ~

f1 __ ~ ~ax..,fioo.l

~~------------.r

Fig. 3.4. Sageata maxima finale la grinzile incovoiate

3.4.2.1. Deformatiilerl ~i.f2 se stabilesc ca valori finale !inan~ com de fenornenul de fluaj si de umiditatea de echilibru a materialulm 1clllnos, cu relatiile:

II == II .vnst (1 + k de( ) ; 12 = f 2, inst (1 + k de! ).

(3.6)

3.4.2.2. Sagetile funsr ~i fi.iMst se stabilesc pe baza incarcarilor normatc ncafcctate de cocficientii incarcarilor, pentru sectiunea bruta a clcmcntului, luand in considerare modulul de elasticitate mediu E.

3.4.2.3. Valorile coeficientului kdej, in functie de durata de acti LIne a incarcarilor si de clasa de exploatare a constructiei sunt date in tabelu13.2.

Tabelul 3.2.

Valorife coeficientului kdef

Clasa de exploatare a constructiilor

Clasa de durataa incarcarilor

crt.

1§i2 3

1.

0,50 1,00

Permanents

2.

Lunqa durata

0,25

0,50

0,00

0,00

3.

Scurta dura1a

53

3.4.2.4. Deformatia din curgerea lenta a irnbinarilor, /;, valorile din tabelul 3.3, in futetie de tipul imbinarilor si de . tijelor.

3.5. Lungimi de flambaj ~i coeflclenti de zveltete lirnita

,

3.5.1. Lungimile de flambaj, fr, ale barelor cu sectiune simpla solicitate la eompresiune se iau din tabelul 3.4. in functie de tipul lcgaturilor meeanice 1a capete,

nod i: translatie lmpiedicata ~i rotire
2 libera 1,= 0,80 x f
nod k: translatie ~i retire impiedicate
®
nod i: translalie impiedicata ~i retire
libera
3 /f=1
nod k: translalle lmpiedicata ~i rotire
llbera ®
IIIJIIIIJlIIIIJIIIIJlI
nod i: translatie libera ~i rotire {f
4 trnpiedicata It= 1,20 x I
nod k: translajle ~i retire impiedicate
5S 2

3

Observatie:

- d - reprezinta diametrul tijei;

- L - efortul efectiv in tija;

- Leap eapacitatea de rezistenta minima a tijei.

3.4.3. Grinzilc din lemn incovoiate, alcatuite eu sectiune si si utilizate la elemente de constructie eu deschideri reduse (l :5:: 6.00 se realizcaza, in mod obisnuit, rara contrasagcata,

3.4.4. La grinzile eu sectiunc compusa solicitate la incovoi precum si la grinzile eu zabrele, se executa 0 contrasageata egala sageata produsa de incarcarile permancnte plus jumatate din temporare cvasipermanente. Grinzile eu zabrele executate tara suspcndat se vor executa cu 0 contrasageata de minim Ie 1200 (Ie deschiderea de calcul a grinzii).

54

Lungimi de jlambaj fa bare com primate axial

nod i: transla1ie ~i rotire impiedicate

nod k: translatie ~i rotire impiedicate

Tabelu13.4.

[,= 0,65 x I

nod k: 1ranslalie ~i rotire impiedicate

6

nod i: franslafie ~i rotre libera

Nr. crt

Tipul de rezeJtare

5

nod i: franslafie libera ~i rotire partiala nod k: franslafie ~i ro1ire impiedicate

nod i: trans/a1ie /ibera ~i rotire irnpiedcata

nod k: lranslafie Impiedicata ~i rolire Ii be ra

7

Tabe)u) 3.5.

Lungimi dejlambaj la barele grinzilor cu zabrele

Lungimi de fiambaj (If) a elemente/or

Directia de fiambaj

Schema grinzii

Diagona/e ~i montan]

Talpa

in pia nul grinzii

transversal p/anu/ui grinzii

h care:

I-/ungimea e/ementu/ui intre naduri/e teoretice de /a capete;

11 - distants intre noduri/e fixate impo1riva deplasarii e/ementu/ui transversal planu/ui grinzii cu zabrelels

3.5.2. Lungimile de flambaj, ~, ale barelor grinzilor cu zabre se iau conform tabelului 3.5.

56

57

Schema grinzii Directla de Relatii intre
flambaj Nl~i N2
Tn planul grinzii
N2 < 0

Tn planul normal N2 = 0
pe planul grinzii N2> 0; /1
in cazul in care: IMI ~IN21
N2> 0;
I NIl >1 Nzi in care:

NI - efortulla compresiune in bara ce se calculeaza la flambaj;

N2 - efortul in eontradiagonala, valorile pozitive reprezlnts intindere, eele neg compresiune;

I NIl ~i I N21- valorile absolute ale eforturilor N, ~i N2

3.5.3. La strueturile in cadre din lemn, Iungimile de flambaj planul cadrului pentru stalpi eu sectiune constanta se stabilesc functie de conditiile de rezemare mecanica la extremitati, In normal pe planul cadrului, lungimile de flarnbaj ale stalpilor se vor egale eu distanta dintre legaturile ce impiedica deplasarea pe directie.

3.5.4. Coeficientii de zveltete, AI> ai elementelor definiti ca raportul dintre lungimea de flambaj si raza de corespunzatoare sectiunii elementului pe directia de caleul la nu vor depasi valorile maxime admisibile, Am prevazute in tabclul 3.

58

Tabelul 3.6.

La grinzi cu zabrele sl arce: 150 175
- talpi, diagonale ~i montan] de reazem
- celelalte elemente 175 200
2 Stalpi principali 120 150
3 Stalpi secundari (Ia pere], luminatoare etc.) 150 175
~i zabrelele stalpilor cu sectune compusa
4 Contravantuiri 200 Cap. 4. CALCULUL BARELOR DIN LEMN CU SECTIUNE SIMPLA

,

4.1. Relatii generale de calcul

4.1.1. Capacitatea de rezistenta a barelor simple din lemn, la diferite solicitari, se stabileste eu relatia generala de ealeul:

in care:

F, - cstc capacitatca de rezistenta a barei din lemn masiv la solicitarea i (intindere, cornpresiune, incovoiere, forfecare etc.) in N sau N·mm;

Rr =rezistenta de calcul la solicitarea i, stabilita in functie de specia de material lemnos, clasa de calitate a lemnului si

(4.1)

59

conditiile de exploatare a elementelor de can conform rclati~ 2.1, in N'mrn";

S, - caracter~stica sectionala (arie, modul de rezistenta), in sau nun;

mr-coeficient de tratare (v. paragrafu14.1.2).

I Comentariul C. 4.1.1

. 4.1.2. Coeficientii de tratarc, mr, (tab. 4.1.) introduc in rnodificarea rezistcntelor materialului lerrmos, in functie de de prczervare, dimensiunile pieselor si clasa de' exploatare constructiilor.

Valori ale coeficieniilor de tratare, mr

2

Lemn tratal pe supratata

1,00

3

Lemn !ratal in rnasa avand maximum 100 mm grosime, pentru:

• modulul de elasticitale;

0,95

0,90

- alte caracteristici.

0,70

0,85

4

Lemn ignifugat

0,90

0,90

4.1:3 .. Pentru a se evita supradimensionarea elementelor construcpe din conditia de stabilitate Iaterala, 1a proiectarea ac sc vor respecta rapoartele maxime indicate In tabelul 4.2.

60

Tabelul 4.2.

Conduit de asigurare la flambaj lateral

--'
INr. crt. Conditii de asigurare 13 flambaj lateral Raport maxim hi b
I 1 Cand nu exista reazeme intermediare pe 4/1
latura comprirnata
:2 Cand se asigura rigidizarea laturii comprimate 5/1
eu pane sau tlran]
3 Cand se asiqura rigidizarea laturii comprimate
prin platelajul elemenlului de planssu 6 f 1
Cand se asiqura rigidizarea elementului in
4 pia nul flambajului atat in zona comprimata,
cat ~i in zona lnflnsa 9 f 1 4.2. Bare solicitate la intindere axiala paralela cu fibrclc

4.2.1. Capacitatea de rczistcnta a elementelor din lemn masiv solicitate la intindere axiala paralela ell fibrele, Tn in N, se stabileste ell rclatia:

(4.2)

in care:

RIC - rezistenta de caleul a lemnului masiv la intindere axiala, stabilita conform relatiei (2.1.), in functie de specia de material1ernnos, clasa de calitate a lerrmu1ui si conditiile de exploatare a elementelor de constructie, in Nzmrn";

An"i - aria neta a sectiunii calculate, stabilita conform paragrafului 4.2.2.;

mr- coeficientul de tratare a lemnului cu valoarea specificata in tabeluI4.1.

61

4.2.2. Aria neta C\ sectiunii barei intinsc se calculeaza eu re f

(4.

in care:

Abru1 - aria seelitlnil' brute a elementului in mm'':

A ' ,

shiblri - suma ariilor tuturor slabirilor cumulate pe

200 rnrn luns. in mnr'

~llne, .

Aria neta a se,,· .' d 1 I . di "1 ...

A d I' . '-huml e ea cu ~l mensium e sectiunn

III ep ini conditiile pr~Yazute in paragraful 3.2.9.

4.3. Bare solicitate la compresiune axiala paralela ~u fibrele

~.3.1. Capacitat~a de rezistenta a elementelor din lemn

cu sectrune sirnpla sot· I '. . I" 1 1

C • N .' icitatc a compresiune axia a para e cu

r, III ,se stabileste eu rdatia:

C, -Rc.A .HI'm

- ell calcul 't' c T'

'In care:

R~I - rezistent", de calcul a lernnului rnasiv la compre ~xiala, ~ar<l]ela cu fibrele, stabilita conform relatiei (2 .. le functie cl e specia de material lernnos, clasa de calitate emnulu] ~-:i. conditiile de exploatare a elementelor constructie, 'In N/m~l;

AmlcuJ - ana secl;iunii de caleul a barei slabite, in mm', stabi conform rel atiilor din paragraful 4.3.2;

(j)c - c~efiClent 'J.e flambaj, subunitar, calculat conform indi t11Ior d~n pa~agrafuI4.3.3;

m» - coeficient ~e rratare a lemnului, eu valorile specificate tabelul 4.1.

62

4.3.2. Aria de caleu! la barele comprimate se stabileste in 1'uIlC)ic de Abril! si Anc, (aria bruta, respectiv neta a sectiunii eelei mai ~('11Litate), astfel:

- pentru sectiuni rara slabiri, sau eu slabiri cc nu depasesc 25 % din sectiunea bruta si nu sunt pe fetele paralele cu directia de calcul la flambaj (fig. 4.1, a si b) - Acalcul = Abnl! ;

- pentru sectiuni cu slabiri ce depasesc 25 % din sectiunca bruta si nu sunt pe fetele paralele eu directia de flambaj (fig. 4.1, b) - Am/wi = 4· Allel 135 Abml ;

- pentru sectiuni eu slabiri simetricc care sunt pc fete paralele cu directia de flambaj (fig. 4.1, c) - Acaicul = A"et.

in cazul slabirilor nesimetricc care sunt pc fctclc paralelc eu dircctia de f1ambaj (fig. 4.1, d), barele se calculeaza la compresiune cxcentrica, momentul rezultand din aplicarea excentrica a fortei de compresiune.

I

~

N

N

H

N

a.

b.

c.

d.

Fig. 4.1. Variante de aparitie a slabirilor la barele cornprimate: x - x directia de calcul la Ilambaj

63

1 Comentariul C. 4.3.3.1

4.3.3. Coeficientul de flambaj, <pc. eu valorilc din tabelul 4

calculeaza eu relatiile: •

o, = 1-O,8.(__!:_J2 pentmA::; 75 100

3100

(j'lc =~ pentru A > 75

in care:

A - coefieientul de zveltetc al barei, stabilit ca raportul lungimea de flambaj, 0; si raza minima de giratie dircctia de flambaj considerata, i.

Observatie: Coeficientul de zveltete A, in functie de tipul b nu va depasi valorile din tabclul 3,6,

4.3.4. Lungimile de flambaj, lj; ale barelor comprimate . stabilcsc In functie de conditiile de rezemare la capete si de le pe lungimea barei care impiedica deplasarea la t1ambaj, c indicatiilor din paragraful 3.5.

4.3.5. Pentru barele la care AI::; 10, influenta flambajului nesemnificativa; rclatia pentru calculul capacitatii de rezistenta . compresiune centrica paralel ell directia fibrelor este, in acest caz:

C r = R:II . A calcu! • m T '

in care caracteristicile au semnificatiile din relatia (4.5).

64

TabeluI4.3.

Valorile coeficientilor dejlambaj <pc in functie de coeficientul de zveltete

o: I 0 I 1 I 2 I 3 I 4 I 5 I 6 I 7 I 8 I 9 I
o [1,000 1,000 1,000 0,999 0,999 0,998 0,997 0,996 0,995 0,993
10 0,992 0,990 0,988 0,986 0,984 0,982 0,979 0,977 0,974 0,971
20 I 0,968 0,965 0,961 0,958 0,954 0,950 0,946 0,942 0,937 0,933
- -
30 0,928 0,922 0,918 0,913 0,908 0,902 0,896 0,891 0,885 0,878
~8 0,872 0,866 0,859 0,852 0,845 0,838 0,831 0,823 0,816 0,808
50 0,800 0,792 0,784 0,775 0,767 0,758 0,749 0,740 0,731 0,722
00 0,712 0,702 0,693 0,682 0,672 0,662 0,651 0,641 0,630 0,619
70 0,608 0,597 0,585 0,574 0,562 0,550 0,537 0,523 0,509 0,496
cO 0,484 0,472 0,461 0,450 0,439 0,429 0,419 0,409 0,400 0,391
e-
gO 0,383 0,374 0,366 0,358 0,351 0,343 0,336 0,329 0,323 0,316
1.00 0,310 0,304 0,298 0,292 0,287 0,281 0,276 0,271 0,266 0,261
110 0,256 0,252 0,248 0,243 0,239 0,234 0,230 0,226 0,223 0,219
120 0,215 0,212 0,208 0,205 0,201 0,198 0,196 0,193 0,189 0,186
130 0,193 0,181 0,178 0,175 0,172 0,170 0,167 0,165 0,163 0,160
141] 0,158 0,156 0,154 0,152 0,149 0,147 0,145 0,143 0,141 0,140
" 5D 0,138 0,136 0,134 0,132 0,131 0,129 0,127 0,126 0,125 0,123
i -SJ 0,121 0,120 0,118 0,117 0,115 0,114 0,112 0,111 0,110 0,109
i7'J 0,107 0,106 0,105 0,104 0,102 0,101 0,100 0,099 0,098 0,097
-
18:1 0,096 0,095 0,094 0,093 0,092 0,091 0,090 0,089 0,088 0,087
190 0,086 0,085 0,084 0,083 0,082 0,OB1 0,OB1 O,OBO 0,079 0,078
2:10 0.077 - - - - - - - - - 4.4. Bare solicitate la compresiune perpendiculara pe fibre

4.4.1. Capacitatea de rezistenta a elementelor din lemn masiv cu ,,'(tiune simpla, solieitate la comprcsiunc perpendiculara pe directia rhl'clor, Qr, in N, se stabileste eu relatia:

(4.7)

65

4.5. Bare solicitate la strivire oblica

in care:

, .

Rt~1. este rezistenta de calcul a lernnului masiv la comprc

perpendicular pe fibre, stabilita conform relatiei (2.1): functie de specia de material lemnos, clasa de '-'UHa,.\.<' lcmnului ~i conditiile de exploatare a elementelor constructie, ill Nzmrrr';

Ac - aria de contact dintre cele doua elemente (aria reaze in mnr'; mT - coeficientul de tratarc a lcmnului cu valorile specificate tabelu14.1 ; m; - coeficient de reazem, stabilit conform indicatiilor din grafuI4.4.2.

4.4.2. Valorile coeficientului de reazem, tn.; se stabilesc functie de relatia dintre dimensiunile elemcntului comprimat ~i ale clemcntului de reazem, astfel:

- pentru elemente la care aria de contact este cgala cu elemcntului comprimat (fig. 4.2, a), pre cum ~i la imbinari crestari lateralc (fig. 4.2, b), m , =1,00;

- la picsele de rezemare (fig, 4.2, c si d), daca a ~ h . a ~ 10 em, in imbinari cu pene prismatice care au dispuse normal pe fibrele elementelor imbinate (fig. 4.2, pre cum si la suprafetele de rcazem ale constructiilor din Ie (fig. 4.2, g), m I' = 1,60 ;

- la striviri sub saiba, m r = 2,00.

4.5.1. Capacitatea de rezistenta la strivire, Nr, in N, cand de compresiune face un unghi a eu directia ftbrelor (fig. 4.2, j), dcterrnina cu relatia:

lV = C~r_·_Q~r _

r 2 2 '

C; ·sin a+Qr . COS a

66

in care:

Cr - capacitatea de rezistenta a zonei comprimate (strivite), paralel cu directia fibre lor, 111 N, stabilita cu relatia (4.6), In care Acalcul este proiectia ariei de contact pe directia perpendiculara pe fibre;

Qr - capacitatea de rezistenta a zonei eomprimate (strivite), perpendicular pe directia fibrel or , in N, stabilita cu rel alia (4.7), In care Ac cstc proicctia arici de contact pe dircctic perpendiculara fibrelor piesei care se striveste, iar coeficientul de reazem, m., se stabileste conform paragrafului 4.4.2;

ex - unghiul dintre directia fortei de compresiune (strivire) ~i directia fibre lor.

1 Comentariul C. 4.5·1

4.5.2. Capacitatea de rezistenta la strivire sub unghi a fata de dircctia fibrelor se poate stabili si cu relatia:

(4.9)

In care:

RC

RC = ell

ca 1+( R~II -1),Sin3 a RC

c1.

(4.10)

R:11 - este rezistenta 1a strivire paralela eu fibre Ie; R: 1. - rczistcnta la strivire perpendiculara pe fibre;

a - unghiul de inclinare a fortei fata de directia fibrelor; As - aria de strivire;

m] - coeficientul de tratarc.

67

u,

b.

c.

d.

E!.

f

g.

h

Fig. 4.2. Variante de rezemare a pieselor amplasate perpendicular sau sub unghiul ex si variante de piese solicitate la forfecare

68

4.6. Bare solicitate la forfecare

4.6.1. Solicitarilc de forfceare pot apare la elementele din lemn InasiY cu sectiune simpla sub forma de:

- forfceare pcrpcndiculara pe fibre la grinzile incovoiate, solicitate de forte concentrate mari (fig. 4.2, i), sau la penele prismatice eu fibrele dispuse normal pe directia fibrelor pieselor imbinate (fig. 4.2, e);

- forfecare 'in lungul fibrelor la imbinarile prin chertare pe lungimea pragurilor de forfeeare (fig. 4.2, 1), sau la penele prismatice eu fibrele dispuse in aceeasi directie eu fibre1e elementelor imbinate (fig. 4.2, h).

4.6.2. Capacitatea de rezistenta la forfecare perpendiculara pe directia fibrelor elementelor din lemn masiv eu sectiune simpla, Vn in N, sc stabileste eu relatia:

(4.11)

in care:

R.f l_ - este rezistenta la forfecare perpendiculara pe directia fibrelor stabilita cu relatia (2.1), in functie de specia de material lenmos, clasa de ealitate a lenmului si conditiile de exploatare a elernentelor de constructie, in Nrrnm";

Af- aria sectiunii care se foarfeca, egala ell aria piesei care preia efortul (aria sectiunii grinzii sau a penelor), in mm";

m» - coeficient de tratare a lemnului, eu valoarea specificata in tabelu14.1.

4.6.3. Capacitatea de rezistenta a pieselor din lenm masiv eu scqiunc simpla la forfecare in lungul fibrelor, f", In N, se stabileste eu rClatia:

(4.12)

69

ln care:

Rill estc rezistenta" de calcul Ia forfecare paralela cu ~brelo~, stabilita eu relatia (2.1), in functie de spccia rialului lemnos, clasa de calitate a lenmului ~i conditi exploatare a elementelor de eonstructie in Nrrnrrr': .

Af- caracteristica sectionala a elcmentului (~ria de forie mm':

,

mr- aceeasi semnificatie ca in rclatia (4.9);

ml - coeficient de f~rfecare, care introduce raportul lungimea ?rag~lUl de. for~ecare si excentricitatea de apl . re a forte] fata de directia pragului, precum si modul producere a forfecarii (unilateraUi sau bilaterala).

Coeficientul de forfecare ml se calculeaza cu relatia:

, .

in care:

peste coeficientul ee fine cont de tipul forfecarii, cu v de 0,25 ~entru forfecare unilaterala si 0,125 forfecare bilaterala (fig. 4.4);

lp - lungimea pragului de forfecare, limitata superior la in mm;

e - excenlricitatea de aplieare a fortei de forfeeare fata de

ncta a elementului, In mm. '

b.

t

Ip

~~ 'i~

1------1

Fig. 4.3. Forfeeare unilaterala (a) si bilatcrala (b)

70

4.7. Bare solicitate Ia incovoiere

4.7.1. Capacitatea de rezistenta a elementelor din lemn masiv eu ~l'c)iUllC simpla solicitate 1a incovoiere, 1M" in Nmm, sc stabilestc cu rclatia:

u , =Rf ,Wcalcul =«.

(4.14)

In care:

Ric este rezistenta de calcul a lemnului masiv 1a incovoicrc statica stabilita eu relatia (2.1), In functie de specia de material lemnos, clasa de calitate a lemnului si conditiile de exploatare a elementelor de constructie, in Nzmm";

Wm/cu! - modulul de rezistenta axial pentru sectiunca cea mai solicitata a elementului (Wb,'ul daca elementul nu prezinta slabiri in sectiunea de calcul, respectiv Wnel daca elementul are slabiri in zona de calcul);

f11r - coeficient de tratare a lcmnului eu valorile specificate in ta belul 4.1.

Observatie: La proiectarea elementelor din lemn solicitate la incovoiere trebuic sa se respecte rapoartele dintre dimensiunile scctiunii transversale specificate in tabelul 4.2 pentru a sc evita supradimcnsionarca elementelor de constructie din conditia de stabil i tate laterala.

~omentariul C. 4.7.1.1

4.7.2. Pentru grinzile scurte din lemn, actionate de incarcari 111;11i, in special de forte concentrate aplicate in apropicrca reazemelor, SI.: va face obligatoriu si verifiearea la forta taietoare eli relatia (4.11).

~. I

. yentanul C. 4.7.2;

71

4.7.3. Capacitatea de rczistenta a grinzilor Yncovoiate la care in zona cea mai sohcitata din apropicrea reazemelor, in pI determinat de axa neutra, Ln In N, se stabileste eu relatia:

in care:

R 511 cste rezistenta de calcul la forfecare paralela eu di fibrelor, stabilita eu relatia (2.1) in functie de materialului lemnos, elasa de calitate a lemnului conditiile de cxploatare a elementelor de constructie, .. Nzrnnr';

b - Hitimea sectiunii in planul in care sc calculeaza efortul, mm;

1 - momentul de inertie axial brut al sectiunii in raport cu centrala de inertie perpendiculara pe planul de actiune solicitarilor, in mm";

mr - coeficient de tratare a lemnului cu valoarea spccificata tabelu14.1;

S - momentul static al zonei care luncca in rap art cu axa perpendiculara pe planul de actiune a solicitarilor, in mrn

4.7.4. La elementele incovoiate se verifica in mod obligatoriu conditia de rigiditate (deformatie), ell relatia:

f rnax,/in<J/ S; fadm'

in care: fmax. final este deformatia maxima finala din Incovoiere, stabi1i I eu relatia (3.5);

.I~dm - deformatia maxima admisa, cu valorile din tabelu13.l.

4.8. Bare solicitate la incovoiere oblica

4.8.1. Barele simple din lemn masiv solicitatc la oblica se verifica cu relatia:

72

(4.17)

in L' .uc:

lvf er

si MY sunt componentele momentului incovoietor

~ ef

cfectiv (de calcul), corespunzatoare axelor centrale principale de inertie ale elementului, x-x, respectiv y-J:' (fig. 4.4), stabilite in functie de schemele de incarcare ~l deschiderea de ealeul a elementului, in Nmm;

~i M: - capacitatile de rezistenta ale barei la incovoiere statica pe direetia eelor doua axe centrale prineipale de inertie, x-x si respectiv y-y, stabilite eu relatia (4.12), in Nmm.

Fig. 4.4. Bara solicitata La incovoiere oblica

La determinarea momentelor incovoietoare efective, deschiderile de calcul ale elementelor se vor stabili conform indicatiilor din paragraful 3.3.

G:cntariul c. 4.8.1

73

4.8.2. Deformatia maxima finala la elementele soliei incovoiere oblica se l'dlculcaza prin insumarca vectori deformatiilor maxime de pe cele doua direetii principale, eu

f max,final = J ( f ~ax, final ) 1 + ( f :ax, final ) 2 s iadm ,

In care:

f ~ax,final si ir:ax,}inal se stabilese eu relatia (3.5) In schema de incarcare ~i deschiderea de ealcul a tului, eonditiile de exploatare, deformatia HH'VUJU.J de eontrasageata initiala a elementului;

ladm _ sageata maxima admisibila, cu valorile din tabelul 3.1. :

4.9. Bare solicitate Ia intindere ~i incovoiere (intindere excentrlca)

Barelc simple din lemn masiv solicitate la mtindere exee se vcrifica eu relatia:

in care:

TeEcste incarcarea axiala de ealcul In bara in N'

'f , ,

T, - capacitatea de rezistenta a barei la intinderc c stabilita cu relatia (4.2), in N;

Mel - momentul incovoietor de calcul, stabilit in raport cu centrals de inertic perpendiculara pe directia de fortei, In Nmm;

M; _ capacitatea de rezistenta a barei la incovoiere in raport

aceeasi axa, stabilita eu relatia (4.14), in Nmm. '

Bara se va veri fica in zonele ccle mai lWei maxim si WeJ corespunzator, respectiv pentru eorespunzator.

74

La detcrminarca momentului incovoietor Me;; desehiderea de .,\lcul a elernentului se va stabili conform indicatiilor din paragraful

L·

, ' , ,

Aria neta a sectiunii de ealcul, stabilita eu relatia (4.3), preeum ,[ dimcnsiunile sectiunii transversale vor indeplini conditiile din ;';lragmful 3.2.9.

Comentariul C. 4.9.1

4.10. Bare solicitate Ia compresiune si incovoiere (compresiune excentrtca)

4.10.1. Barele simple din lerrm masiv solicitate la cornpresiune exccntrica se verifica in raport eu axa perpendiculara pe directia fortclor ce produe incovoierea (x-x, in fig. 4.5), eu relatia:

C u '.

_ ___.!!._+_______.!!._< 1 0 (4.20)

Cr - M,. - , ,

in care:

Ce{este efortul axial de calcul in bara, in N;

C, - eapacitatea de rezistenta a barei la compresiune, stabilita eu relatia (4.4), in N;

AI I - momentul ineovoietor maxim final stabilit in raport eli ef

axa centrala principala de inertie, perpendiculara pe directia de actiune a fortei, in Nmm, calculat conform

, , ,

indicatiilor din paragraful-i. 10,2.;

1\.1, - capaeitatea de rezistenta a barei 1a incovoiere in raport eu aceeasi axa, stabilita eu relatia (4.12), in Nmm.

75

Fig. 4.5. Bara solicitata la compresiune excentrica

4.10.2. Momentul incovoietor efeetiv final se calculcaza eont si de momcntul ineovoietor secundar (moment de ordin . produs de forta axiala de compresiune care actioneaza excentrie de axa barei, cu relatia:

Mf=M

ef . ef

in care:

Me! este momentul incovoietor maxim de calcul, stabil raport eu axa principala de inertie perpendiculara directia de actiune a fortei, in Nmm; la determinarea momcntului incovoietor Mel, deschidcrea de calcu elementului se va stabili conform indicatiilor din p fuI3.3;

C~r- efort axial de calcul in bara, in N;

CE - efort axial de compresiune pe dircctia momentului, in N, stabilit cu rclatia:

C E = It 2 . Eo, 05 . m uP- • m T . l/ I} ,

76

untie:

£0.115 este modulul de elasticitate earacteristic, eu valorile din

tabelul 2.4, in functie de speeia de material lemnos utilizata, in Nrmm";

niu: - eoefieient al conditiilor de lueru, cu valorile date in tabclul 2.5, in functie de cscnta si de clasa de cxploatarc a elementului de constructie din lemn care se proiecteaza;

/liT - coeficient de tratare a lenmului cu valorile specificate in tabelul 4.1 ;

J - momentul de inertie axial in raport eu axa perpendiculars pe directia de aplicare a fortelor ce produc incovoierea, in mrn4.

,

If - lungimea de flambaj a barei, stabilita conform indicatiilor din paragrafu13.5, in nun.

4.10.3. In cazul valorilor mici ale lui M!r cand M!r / Wrmd rcprczinta mai putin dedit 10 % din Cell AbTll1, verifiearea se face numai la compresiune eu flambaj, ncglijandu-sc influcnta momentului incovoietor.

4.l0.4. Capaeitatea de rezistenta a barei in plan normal pe planullneovoierii se stabilcste eu rclatia (4.4).

4.10.5. Vcrificarea Ia lunecarc a elementelor solicitate la CDlTlprcsiune cu incovoiere se face eu relatia:

(4.23)

111 carl::

L; este eapacitatea de rezistenta a barei 1a lunecare, stabilita eu relatia (4.15), in N;

/

Lei - forta taietoare de ealcul, in N, stabilita in zona eea mai

solicitata a elementului, in functie de schema de incarcare a

77

aeestuia si de momentul lncovoietor efectiv final cu rclatia (4.2lt). '

4.10.6. Prin utilizarea, In relatia 4.23, a fortei taictoare Ld ' stabilita in fUllC!ie de M {- se introduce in calcul efeetul· .. · ordinul 2, prin care se majoreazg forta tilictoare de calcul influentei reciproee a cOlhpresiunii ~i a incovoierii.

Cap. 5. CALCULUL BARELOR DIN LEMN CD SECTIUNE COMPUSA

5.1. Definirea barelor compuse si principii de calcul

5.1.1. Barelc cu seqiune compusa sunt alcatuite din doua mai multe elemente (seanduri, dulapi, rigle, grinzi), suprapuse alaturate si solidarizate Intre ele prin di ferite proeedee de imbinare. '

5.1.2. La ealcul~l. barelor din lemn ell scctiune cornpusa se seama de reducerea nglditatii aeestora [ata de rigiditatca barelor scctiune simpla, datorita l1lodului de comport arc a tuturor eleme de imbinare folos!te ~entru solidarizare (eu exceptia cleiului) si de a sc defonna In timp sub aeti11nea solieitarilor de lunga durata : care sunt supuse.

5.1.3. La stabilirea c:apaeitatii dc rezistenta a barelor COll1nl:I5 supuse Ia difcrite solicitari, se introduce In calcul coefi de repartitie a incarearilor mn, care tine seama de posibilitatea repartitic neuniforma a incarcarilor in elementelc componente sectiunii cornpuse.

18

Pcntru sectiuni eompuse alcatuite din maximum trei elemente si

.arc imbinarile asigura conlucrarca clcmcntclor componente, 11 L,

, 'llile cocficientului de repartitie sunt:

\ ,1.l _ m R = 0,90 pentru solicitarile de incovoiere, forfeeare

longitudinala, compresiunc si intindcre in lunguI fibrelor;

- m R = 1,00 pentru alte caracteristici.

5.2. Bare compnse solicitate la intindere axiala

5.2.1. Capacitatea de rezistenta pentru fie care element component, i, la intindere axiala se stabileste cu relatia:

T .=Rtc·Anetj,mT,mR'

r jl ,

(5.1)

in care:

Tr.i este capaeitatea de rezistenta a elementului i, in N;

R C - rezistenta de ealcul a lernnului masiv la intindere axiala,

, '.,

stabilita conform relatiei (2.1) in functie de specia de material lemnos, clasa de calitatea a lemnului si conditiile de exploatare a elcmcntclor de constructie, in N/mm2; ,,_

A . - aria neta a sectiunii de calcul pentru bara i, stabilita

net.i - ~ 'J

conform paragrafului 4.2.2., in mrn"; . _ A

lJIT- coeficientul de tratare a lemnului eu valoarea specificata 111

tabclu14.1;

mR - coeficientul de repartitie a incarcarilor, eu valoarea 0,90, conform indicatiilor din paragrafuI 5.1.3.

5.2.2. Capacitatea de rezistenta a barei c~mp.usc solici~ata l~ illlindcrc axiala se stabileste prin insumarea capacitatilor de rezistenta ,';Ie clcmcntelor componente stabilite eu relatia (5.1), in ipoteza in care

I .. Ell)

loate elcmentele eomponente au acelasi modul de e asucitate :

II

T,. = IT,.,; . i=1

(5.2)

79

5.2.3. Pentru verificarea fiecarui element a1 barelor intinse, forta efectiva de intindere Tep se stabileste prin rep fortei totale Te/proportional cu scctiunea bruta a barelor:

Ab -

T -T rut ,I

ef ,1 - ef n

I Abnll•i

i~1

5.3. Bare compuse solicitate la compresiunc

5.3.1. Alcatulrea barelor compuse comprimate

Barele compuse solicitate la compresiune axiala sc pot sub forma de:

- bare pachet, la care toate elementele sunt dLlILJ'lau;: extremitati (fig, 5.1, a);

- bare cu fururi continue (fig. 5.1, b) ~ i bare cu e continue (fig. 5.1, c), la care numai elementele prineipale actionate la cxtrcmitati; fururile ~i eclisele continue elemente secundare care maresc rigiditatea barei;

- bare eu fururi seurte (fig. 5.1, d), la care principa1e sunt amplasate distantat si asamblate intre fururi scurte ~i izolate.

5.3.2. Calculul barelor compuse comprimate 5.3.2.1. Bare pachet

a) Capacitatea de rezistenta a barelor pachet in raport cu axa normala pe rosturi, C,-,;, in N (vo fig. 5.1, a), se stabileste eu relatia:

Crr =R;II ,Acalcuf • <Vex 'mr, (5

in care:

R~II este rezistenta de calcul a lemnului masiv la compre axiala, paralel eu fibrele, stabilita conform relatiei (2. functie de specia de material lemnos, elasa de

80

lemnu1ui si conditiile de exploatare a elementelor de constructie, in Nzmm";

'{'a/clli - aria sectiunii de calcul a tuturor elementclor componente ale barci; se recomanda ea aria slabirilor sa fie maxim 25 % din aria bruta a barei;

!.pc\" - eoeficientul de flarnbaj, calculat conform indicatiilor din paragrafu14.3.3, in raport eu axa x-x;

II1r - coeficicntul de tratare a lemnului eu valorile specificate in tabelul 4.1.

b) Capacitatea de rezistenta a barelor pachet 'in raport cu axa ,\'_1, paralela cu rosturile, Cry, In N (v. fig. 5.1, a), se stabileste cu

rclatia:

Cry = R ~I . A calcul . cP cy . m T '

(5.5)

III care:

R ~'II ' Acalcui si m- au aceleasi semnificatii ca in relatia (5.4);

CPc," este coeficientul de f1ambaj, calculat conform indicatiilor . din paragraful 4.3.3, in raport eu axa y-y, in functie de

coeficientul de zveltete transformat al barei Ar~, care se stabileste ell rel alia:

(5.6)

!l este coeficientul de majorare a zveltetii barei compuse, care sc stabilcstc cu rclatia:

~__:_-----

b·h·r·106

11= l+k (5.7)

/2

f . n"

in carc:

k este coeficientul de calcul, cu valorile din tabelul 5.1;

h - dimensiunea sectiunii transversale a barei paralela cu rosturile, in mm;

h - dimensiunea sectiunii In sens perpendicular pe rosturi, in mm;

r - numarul de rosturi de-a lungul carora elementele de imbinare deformandu-se pot permite lunecarea reciproca a clementelor componente ale barei;

81

Fig. 5.1. Tipuri de bare solicitate la cornpresiune

82

f(- lungimea de flambaj a barci, 1n mm;

11" - numarul efectiv de sectiuni de forfecare, distribuite pe 1,00 m lungime de bara.

TabeluIS.l.

Valorile coeficientului k

1 / 10d2

1/5d2

Valorilec(l~ficielltului k pentrll

Compresiune

Compresiune ~i incovoiere

Cuie

1/15d

Dornuri, suruburi ?i buloane din otel

1 /3d2

111,5d2

1/10d

3 Dornuri de stejar

Observatie: d este diametrul tijci, in mm.

c) Dispozitii constructive

Tijele cilindrice se dispun ill randuri transversale, respectand distantclc prcvazutc in eapitolul 6.

Distanta maxima intre doua randuri transversale de tije nu trcbuic sa dcpaseasca de 6 ori grosimea elementului eel mai subtire din pachet; se dispun minim doua siruri de cuie In sectiune transversala (fig. 5.2).

SE.CfiUNEA 1-1

•

•

•

$, ",,60.

Ii >3(1/4

dllDi b .. 3(1 _ minimllQ dotJii prurl de tuil!.

l+--"b,--+l

• •

Fig. 5.2. Solidarizarea barelor compuse tip pachet, ell cuie

83

111 care:

Lungimea de incastrare a cuielor va fi de minim 3a!4 in

este grosimca cclci mai subti~i piese din pachet. '

5.3.2.2. Bare cufururi lungi ~i bare cu eclise continue

a) Capaeitatea de rezistenta a barelor eu fururi lungi (v. fig. b) si a bare I or cu eclise continue (v. fig. 5.1, c), in raport cu normala pe rosturi se stabileste eu relatia (5.4), in care Aca/cui = Ap elementelor principale), ~i qJcx se determina eu relatia (4.5), in

I

'A =...!_

x

Ix

I = x

Ipx este momentul de inertie al elementelor principale in eu eentrul de greutate al sectiunii, dupa axa x-x, in L; - momentul de inertie al elementelor secundare, in rap centrul de greutate al sectiunii dupa axa x-x, In mm",

b) Capacitatea de rezistenta a barelor eu fururi lungi (v. fig. b) si a barelor eLL eclise continue (v. fig. 5.1 , c), in raport eu axa paralela eu rosturile se stabileste eu relatia (5.5), in care Am/cui (aria elcmentelor principale) ~i (jJcy se dctcrmina cu rclatia (4.5 care:

J.l - coefieient de majorare a zveltetii barei eompuse relatiei (5.7)

84

i)' ==

(5.12)

I py + / s)' Ap

III cure:

~Jl' este momentul de inertie al elementelor principalc, in raport

cu centrul de greutate al scctiunii, dupa axa y-y, In mm";

[I\, - momcntul de inertie al elementelor secundare, in raport cu . centrul de greutate al scctiunii, dupa axa y-y, in mm",

5.3.2.3, Bare cu fururi scurte

a) Capacitatea de rezistenta a barclor cu fururi scurte (v. fig. 5.1, d), in raport eu axa x-x norrnala pe rosturi se stabilcste eu relatia (54), in care Ac,dcul = Ap, iar <pcx se determina cu relatia (4.5) in care:

if "Ax ==-,Ix

(5.13)

111 care:

i; se determina conform relatiei (5.9).

b) Capaeitatea de rezistenta a barelor eu fururi scurte (v. fig.

S.1, d), 111 raport cu axa y-y paralcla eu rosturile se stabileste conform pZlragrafului 5.3.2.1, b), cu preeizarea ca Aca/cul = Ap, iar qJcy se dctcnnina in functie de eocficientul de zveltete echivalent 'Aey' care se

ca1cukaza cu relatia:

Iv" = y

(5.l4)

in care:

!l este coeficient de majorare a zvcltctei barei compuse, care se stabileste cu relatia (5.7);

A 1 - coeficicntul de zveltete a1 bard in raport cu axa y-y,

conform relatiei (5.11).

85

n - numarul de elernente principale cornponente;

At - coeficientul de ·zveltete al unui clement izolat, dat relatia:

It - distanta intre doua fururi scurte;

it - raza de giratie, in raport eu axa y-y, a unui element izolat.

Observatie: in cazul in care sectiunea cornpusa realizata fururi scurte are un numar redus de lcgaturi sau daca legaturile lungime redusii, se va detennina atat eoefieientul de zveltete Ay. coefieientul de zveltete Al (netinand searna de legaturi ipoteza ca fieeare element lucreaza independent, /1 = 11),

5.4. Bare compuse solicitatc la compresiune ~i incovoiere (compresiune excentrlca)

5.4.1. Barele compuse realizate din elemente din lemn rna solicitate la compresiune eu incovoiere in raport eu axa y-y, verifica:

a) La conditia de rezistenta in planul de actiunc al morncntut incovoietor, cu relatia:

in care:

Celeste incarcarca axiala de calcul in bara, in N; C, - eapacitatea de rezistenta a barei la cornpresiune, stabilita

relatia (4.4), in N, in care Aca/clIl = Ap (aria ele .

prineipaJe);

86

M f_ - momentul incovoietor maxim final, stabilit in raport eu eJ

axa y-y perpendiculars pe directia de actiune a forte lor, in Nrnm, caleulat conform indicatiilor din paragrafuI4.10.2;

A1 C - capacitatea de rezistenta corectata a barei la incovoiere,

r '

In raport eu axa y-y, in Nmm, stabilita eu relatia:

Me -k .n: ·wY -m

r - w l catcul T '

(5.16)

III care:

k; este eoefieientul de reducere a modulului de rezistenta, cc tine seama de deformatiile imbinarilor, CLI valorile:

k; = 0,90 pentru barele cu un rost de luneeare;

k; = 0,80 pentru barele cu doua sau mai multe rosturi de lunecare;

R: - rezistenta de calcul a lemnului masiv la incovoiere statica,

1 ,

stabilita eu rclatia (2.1) In functie de specia de material lemnos, clasa de cali tate a lemnului si conditiile de exploatare a elementelor de constructie, in N/mm2;

W Y, I - modulul de rezistenta in raport ell axa y-y, pentru

err ell ~

sectiunca eea mai solicitata a elementului campus, in mm '; mr - coeficientul de tratare a lemnului ell valorilc specificate In tabelul 4.1.

b) La luneeare de-a lungul unui rost, forta de luneeare totala, L, in N, de la extremitatea barei pana la sectiunea de moment maxim, stabilindu-se eu relatia:

(5.17)

III care:

S este momentul static al sectiunii in raport ell axa neutra, perpendiculara pe planul de actiune al solicitarilor, in mm '; I - momentul de inertie brut al scctiunii in raport ell axa principala de inertie perpendiculara pe planul de actiunc al solicitarilor, in mm";

87

AI - suprafata diagjamei fortei taietoare de la reazemul si pana la mijlocul deschiderii, stabilita pc baza taietoare finale, determinate conform indicatiilor paragrafuI4.10.3;

L"i - capacitatea de rezistenta a elementelor de imbinare pe jumatatc din lungimea elementului, in N, catcuuua relatia:

in care:

}; este factorul de distributie al fortei de lunecare 1a mij

de imbinare, ega1 eu 1 / 1,5 daca mijloacele de .

distribuie uniform pe 1ungimea grinzii si egal eu 1,0 distributia elementelor de imbinare se face suprafata diagramei de forta taietoare in parti dispunand cate un element de imbinare la dinspre reazem a fiecarei fractiuni de suprafata;

n - nurnarul de elemente de imbinare dispuse pe juma lungimea elernentului;

La - eapacitatea de rezistenta a unui element de conform eapitolului 6, 'in N.

c) La conditia de stabilitate a barei In raport ell axa x-x ( in afara planului de incovoiere), capacitatea de rezistenta a eompusc In raport eu aceasta axa se stabileste eu relatia (5.4) observatia ca Aca/cul = Ap (aria barelor principale), iar f1ambaj 'Pcx se va determina in functie de eoefieientul de ea1culat cu relatiile (5.8) pentru bare eu fururi lungi 9i pentru eelise continue ~i (5.10) pentru bare eu fururi scurte.

5.4.2. Barele compuse solieitate la eompresiune si raport eu axa x-x se verifies:

a) La conditia de rezistenta in planul de actiune al momenn ineovoietor, ell rclatia:

88

(5.19)

in l'arc:

C(cste incarcarea axiala de calcul in bara, in N;

en - capacitatea de rczistenta a barei la compresiune, stabilita cu relatia (4.4), in N, luand Aca/cu' = Ap (aria elementelor principal e) si coeficientu1 de f1ambaj Cjlcx ealculat ell eoeficientul de zveltete Am stabilit ell relatia (5.9);

A1 ;j' - momentul incovoietor maxim final, stabilit in raport cu axa x-x, perpendiculars pe directia de actiune a fortci de incovoiere ~i pe directia rosturilor, in Nmm, ealculat conform indicatiilor din paragraful 4.10.2;

M r x - capacitate a de rezistenta a barei 1a incovoierc in raport eu axa x-x, stabilita cu relatia (4.12), in Nmm.

b) La conditia de stabilitate In raport eu axa y-y, conform paragrafelor 5.3.2.1, b, pentru bare paehet, 5.3.2.2, b, pcntru bare eu fururi lungi si pentru bare eu cclise continue si 5.3.2.3, b, pentru bare ell fururi scurte.

5.5. Bare compuse solicitate la incovoiere

5.5.1. Alcatuirea barelor compuse incovoiate

Grinzilc compuse solicitate la incovoiere se pot realiza din doua sau mai multe piese din lernn suprapuse, imbinate longitudinal eu 1111jloace de imbinare ee pot prelua eficient forte le de lunecare dintre P1cscle imbinate, astfel ca grinda sa se comporte cat mai aproape de 0 grinua .C1.I sectiune unitara,

In mod obisnuit se folosesc ea elemente de imbinare: pene c1asticc (fig. 5.3), pene de lemn prismatice cu fibrele amplasate

89

a

b

Fig. 5.3. Elementc compuse incovoiate solidarizate eu pene elastice ( a) si eu pene metalice inelare (b)

5.5.2. Calculul grinzilor compuse solicitate la illcovoiere

5.5.2.1. Capacitatea de rezistenta a grinzilor eompuse solie la incovoiere, M" in Nmm, tinand cont de deformabilitatea im . lor, se stabileste ell relatia:

Mr =R'IC We -m

calcui T'

In care:

R,c este rezistenta de cal cul a lemnului masiv la '''',..,....''''''' statica, stabilita eu relatia (2.1.) in functic de material lernnos, clasa de calitate a lemnului si e de exploatare a elemcntclor de constructie, in N'mrrr';

Wc~lcul - modulul de rczistenta coreetat pentru sectiunea mai solicitata a grinzii, in mm ', stabilit eu relatia:

90

k; - eoeficient de reducere ee tine seama de deformabilitatea imbmarilor si care are valorile:

kw = 0,8, respeetiv 0,9 pentru grinzi din doua, respeetiv trei clemente dispuse lara interspatiu intre ele;

k; = 0,8, respectiv 0,6 pentru grinzi din doua, respeetiv trei elemente dispuse eu interspatiu intre ele;

IV"el - modulul de rezistcnta al sectiunii nete a barei, considerata ea 0 grinda unitara, imbinarile fiind considerate indeformabile;

I11r - eoeficient de tratare a lemnului eu valorile specificate in tabclul 4.1.

5.5.2.2. Vcrifiearea rigiditatii (sagetii) la grinzile compuse incovoiate se face cu relatia (4.14), cu obscrvatia ca la deterrninarea dctormatiei rnaxime finale se ia in caleul momentul de inertie corcctat, stahilit cu relatia:

Ie = k i . I brut '

(5.22)

in care:

k, este coeficientul de rcducere al mornentului de inertie care tine cont de deformabilitatea imbinarilor, avand valoarca 0,7;

hut - momentul de inertie al sectiunii brute in raport eu axa neutra, considerand intreaga sectiune a barei.

5.5.2.3. Verificarca la forta taietoare, luand in considerare fort a de lunecare la care trebuie sa reziste fiecare clement de imbinare se fclCC eu relatia:

(5.23)

II] care:

L, cste forta de lunecare totala pe jumatate din lungimea grinzii, in N, calculata eu relatia:

S·AT L =-I I

(5.24)

91

S - momentul static i1 jumatatii de sectiune in raport neutra, perpendiculars pe planul de actiune al , 3 mmm;

1 - momentul de inertie brut al sectiunii In raport eu axa principala de inertie perpendiculara pe planul de solicitarilor, In mm";

AT - suprafata diagramei de forta taietoare de la extre barci si pana la mijlccul aeesteia, in Nmm; in grinzilor actionate de sarcini mobile, reprezinta toarea fortelor taietoare maxi me pe 0 jumatate de

Lri - eapacitatea de rezistenta la luneeare a mijloaceloi imbinare, distribuite pe jumatate din lungimea stabilita eu relatia (5.18).

Cap. 6. CALCULUL SI EXECUTIA IMBINA.RIL ELEMENTELOR DE CONSTRUCTIE

,

DINLEMN

Imbinarile elementelor din lernn masiv apar necesare sortimentului limitat atat ca lungime, cat si ca sectiune, corespund intotdeauna eu deschiderile necesare si cu solicitarile elementele de constructie.

La constructiile din lernn, imbinarilc sc foloscsc pentru:

- realizarea unor sectiuni compuse, cand existent este insuficient pentru preluarea solicitarilor (v. fig. ~i 5.3);

- imbinarea in lung a picsclor din lcmn - prelungire (fig. 6.1, a si b);

- imbinari intre piese la noduri sau la intcrscctii, ex atunci cand doua sau mai multe picsc fac un unghi g. intre' (fig. 6,1, c si d).

92

b.

z

c.

Fig. 6.1. Tipuri de imbinari a de prelungire la piese tensionate;

b - de prelungire la picse cornprimate; e - imbinare pop-contrafi~a;

d -lmbinarca montantului si a diagonalei la 0 grinda ell zabrele;

1- buloane;

2 - scoabe;

3 - dorn;

4 - euie.

6.1. Clasificarea tmblnarller

6.1.1. Dupa modul de executie, imbinarilc pot fi demontabile ~',ll I1cdcmontabile, executate pe santier sau in ateliere specializate, pe

b't .. d

c la unor tehnolcgii rna erne.

93

94

6.1.2. Dupa rolul pe ~are it au, imbinatile pot fi:

- de solidarizare, care se prevad in vederea as stabilitatii relative a elementelor, transmit eforturi de general, nu se tine seama in calcul si care se executa pe constructive, de exemplu solidarizarea cu scoabe, domuri buloane la imbinarea de prelungire a barelor comprimate figura 6.1, b, sau solidarizarea eu seoabe la imbinarea din 6.1, e;

- de rezistenta, dimensionate pc baza de calcul la cfo pe care Ie transmit

6.1.3. Din punctul de vedere al deformatiilor initiale timp care se produe in imbinare, pot fi:

- imbinari prin pasuire, la care efortul se transmite rara piese de legatura, elementul principal al imbinarii suprafata de contact; la aceste tipuri de imbinari initiale sunt mari datorita asezarii pieselor in imbinare, timp deformatiile cresc foarte put in;

- imbinari nepasuite (euie, buloane, placute care dcformatiilc sunt foartc mici in prima etapa si cresc timp.

6.1.4. in functie de mijloacele de imbinare utilizate natura sulieitarilor la care sunt supuse, pot fi: - imbinari prin chertare, solicitate la strivire ~i forfe paragrafuI6.3); - imbinari cu pene prismatice si pene inelare U,",I.,",U'~., dinti sau cu gheare, solicitate la strivire ~i forfeeare (v. graful 6.4); - irnbinari cu tije cilindrice si eu pene lamelare, solicitate in principal la incovoiere, iar elementele solicitate la strivire (v. paragrafuI6.5); - imbinari eu cuie ~i suruburi pentru lemn,

smulgere (v. paragrafu16.6);

- imbinari eu asamblaje meeanicc care preiau diferite solicitari - juguri, tiranti, elemente de reazem, piese pentru articulatii etc. (v. paragraful 6.7);

- imbinari incleiate, care lucreaza in principal la forfecare (v. paragraful 6.8).

6.2. Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca 'imbinarile

Pentru a satisface exigentelc de pcrformanta impuse, 'imbinarile trcbuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

- prin mijloacele de imbinare utilizate, trehuie sa se asigure o repartizare uniforma a eforturilor 'in elementele componente ale barelor compuse; suprasolicitarea unor elemente apare datorita inexactitatilor de executie a imbinarilor si a prezentci unor deformatii initiale inegale;

- sa se realizeze, pe cat po sibil, fractionarea elementclor de transmitere a eforturilor (tije eilindrice sau lamelare, pene prismaticc sau inclarc cte.), asigurandu-se astfel un numar mai mare de sectiuni de lucru ~i prin urmare 0 rezistenta si 0 siguranta sporita a imbinarilor chiar 'in cazul prezentei unor defecte (noduri, crapaturi medulare etc.);

-lmbinarile trebuie astfel realizate incat sa se evite efectele defavorabile ale contractiei si umflarii ~i sa nu facilitcze aparitia fenomenului de biodegradare (prin stagnarea apei sau impiedicarea aerisirii imbinarii);

- tipul de imbinare ales trebuie sa se potriveasca ell materialul lemnos folosit si cu solicitarile din piese, de exemplu: imbinarile incleiate nu se pot utiliza decat la lemn ecarisat sub forma de scanduri sau dulapi, avand umiditatca de cchilibru maxim 18%; imbinarile prin ehertare transmit numai eforturi de comprcsiunc la picsc din lcmn rotund sau din lemn ecarisat de tip grinzi sau rigle; imbinarile eu inele necesita material eearisat de ealitate superioara; nu se pot realiza constructii exterioare

95

96

imbinate eu cuie, chiar in cazul protejarii acestora ruginesc din cauza uciiditatii relative mari a aeru1ui exteri

- imbinarile trebuie astfel realizate in cat sa nu sensibil capacitatea de rezistenta a piesclor imbinate; sectiunii trebuie sa fie minima;

- imbinarile trebuie astfel concepute incat sa fie u executat ~i intretinut; se recomanda ca 1a realizarea tiilor din 1emn sa se aleaga tipuri de imbinari ce se pot industrializat si se pot asambla usor pe santier (de imbinari incleiate, imbinari cu placute multi-cuie, metalice), sau care necesita manopera mai putin calificatat exemplu: imbinari eu cuie sau buloane);

- irnbinarile trebuie astfel concepute incat sa sc axia1itatea eforturilor in bare; excentricitatile prezente la maresc sectiunile barelor datorita faptului ca accstca solicitari compuse (intindere sau compresiune excentrica);

- la ca1culul imbinarilor nu se iau in considerare frecare favorabilc pentru comport area elementelor de tie. in imbin ari, datorate legaturilor de strangere (buloane cuie), deoarece acestea sunt In general de scurta durata;

- efectul favorabi1 al fortelor de frecare se ia in '-'V,ll""U<OJ in conditiile prevazute in par~grafu13.2.8.;

- datorita modului de lucru diferit al diverselor tip imbi~ari (diferente rnari de deformatii initialc ~i in timp) nu permisa pentru transmiterea aceluiasi efort folosirea imbi d~ diferite tipuri; se perrnite transrniterea eforturilor prin di rnlJloace de imbinare, dar integral ~i succesiv.

1 Comentariul C. 6.2.1

6.3. Trnbinari prin chertare

6.3.1. Elemente generale

6,3.1.1. Imbinarile prin chertare asigura transmiterea eforturilor liL' la 0 piesa 1a alta, direct pe suprafata de contact corcspunzator (\~Llll~.

rJ.3.1.2. Imbinarile pnn chertare se caracterizeaza pnn dcforma\ii mari in prima faza a solicitarii, pana 1a realizarea unui contact direct lntre suprafetele care transmit efortul si deformatii mai nne: in faza a doua a solicitarii, dupa realizarea contactului dintre picsc,

6.3.1.3. Piesele unei imbinari prin chertare se fixcaza intre ele prin buloane, scoabe sau tiranti, care au ro1ul de a mentine contactul intrc suprafetele care transmit efortul si de a impiedica deplasarile relative intre piesc. In calculul de rezistenta a1 imbinarilor prin chcrtarc nu se tine seama de eforturilc pc care ar putea eventual sa le prc:a clcmcntele de prindere, dar se tine seama de slabirile de sectiune pc care accstea Ie produc.

6.3.2. imbinari prin chertare la piese amplasate in prelungire

6,3,2.1. La realizarca imbinarilor de prelungire la piesele Ul11lprimate se recornanda respectarea datelor constructive prevazute In Iigura 6.2.

6.3.2.2. Nu se recomanda imbinari prin chertare nesimetrice ckoarccc produc momente in bare datorita dczaxarii eforturilor,

97

6.3.2.3. Verificarea 'iapacitarii de rezistenta a imbinarii satisfacuta apriori intrucat R,c/'II = R~II .

6.3.2.4. Dad imbinarea este supusa si la moment legaturile cu zbanturi sau buloanc se verifies la moment.

( O.10.0.1S)h

a) eclise;

b) buloane;

Fig. 6.2. imbinari de prelungire prin chertare solidarizate

6.3.3. imbinari prin chertare la piese dispuse perpen 6.3.3.1. imbinarile transversale prin chertare pentru ;'VllU.<llllh se utilizeaza la rezemarca grinzilor pe stalpi, a stalpilor sau popi talpi, a subgrinzilor de la nodurile fermelor eu zabrele pe cos etc. La realizarea acestor imbinari trebuie sa se respecte constructive prezentate in figura 6.3.

6.3.3.2. Pentru asigurarea stabilitatii la deplasari imbinarea se rigidizeaza cu cepuri (fig. 6.3, a, c ~i e) sau (fig. 6.3, b ~ij). Pentru a se transmite efortul pe suprafata de c adancimea locasului va depasi eu 5 ... 10 mm inaltimea cepului.

98

6.3.3.3. Transmiterea efortului pe suprafata de contact dinlre -clc doua clemente se face prin strivire normala pe fibre la grinda,

L~ A

t:11pn, subgrinda, cosoroaba si in lungul fibrelor la stii.lpi ~i popi. In

(azul utilizarii imbinarilor cu cep, la calculul suprafetei de contact se \:1 scadc suprafata cepului.

6.3.3.4. in cazul utilizarii lcrrmului rotund, rezemarea grinzii pe stcllp sc realizeaza prin ehertarea cu tesitura a grinzii (v. fig. 6.3, c); nu sc rccomanda chertarea fara tesirca grinzii (v. fig. 6.3, d).

6.3.3.5. Capacitatea de rezistenta a irnbinarilor la piese amplasate perpendicular se stabileste cu relatia:

(6.1)

111 care:

R~l. este rezistenta de ca1cul a lemnului masiv la compresiune (strivirc) perpendicular pe fibre, stabilita conform relatiei (2.1) in functie de speeia de materia1 lemnos, clasa de cali tate a lernnului si conditiile de cxploatare a elementelor de constructie, in Nzmm";

Ac - aria de contact dintrc cele doua elemente (aria reazemului), in mm", stabilita conform indicatici din paragrafu16.3.3.3.;

tnT - coeficient de tratare a lemnului eu valorile specificate in tabelu14.1;

m, - coeficicnt de reazem, cu valoarea 1,60, daca sunt indeplinite conditiile constructive prevazute in figura 6.3.

99

n

d.

101

6.3.3.6 La rezemarea popilor pc talpi, daca Qri < QeJ, pentru a nu 111ali dimensiunile elementului vertical, talpa se poate rcaliza din ctl1l1 de foioase (fag, stejar, salcam), sau se poate rnari aria de contact pnn disp~ncrca unor saboti (fig. 6.3, g) sau a unor cutii metalice (fig. Cd. h). In cazul utilizarii sabotilor, acestia se fixeaza impotriva ,kpl~lSarii laterale prin buloane dispuse in gauri ovalizate, astfel incat tLll1sl11itcrea efortului sa sc faca pe suprafetele de strivire si nu prin

buloanc.

e.

f.

11

Fig. 6.3. Tipuri de bare compuse solicitate la compresiune perpendiculars pe fibre:

1 - grinda; 2 - stalp;

3 - cep; 4- scoabe; 5 - talpa;

100

6 - saboti;

7 - cutie metalica;

8- talpa superioara ferma; 9- talpa inferioara ferma;

10 - subgrinda;

u.

h

6.3.4.1. Date constructive

a. in functie de marimea solicitarilor ~i de dimensiunile pieselor c(Jl11ponente, imbinarile cu ehertare frontala se realizeaza eu unul sau dOll~l praguri.

d.

Fig. 6.4. Posibilitati de tesire a pragurilor simp le (a si b) si duble (e ~i d)

6.3.4. imbinari prin chertare la piese amplasate sub unghiul a.

b. Tesirea pragurilor se realizeaza:

- perpendicular· pe elementul comprimat, la ex < 30° (fig. 6.4, a si c);

- la bisectoarea unghiului exterior dintrc cdc doua unghiuri ex ~ 30° (fig. 6.4, b si d).

IComentariul c. 6.3.4.1.

c. La imbinarile frontale cu prag simplu se vor avea in urmatoarele date constructive (fig. 6.5, a):

• inaltimea pragului (adancimea chertarii) he trebuie minim 2 em la grinzi ecarisate, respectiv 3 em la cele maxim h/3 la nodurile de rcazem ale grinzilor cu rcspeetiv h!4 la nodurile intermediare ale grinzilor cu sau la elementele eu 0 grosime mai mica de 8 em;

• lungimea pragului Ip trebuie sa fie: l» ~ 10 he ; l» ;:::,1 lp;;:: 20 em;

• pentru calculul imbinarii la forfecare, lungimea se ia: 1,-:;' 10h(; If<;;_ 2h;

• buloanelc de solidarizare se amplaseaza perpen talpa superioara, la valori ale unghiului ex < 30°, ~i dicular pe tesitura, la valori ex ;::: 30° si sc mijlocul tesiturii;

• subgrinda va fi astfel alcatuita incat buloanele sa simetric fafa de tesitura ei;

• in cazul in care din ealcul rezulta diametre mai buloanele se vor lua eu diametrul minim 1125 din lungimea eel putin 12 mm.

d. Imbinarile prin chertare ortcgonala cu prag dublu se in cazul in care efortul din imbinare nu poate fi pre!uat de un prag, adancimea de chertare rezultata din caleul depasind aUG'livJ"~ maxima admisa (hI3, respectiv h!4). La 0 asemenca imbinare

102

. -unc eonditia ca cele doua praguri sa lucoreze concomitent, ceea ce 1111[ '.. . d ~ ....

sc poatc obtine numai pnntr-o executte extre rn e ingnjita.

La proieetarea imbinarilor frontale cu prag dublu se vor avea in \cdcrc urmatoarele date constructive (fig. 6.5, b):

• inaltimea primului prag (adanc imea chertarii) h-s, trebuie sa fie minim 2 ern la grinzile ecarisare, respeetiv 3 em la cele rotunde;

• lnaltimea celui de al doilea pra g, he], trebuie sa fie eu eel putin 2 CI~ mai mare decat inaltimea primului prag si sa fie limitata superior in raport cu inaltime-a grinzii chertate la ~axlm hl3 la nodurile de reazem ale grinzilor eu zabrcle, respectiv hl4 la nodurile intermediare ale grin2ilor cu zabrele, sau la elementele eu 0 grosime mai mica de 8 em;

• lungimea pragurilor Ipl si Ip2 trebuie sa fie [pi ~ 10 hc1; 'pi ~ 2h; lp2 ~ 10 hc2;

• pentru calculul imbinarilo t' la forfecare, lungimea pragurilor se ia: 1f1 < 10 hel; l.rt s 2h; I fl:::;; 10 hc2;

• la unghiuri de inclinare ex:::;; 45°, este obligatorie montarea buloanclor de siguranta si a subgrinzilor; 'in acest caz se respecta aceleasi conditii ca la imbinarea prin chertare frontala eu prag simplu;

• avand in vedere eforturile releuiv mari care actioneaza 'in irnbinare se recomanda ca centrareca nodului sa se faca dupa

,

axa neta a talpii inferioare.

103

Q.

Fig. 6.5. Imbinari prin chertare frontala:

b.

a - eu prag simplu; 1 - talpa superioara;

2 - talpa inferioara;

3 - buloane de siguranta; 4 - subgrinda;

b - eu prag dublu; 5 - cosoroaba;

6- cuie;

7 - foaie de carton bitumat

c. La nodurile intermediare ale grinzilor eu zabrele se ~ransmite.rea eforturilor din zabrclele comprimate sa se faca intermediul unui ealcai (fig. 6.6).

co! cai

Fig. 6.6. imbinare ell c1iIc§.i la nodul intermediar al unei grinzi ell

104

6.3.4.2. Calculul imbinarilor prin chertarefrontald

a. Capacitatca de rezistenta la strivire sub unghiul a a unci lJ11i,1111Jri prin ehertarc frontala cu prag simplu se stabilcstc eu relatia:

(6.2)

2 1 '

C,> sin a + Q r • cos a

in care:

C, este capaeitatea de rczistenta a zonei comprimate (strivite),

paralel cu directia fibrelor, in N, stabilita eu relatia:

(6.3)

Qr

capacitatea de rezistenta a zonei cornprimate (strivite) perpendicular pe directia fibre lor, in N, stabilita cu relatia:

(6.4)

a - unghiul pe care it face pragul eu directia fibrclor clementului care se striveste;

R ~II si R~J. - rezistentele de ealcul ale lernnului masiv la compresiunc paralela cu directia fibre lor, respectiv perpendiculara pe directia fibre lor, stabilite conform relatiei (2.1), In functie de specia de materiallemnos, clasa de calitate a lemnului ~i conditiile de exploatare a elementclor de constructie, in Nrrnm";

Apil - proiectia suprafetei pragului pe directie paralela eu fibrclc

., • A 1

plesel care se strrveste, III mm ;

ApJ. - proiectia suprafetei pragului pe directie perpendiculars cu fibre le piesei care se striveste, in mm';

lilT - coeficientul de tratarc a lcmnului cu valorile specificate in tabelul 4.1;

m, - coeficient de reazem eu valoarea 1,60, conform indicatiilor din paragrafu14.4.2.

105

ex - unghiul dintre eele doua bare ale imbinarii; ASl - aria de strivire a primului prag, in mrrr':

As2 - aria de strivire a eelui de-al doilea prag, in mrrr',

b. La imbinarile front.file eu prag dublu, eapacitatea de rezi

ta totala de strivire se stabileste ca suma a capacitatilor de .

ale fiecarui prag in parte, determinate en relatia (6.2):

in care:

R;II' m-, mfl si mf2 au semnificatiile din relatia (6.6);

Ail - aria de forfecare a primului prag, in mnr' ( A I) = b .[} I); A(2 - aria de forfeeare al celui de al doilca prag, in mm''

(A f2 = b-l f2)'

c. La imbinarea frontala eu prag simplu, eapacitatea de rczi Fi a pragului la forfecare se stabileste cu relatia:

e. Fortele efective de forfecare care actioneaza asupra pragurilor sc stabilesc ea proiectii ale forte lor de strivire pe directia pragurilor de [orfccarc, astfeI:

• la imbinarea frontala cu prag simplu, cu relatia:

in care:

RIll este rezistenta de caleul la forfecare paralela eu stabilita eu relatia (2.1), in functic de spccia de lemnos, c1asa de calitate a lemnului ~i conditiilei exploatare a clcmentelor de constructie; .

Af- aria pragului la forfeeare, in mm/; A J = b ., f ;

m- - eoefieient de tratare a lemnului cu valoarea tabelul 4.1;

mf - coeficient de forfecare, care introduce raportul lungimea pragului de forfeeare si excentrici aplicare a fortei fata de directia pragului, pre cum si

de produeere al forfecarii (unilaterala sau stabilit eu relatia (4.11).

Fe} ==Ncej -cosc ,

(6.9)

• la imbinarea frontala cu prag dublu, cu rclatiile: - pcntru primul prag:

Fefl =Nce/l -coso ,

(6.10)

- pentm pragul al doilea:

(6.11 )

111 care:

N; e(- incarcarea efectiva de ealcul, care actioneaza perpendicular pe prag;

N; if I - incarcarea efectiva de calcul afercnta primului prag, stabilita eu rclatia:

d. La imbinarea frontala cu prag dublu, eapaeitatea de a pragurilor 1a forfecare se stabileste pentru fiecare prag astfel:

• pentm primul prag, cu relatia:

Fr,1 =O,7.Rfll ·Af) ·mr Imfl,

(6.12)

• pentru al doilea prag, eu relatia:

Fr,2 =Rfll·Aj2 ·mr Imf2,

f. Capaeitatea de rezistenta a talpii intinse se stabilcstc cu relatia (4.2) daca elementul este solieitat la tensiune centrica (nadul se axeaza prin centrul de greutate al sectiunii nete, fig. 6.7, a) si ell relatia (4.19),

106

107

a

daca elementul este solicitat la tensiune excentrica (nodul sc prin centrul de greutate al se!tiunii brute, fig. 6.7, b).

Fig. 6.7. Centrarea nodului dupa axa neta a talpii inferioarc (a) si dupa axa bruta a talpii inferioare (b)

g. Verificarea buloanelor de solidarizare se face eu relatia:

N ef bulan .c:: Iv cap bulon • n b ,

in care:

Ne! 6"/0" este efortul axial din bulonul de solidarizare, determina eu rclatia:

N ef bulan = N c . tg ( 60° - 0. ) ;

N cap bulan - capacitatea de rezistenta a bulonului de sol' care se stabilcstc cu relatia:

N cap bulan = And . ROt . m 0 ,

N; - cfortul axial efectiv de compresiune din imbinare, in N; a - unghiul dintre piesele care se irnbina; Ancr - aria neta a bulonului de solidarizare, care sc stabileste

scaderea slabirii date de filet din aria bruta a bulonu mm"; Rot - rezistenta de calcul a otelului la intindere, stabilita STAS 10108/0-78, in N/mm2;

108

11/,1 - coeficient de lucru al bulonului in imbinare, cu valoarea . 0 6 care tine eont de actiunea dinamica a incarcarii si de

, 'J !

deformatia bulonului in imbinare.

n" - numarul de buloane.

h. Verificarea la strivire a suprafetei de contact dintre sub grind a ~l pi:sa de reazern (cosoroaba) se face eu relatia:

(6.16)

111 care:

Vclcste reactiunea verticals 'in imbinare, in N;

Q;j _ capacitatea de rezistenta la strivire perpendicular pe fibre a suprafetei de contact dintre subgrinda si cosorcaba, stabilita cu relatia (4.7).

i. Numarul de cuie, n, necesar prindcrii subgrinzii de talpa iufcrioara se determina eu relatia:

L

n=---

1,2· La

(6.17)

in care:

L este componenta orizontala a efortului din bulonul de solida-

rizare, In N, stabilita cu relatia:

L = N of bulon • sin 0. ;

(6.18)

L" - eapaeitatea de rezistenta minima a unei tije, in N, stabilita conform indicatiilor din paragrafu16.5.

[;;1cntariul C. 6.3.4.2.1

109

6.4. irnbinari en pene prismatice din lernn ~i en: pene inelare metalice

6.4.1. Imbinarl cu pene prismatice din lemn

6.4.1.1. Date constructive

a. Penele prismatiee din lemn se folosese la • prelungire a unor piese tcnsionatc sau la erearea de grinzi realizate din elemente suprapuse; aceste tipuri de pene nu se la nodurilc fcrmclor.

b. Imbinarile eu pene prismatiee din lemn se

prin:

- deformatii mari in prima faza a incarcarii, pana la rea eontaetului direct intre suprafetele intre care se eforturile;

- deformatii mici in timp.

c. Imbinarile eu pene din lernn impun lucrarii, eu abateri dimensionale minime.

d. La imbinarile eu pene prismatiec din lcmn, elementele se imbina pot fi in contact (fig. 6.8, b si d), sau eu interspatii (fig. 6.8, a si c), asigurandu-se ventilarea pieselor,

c. In functie de directia fibrelor penclor fata de dircctia

pieselor care se imbina, pot fi: - pene prismatice transversale reglabile (fig. 6.8, a);

- pene prismatiee longitudinale drepte (fig. 6.8, b si c); !

- pene prismaticc longitudinale oblice (fig. 6.8, d).

{

b.

c.

III

r-w--+ I:jli: .1161 '10 II.

d.

Fig. 6.8. imbinari ell pene prismatiee din lemn:

a - imbinare ell pene transversale la grinzi ell interspatii intre elementele eomponente;

b - imbinarc eu pene longitudinale la piese In contact;

e - imbinarc eu pene longitudinale la piese cu interspatii intre elementele eomponente;

d -Imbinari eli pene obliee.

• Penele prismatice transversale se realizeaza din lemn de fOinase (stejar sau fag impregnate eu substante antiseptice) si sunt rcglabile pentru a se asigura impanarea, ehiar dupa ce lemnul a sufcrit Contraqii. Fieeare pana transversals este alcatuita din doua piese a'.,lnd fie care cate 0 fateta taiata oblic (eu inclinare 1/6 ... 1110) (v. fig. fiS, a). Pentru a se asigura reglarea lor, penele transversale se fae mai lungi decat piesele de imbinat eu 2 ... 3 cm.

l10

112

• Penele prismatice longitudinale drepte se executa din rasinoase fara noduri si alte ~efecte, avand fibrele drepte si parale fibrclc pieselor de imbinat.

• Penele prismatice longitudinale oblice se executa cclor drcptc si prezinta avantajul ca nefiind solicitate la forfecare siguranta mai mare in exploatare, dar nu vor fi folosite decat in In care preiau eforturi de un singur sens.

f. Buloanele de strangere care impiedica rasucirca pen dispun in generalla mijlocul distantelor dintre pene.

g. La imbinarile realizate cu pene prisrnatice din lernn se respecta urmatoarele date constructive: • raportul dintre lungimea pcnci, lp, ~i adancimea grinda, he, se recomanda sa fie mai mare sau egal cu 5; • adancimea chertarii he in grind a va fi: - minim 2 em la grinzile eearisate si 3 em la eele

- maxim hl5 la grinzile ecarisate si dl4 la cele rotunde. :

• inaltimea interspatiului c la grinzile compuse distantate (v, 6.8, a si c), va fi 3.,.4 em; • la pcnele transversale reglabile trebuie ca fete le comune pereehi de pene sa fie inclinate cu 1/6 ... 111 0 fata de directia grinda; • capetele penelor longitudinale trebuie taiate normal pe fibrelor, iar pene1e vor f astfel dispuse Incat fibrele lor sa aiba directie cu cele ale pieselor de imbinat; • lumina intre pene, in toate cazurile, trebuie sa fie eel

egala cu lungimea penei; • lungimea de forfccarc a pragurilor pieselor imbinate, a, in calcul egala cu lumina intre pene (Y. fig. 6,8, G, b si c), cu imbinarilor cu pene oblice, la care se ia egala cu distanta de la

ulle'i pcne pan a la mijlocul penei urmatoare (Y. fig. 6.8, d); in calcul, Illilgimea de forfccarc a pragurilor picselor imbinate se limiteaza la :Jl:I~itnum lOhe.

6.4.1.2, Calculul imbinarilor cu pene prismatice din lemn Calculul imbinarilor eu pene prismatice din lemn consta in:

- verificarea penelor la strivire pe suprafetele de contact;

- verifiearea penelor la forfeeare;

- verificarea grinzii pe portiunea dintre doua pcnc la

Iorfecare;

- dimension area buloanelor de strangere a picsclor,

a. Verificarea imbindrilor cu pene din lemn fa strivire (fig. 6.9) sc lace ell relatia:

(6.19)

ill care:

Le!r - efortul de luneeare care actioneaza asupra unei pene, in N;

lp

Fig. 6.9. Solicitarea unei pene prismatice din lemn la strivire

Leap s - capacitatea de rezistenta a unei pene determinata din conditia de strivire a acesteia, eu relatia:

(6.20)

113

in care:

(6.23)

in c~rc:

Lef peste efortul de lunecare care actioneaza asupra unei pene,

in N;

•

R~ este rezistenta de ealcul la eompresiune (strivire)

cu fibrclc (la pcnc dispusc longitudinal), sau lara pe fibre (la pene dispuse transversal), stabili rclatia (2.1), in functie de specia rnaterialului lernnos, de cali tate a lemnului si conditiile de explo elementelor de constructie, in Nzmm";

As - suprafata de strivire a penei, in mrrr' (As = b- he); m- - coeficient de tratare a lemnului, cu valoarea specific tabeluI4.1;

my - coeficient de reazem, eu valoarea 1,00 pentru longitudinale ~i en valoarea 1,60 penlru penele p . transversale.

u.

b.

La penele dispuse oblic, capaeitatea de rezistcnta la stri unei pene se stabileste cu relatia:

Fig. 6.10. Solicitarea unei pene prismatice din lemn la forfecare:

Lablic caps

a - schema irnbinarii;

b - diagrama eforturilor R,f pe lungimea penei

L': 2 A LII .: 2 A'

cap' ·eos ",+ caps ·sm l-'

LP f - capacitatea de rezistenta a unei pene, in N, determinata

C(P ,

din conditia de forfecare a acesteia, eu relatia:

in care:

LLps este capacitatea de rezistenta a penei la strivire

fibrele, in N, stabilita cu relatia (6.20), in care R: = R L~aps - capacitatca de rczistenta a penei la strivire perp lar pe fibre, In N, stabilita eu relatia (6.20), in

RC - RC •

c - c_j_'

~ - unghiul de inclinare a laturii seurte a penei (v. fig. 6.8,

in care:

R; este rezistenta la forfecare paralcl eu fibrele (la pene dispuse longitudinal) sau perpendicular pe fibre (la pene dispuse transversal), stabilite cu relatia (2.1), In functie de specia materialului lemnos, clasa de calitate a lemnului si conditiile de exploatare a elementelor de constructie, in N/mm2.

,

n1T - coeficient de tratare a lemnului, cu valoarea specificata in tabeluI4.1;

tnt - coeficicnt de forfecare, care introduce raportul dintre lungimea pragului de forfecarc si excentricitatca de

h. Verificarea fa forfecare a penelor (fig. 6.10) se relatia:

114

115

116

aplicare a fortei ~ta de directia pragului, prccum si de produeere a forfecarii (bilaterala in acest caz), valoarea stabilita eu relatia (4.11);

AI - suprafata de forfeeare a penei: Ar = 1 p • b p;

If' -lungimea penei, in mm;

b.; - latimea suprafetei de forfecare, in mm.

c. Verificarea pieselor imbinate fa forfecare pe portiunea locasurile penelor (fig. 6.11) sc face eu relatia:

L <Lg

ef g - cup f ,

i11 care:

LeI g este efortul de lunecare care actioneaza pe respectiva de grinda, in N;

L ~ap f - capaeitatea de rezistenta a grinzii pe portiunea doua pene, determinata din conditia de forfecare eu

L !ap f = R f II . A ~ . m Tim I '

in care:

RIll este rezistenta la forfeeare parale1 eu fibrele, stabi relatia (2.1) in functic de speeia materialului lernnos, , de calitate a lemnului si conditiile de elementelor de constructic, in Nzmm';

A: - suprafata de forfeeare a grinzii intre doua pene, in

(Aj = a-b y;

m- si ml au acclcasi scmnificatii ea in rclatia (6.23), observatia ca in acest eaz forfeearea este uni laterala;

a - lungimea dintre doua locasuri consecutive ale p' imbinate, eu exceptia imbinarilor cu pene oblice, unde egala eu distanta de la capatul unei piese pana la . penei urmatoare, in mm;

b = latimea grinzii, in mrn.

lp

b.

Fig. 6.11. Solicitarea grinzii de lemn la forfecare intre locasurile a doua pene:

a - schema imbinarii;

b .. diagrama eforturilor Ref pe lungimea de forfecare a grinzii

d. Aria bruta a buloanelor de strdngere se stabileste eu relatia:

k .Q

A brut = sf b,

nee R C

mo' of

(6.26)

in care:

k", este coefieientul ce tine eont de slabirile ee apar in zona

filetata a bulonului, cu valoarea 1,25;

RC _ rezistenta de calcul la intindere a otelului, stabilita

ot conform S~AS 10108/0-78 "Constructii civile, industriale si agricole. Calculul elementelor din otel", in N/IIlln2;

Ill!) - coefieient de lueru al bulonului in imbinare, eu valoarea

0,9; . _

Q& _ cfortul din bulon (fig. 6.12), in N, care se determma cu

relatia:

(6.27)

in care: .

Lef p - efortul de lunecare efectiv care actioneaza asupra unci

pene, in N;

117

he - adancimea de chertare, in mm:

c - interspatiul dintrc·elemente1e l~binatc, In mm; lp - lungimea pcnci, in mm.

I Comentariul C. 6.4.1.2.[

lp

Fig. 6.12. Schema de calcul a efortului din buloanele de strangere la imbinarile CLI pene din lemn

6.4.1.3. Stabilirea numdrului necesar de pene si distribuirea fur pe lungimea elementului

.)

a. Numarul necesar de pene se stabilcstc eu rclatia: n nee = LIDla/ I LP

P cap min ,

in eare:

Ltotal 1 din i

- unecarea In mcovoiere pe intreaga lungime a el

telor care se imbina, in N;

L~apmin - efortul minim capabil a1 unei pene, stabilit eu cea mica valoare rezultata din relatiile (6.20) 9i (6.23).

b. Penele se distribuie in 1ungul grinzii astfel: - uniform pe intreaga lungime a grinzii compuse; in caz incarcarea penelor este inegala, ele prelufind lID efort

118

mare sau mai mic 'in functie de pozitia pe care 0 au pe lungimca grinzii compuse ~i de variatia diagramei de lunecari pe lungimea elementului; pentru a se evita supraincarcarea unor pene peste efortul capabil, numarul de pene rezultat din ealcul se majoreaza eu 50 %;

- 1a distante variabile, stabilite prin impartirea diagramei de lunecari in suprafete ega1e cu numarul de pene rezultat din caleu1; fie care pana se asaza pe grinda, inaintea diagramei de lunecari aferenta, pe care trebuie sa 0 preia;

-la distante egale pc 0 lungime de 2 x 0,4 din deschiderea grinzii, catre reazeme; pe distanta centrala de 0,2 din deschiderea grinzii, unde eforturile de lunecare sunt recluse, nu se dispun pene; 1n acest caz, numarul de pcne rezultat din caleul se majoreaza cu 20 %.

6.4.2. imbinari eu pene inelare netede, dintate san eu gheare

6.4.2.1. Date constructive

a. Penele inelare nctede, dintate sau cu gheare se foloscsc 1a cxccutarca unor imbinari de piese ce se mtalncsc sub diferite unghiuri (la nodurile grinzilor eu zabrele sau 1a nodurile de cadru), la lmbinari de prelungire ale barelor tensionate sau eomprimate, precum si la realizarea unor grinzi compuse incovoiate.

b. Imbinarile eu pene ine1are necesita material lernnos usc at, fcrir de variatii de umiditate (pentru a nu apare fenomene accentuate de contragere, deci se pot folosi numai la constructii aeoperite) si se executa in ate1iere san fabriei dotate corespunzator realizarii unor Operatiuni cu preeizie ridicata.

c. Penele inelare netede se executa din otel laminat sub forma llnor inele taiate dupa generatoare (fig. 6.13) ~i se monteaza in

119

locasuri create in elementile de imbinat, eu dispozitive Sortimentul de pene inelare, netede, utilizate la imbinarea el de constructie din lemn este prezentat in tabelul 6.1.

t

Diametrul interior, dp, mm
inaltimea penei, bp, mm 35 25
Grosimea inelului, tp, mm 4 3,5 3 3
Perimetrul penei, mm 568 505 442 380
Greutatea pe bucata, kg 0,61 0,41 0,24 0,20
Slabirea secfiunii dulapului, 3300 2500 1800
produsa de 0 pans, mm2
Dimensiunile latura pafratului, 60 60 60 60
mm
~aibei grosimea, mm 4 4 4 4
Dimensiunile grosimea, mm 68 68 58 58
minime ale
dulapilor latimea, mm 220 200 180 160 b.

Fig. 6.13. Pene inelare netede reglabile:

a - detaliu pana; b - elevatie irnbinare;

c - sectiune imbinare

b.

d. Penele inelare dintate (fig. 6.14) se executa dintr-o otel in care se taie si se ascut dintii penei pentru a se usura in lemn; aceste tipuri de pene se montcaza prin presare in e de imbinat, utilizand prese speciale; ele sunt autoreglabile.

n.

Fig. 6.14. Pana inelara eu din]i

e. Tmbinarile eu pene metalice se solidarizeaza ell bulo~ne prcvazute cu saibe, dispuse in centrul fiecarei pene, pentru a mentine conlactul dintre suprafetele pieselor Imbinate.

121

120

122

f. La realizarea Im~narilor eu pene metalice trebuie respecte urmatoarele date constructive:

• pcnele inelare netede reglabile au fanta taiata dupa toare, z=(O,05 ... 0,lO)dp ; fanta penei inelare

trebuie sa se dispuna pc diametrul perpendicular pe efortului transmis in imbinare (v. fig. 6.13, b);

• penele metaliee inelare netede tre buie sa patrunda si pe aceeasi adancime in eele doua elemente care se

• penele inelare cu dinti si penele cu gheare patrund presare In elementele care se imbina, in functie de lemn folosit;

• lalimea b a elementelor eare se imbina eu pene trebuie sa fie mai mare eu eel putin 40 mm dedit interior al penelor (v. fig. 6.13, b);

• grosimca minima a a dulapilor utilizati in imbinarile cu metaliee trebuie sa fie eel putin 58 mm sau bp + (v. fig. 6.13, c);

• penele metalice se vor amplasa astfel incat sa se urmatcarele distante (fig. 6.15):

- intre centrele a doua pene consecutive s 1 ~ 2 d p ;

- intre centrul penci ~i capatul elementului de imbinat.,

drept:

Fig. 6.15. Dispunerea penelor inelare in imbinare: a - in cazul taierii drepte a capetelor elementclor; b -In cazul taierii oblice a capetelor clemente lor

6.4.2.2. Calculul imbinarilor cu pene metalice inelare

a. Verificarea penelor inelare netede sc face eu relatia:

in care:

L . este efortul efeetiv care actioneaza asupra unei pene, In N;

~p ,

U - eapacitatea de rezistenta minima a unei pene, in N,

cup

stabilita din conditia de strivire (L~aps) si din conditia de

forfeeare (LP ) determinate eu relatiile:

cup i '

- S 2 ~ 1,5 d p la elementele intinse;

- s 2 ;?: d p la elementele comprimate;

- intre centrul penei si capatul elementului de imbinat, .

oblie:

- S 3 ;?: 1,25 d p la elemente1c intinse;

- s:> ~ 0,75 d p la elementele comprimate;

• 1a imbinarca unui element de constructie se vor folosi metal ice de acelasi tip, diametru si inaltirne.

in care:

R eRe sunt rezistentele la compresiune (stri vire), respectiv

ell: ill '

forfecarc, paralel eu fibrele, stabilite cu relatia (2.1), in

(6.29)

(6.30) (6.31)

123

functie de specia materialului Iernnos, clasa de lemnului si eor!ditiile de exploatare a constructie, in Nrrnm";

As - suprafata de strivire, in mm2 (A = d . b ).

, s p P'

Aj- suprafata de forfecare, in mm" (A j = n d ~ 12); mr - coeficient de tratare a lemnului eu valorile specifi tabeluI4.1; mil - coeficientul de utilizare a miezului de lemn din . penei, cu valoarea 0,8;

mj - cocficient de forfecare, care introduce raportul lungimea pragului de forfecare si excentricitatea aplicare a fortei rata de directia pragului, preeum ~i efortului transmis de pana, care se calculeaza eu

in care: ~ este eoefieientul de neuniformitate a distributiei unitare tangentiale pe suprafata de forfecare, eu valor.ile: - 0,125 pentru imbinarilc care transmit compresiune; - 0,250 pentru imbinarile care transmit e tensiune; If-Iungimea pragului de forfeeare, in mm, care se ia: ! / =

e - bratul de parghic al euplului de forfecare, in mm, care se - O,25a pentru dulapi cu pene inelare pe 0 singura

- O,50a pentru dulapi eu pene inelare pe ambele

a - grosimea dulapului, 111 mm; ku. - eoeficientul de reducere al capacitatii de rezist penelor, luat 1n calcul cu valorile din tabelul 6.2 efortul ce actioneaza asupra unei pene face unghiul ' dircctia fibre lor piesei in care se produce efectul de sau de forfecare.

124

TabeluI6.2.

Valorile coeficientului ka

-~
t 0° 20° 40° 60° 900
kf;1. > 1,0 0,9 0,7 0,5 0,4 [Dmcntariul C. 6.4.2.2·1

b. Capacitatea de rezistenta a penelor inelare dintate si a penelor ell ghcare se stabilestc de catre prcducator, pe baza de experimentari stal1uardizate.

c. Numarul necesar de pene inelare se determina eu relatia:

nee _ N lola/ I LP

n pene ~ cap min '

(6.33)

in care:

iva1al _ este efortul axial total din bara intinsa sau comprimata, respeetiv lunecarea totala pe lungimea barei incovoiatc, inN;

LP . - eapacitatea de rezistenta a unci pcne, in N, stabilita ca

capmm '

valoare minima din relatiile (6.30) si (6.31).

d. La barele intinsc cste obligatorie verificarea capacitatii de rC'zistcnta a barei in sectiunea eea mai slabita, cu relatia (4.2), in care .I, .. / sc calculeaza in ipoteza ca toate slabirile (determinate de locasul pcnclor si de gaura pentru bulonul de strangcrc) sunt concentrate in ;ICcc'a?i sectiunc transversala.

125

6.5. Imbinari ell tije ~i cu pene lamelare .... "'~ .. J'ug •

6.5.1. Imbinari cu tije cilindrice - prevederi generale

6.5.1.1. Tijele cilindrice (euie, dornuri, suruburi pentru buloane) sunt piese metalice sau din lemn, de forma introduse in clementele de imbinat In sens transversal efortului pe care il transmit de la un clement la altul (fig. 6.16).

1

2

u

Q - a

~

o

a

a.

b.

c.

e.

Fig. 6.16. Tije cilindrice elasticc folosite in imbinari:

a - cuie;

b - domuri;

c - surub cu cap patrat;

d -_ surub eu cap lnccat; e - bulon;

1 - capul tijei;

126

6.5.1.2. imbinarile cu tije cilindrice se caracterizcaza prin:

- deformatii initiale mici, eontactul dintre suprafetele de transmitere a eforturilor fiind perfect la inceput;

- deformatii finale mari, datorita contragerii lemnului la uscare.

6.5.1.3. Clasificarea imbinarilor cu tije se lace in lunette de di/i::rite criterii:

a. dupa modul de executie al imbinarilor, tijele pot fi:

- introduse In locasuri pregatite in prealabil (buloane, domuri, stifturi);

- introduse prin bat ere sau insurubare, fara pregatire prealabila a Iocasurilor (euie cu d ~ 6 rom, suruburi eu d ~ 4 mm, unde d este diametrul tijei);

- introduse prin batere sau insurubare in gauri pregatite pe o parte din adancimea de patrundere (/gaura :=; 0,75 llijo) si eu diametrul mai mie eu 1 rom dedit diarnetrul tijei (euie eu d > > 6 mm, suruburi cu d> 4 mm).

Gaurile in care se introdue buloanele se realizeaza eu

d gaura = d tija + 1 mm ,

iar gaurile in eare se introduc dornurile ~i stifturile se realizeaza eu d R""'G = d tija - ( 0 , 8 ... 1 , 0) mm .

b. in functic de modul de solieitare, imbinarilc ell tije cilindrice pot fi simetriee (fig. 6.17, I) sau nesimetrice (fig. 6.17, II).

c. Dupa numarul p1anurilor in care se poate produce deplasarea clcmentelor imbinate, sc dcosebese imbinari ell 0 singura sectiunc de forfecare (fig. 6.17, c), eu doua sectiuni de forfecare (fig. 6.17, a) sau ell rnai multe secliuni de forfeeare (fig. 6.17, b si d).

Gntariul c. 6.5.1.3.1

127

BN

-

~L c.

Fig. 6.17. Tipuri de imbinari eu tije eilindriee:

1. Imbimlri simetrice:

a - cu doua sectiuni de forfecare; b - eu patru sectiuni de forfecare.

II. Imbinari nesimetrice: c - eli 0 sectiune de forfeeare; d - ell trci scctiuni de +nr+o.~'Qr;i

6,51.4. La irnbinarile eu cuie sau dornuri se monteaza bu de strangcrc (circa 25 % din nurnarul total de tije) necesare strangcrca etansa a paehetului de clemente, in timpul lucrarilor si pentru a preveni desfaeerea rosturilor in exploatarii din cauza deformarii datorate contractiei lcmnului.

128

6.5.2. Tlpurt de tijc cilindriee

1],5.2.1. Cuiele pentru constructii din lcmn (STAS 2111-90) all ,I :lil\~,trLll cuprins intre 1,8 ... 8,0 mm si lungimea intre 30 ... 250 mm.

Grosimea minima a celei mai subtiri piese care se imb ina eu ,'\lle trcbuie sa fie eel putin 4d, pentru a nu crapa piesele in momentul i:1 c':ll'l.' se bat cuiele.

La batcrc, cuiele pot avea lungimea egala eu grosimea pache-

lUlui de st rans , pot depasi grosimea pachetului (deci ies pe partea l't11:,:I), sau pot ramane inecate (fig. 6.18).

-+-
1l
+- L:
UI
1 E
...... 0::
....- -
, '"
u
.....
j ---~~ ....

• .__,

-------..::--- .

u.

tr:

b.

Fig. 6.1 S. Posibilitati de patrundcrc a cuielor 'in pachetul de imbinat. a - pe intrcaga grosllne a pachetului;

b - depasind grosimea pachetului;

c - inecat

Pcntru a lua in considerare sectiunea de forfecare, cuiul trcbuic <~ l~:itrunda in piesa respcctiva ell eel putin 3,5d (Iungime efectiva, I'nr;l varful cuiului de I,Sd, care sc considera ca nu lucreaza la lrlll>miterea eforturilor, fig. 6.18, c).

La stabilirea lungimii necesare a cuielor (vezi fig. 6.18) se ia 111 <;lil.ul grosimea piesclor care se imbina, eventualele rosturi cc pot T:1\~ intre piesele care se imb ina (eu latimca de aproximativ 2 mm), 'Ilul cuiului ~i adancimea minima de patrundere in ultima pies a:

L nee cui = 11 . C + ( n - 1 ) . 2 + ( 3 , S + I , 5 ) . d

(6.34)

129

in care:

n - numarul de piese'din pachet; c - grosimea pieseIor;

d - diarnetrul tijei.

In cazul in care lungirnea efcctiva a cuielor depaseste pachetului de strans (v. fig. 6.1 R, b), la calculul eapaei rezistenta a tijelor se ia in considerare grosimea ultimei piese imbina, redusa eu 1,5d, intrucat fibrele se rup la iesirea cui picsa respectiva,

6.5.2.2. Buloanele se executa din otel-beton OB 37, cu piulita de strangere, eu diametrele otelului beton nctcd constructii (d = 12 ... 25 mm). Diametrul bulonului se alege obisnuit (1130 ... 1140)·' , unde I este grosimea pachetului strange, dar minimum 12 nun.

6.5.2.3. Suruburile pentru lemn pot fi: eu cap bombat (STAS 1451-80), cu cap inecat crestat (STAS 1452-80), eu cap inecat (STAS 1453-80), cu cap hexagonal (STAS 1454-80) sau cu patrat (STAS 1455-80).

6.5.2.4. Dornurile au diamctrcle otelului beton ~i varful pentru a patrundc usor in piesele din Iemn.

6.5.3. Date constructive privind Imblnarlle co tije cilindrice elastice

6.5.3.1. Buloanele, suruburile ~i domurile se dispun pe numar par de randuri longitudinale, pentru a evita amplasarea rand de tije in zona centrala slaba a inimii lemnului.

130

6.5.3.2 Cuiele se dispun atat pe un numar par, cat ~i impar, pc . I ni. drept in zig-zag sau pe diagonala (fig. 6.19).

c'H'~l 1 1 Hi \ 1 niH n)

E s $, I f' 1 $, l S1 \ 51 1 51 1 V1

~~l~S~1~,~S1~1~~1-r~~--Jl- 1 r f 1

Q, b. ~

./ / L.
L /
L /
lL. / ..L.
/ L
"'CC
L ./ /
S, 52 52 VI

c.

Fig. 6.19. Dispunerea cuiclor intr-o imbinare de prelungire: a - In randuri drepte; .

b -In zigzag;

c - in randuri diagonale

6.5.3.3. Distantelc minime de asezare a tijelor (stabilite_ prin inccrcari pe modele, astfel incat piesele din lemn. sa n~ se dcspice la batcre sau in exploatare) sunt date in tabelele 6.3 sr 6.4, in care:

s cste distanta intre axele tijelor in lungul fibrelor elemcntului l in care se bat cuiele (pe directia efortului);

s, - distanta de la tije pana la capatul elementului din Icmn, in

- sensui longitudinal al fibre lor;

S3 - distant a intre tije pe dircctia transversala fibrelor;

S4 - distanta intre ultimul rand de tije si margine a elementului din lemn, pe directia transversala fibrelor.

131

•
Distante minime de amplasare 0 buloanelor,
.;urubun"lorpentru lemn si dornurilor
Buloane,
imbinari cu: surubur! ii
dornuri de otef
Grosimea pachetului /p >10d ~10d
Distants intre axele tijelor S1 7d 6d 5d
minime Din axa tijei
in lungul extreme la S2 7d 6d 5d
fibre/or marginea piesei
Distants lntre axele tijelor S3 3,5d 3d 3d
minime Din axa tijei
transversal extreme la S4 3d 2,5d 2,5d
pe fibre marginea piesei 6.5.3.4. La prinderile in noduri ale barelor grinzilor eli respeetarea regulilor de distributie a tijelor este obligatorie fiecare picsa in parte (fig. 6.20).

Fig. 6.20. Amplasarea tijelor 1a nodurile unei grinzi eu zabrele

132

Tabelul 6.4 .

Distante minime de amplasare a cuielor

~ Cule'hatute fara gaurire prealabila
t.
$iruri
Ii longitudinale $iruri oblice
I ,t < ~< .: sau in zig-zag
I
I Grosimea eelei mai subtiripiesel c 210d =4d 210d = 4d
.. '. ..
I intre axele 15d 25d 15d 20d
I S1
Distante minime euielor
I in lungul fibrelor Din axa cuielor
extreme la S2 15d 15d
marginea piesei
[nne axele 53 4d 3d
Distante minime sirurilor de cuie
perpendicular De la $irul
pe directia marginal S4 4d 6d (5ci)
fibrelor de cuie la
I marginea piesei
:1 ... Cuie batutecugaurire prealabila
I ..... >
I 10d I 15d 10d I 15d
, lntre axele cuielor S1
Distante minime Din axa cuielor 10d
in lung'ul fibre/or extreme la S2 10d
marginea piesei
intre axele sirurilor S3 4d 3d
Distante minime de cuie
I perpendicular De la slrul marginal
pe direc\ia de cuie la marginea 54 4d 6d (5ci)
I fibrelor piesei
'=-- ~ I

133

134

Observatii:

• P~ntru valorile·lui c euprinsc intre 4d si 10d va

. '

Sl se interpoleaza liniar.

e Distantele trccute in paranteza sunt pentru lernnul ~i stejar,

6.5.3.5. in cazul baterii incrucisate a euielor, daca patr~nd in piesa centrala din ambele parti pe 0 adancimc mai deeat 2c13 (fig. 6.21, a), distantele intrc cuie se stabilese If' idenenrt iar daca patrund pe 0 adancim~ mai mare sau egala cu 2e13, se stabilese J:inand cont de cuiele de pe ambele parti ale pac imbinat (fig. 6.21, b).

Q.

b.

Fig. 6.21. Distantele de amplasare a cuielor In cazul baterii incrucisate: a - daca adancimea de patrundere in piesa centrala cste mai mica decat 2e13;

b - daca adancimea de patrundere in piesa centrala este mai mare decat 2c/3

6.5.3.6. La imbinarile eu euie, pentru fixarea unei piese prevazute eel putin patru euie, iar in nodurile in care pieselor se face ell ajutorul euielor trebuie prevazut eel putin un

de s trangere cu diametrul d == 12 mill. '

6.5.3.7. Imbinarile de prelungire la piese intinse nu se admit a fi rc:\lizate cu cuie.

6.5.4. Capacitatea de rezistenta a Imblnarilor eu tije

6.5.4.1. Capacitatea de rczistenta a unei imbinari cu tije, Lcapi' in '1, se stabileste cu relatia:

L cap i = y. L min t . n I . n f . In T . m u • m R ,

(6.35)

in care:

y este coeficientul partial de siguranta stabilit conform paragrafului 6.5.4.2.;

Lmin t - capacitatea de rczistenta minima a unei tije, intr-o sectiune de forfe c are , in N, stabilita conform paragrafului 6.5.4.3;

nf- numarul sectiunilor de forfecare in care lucreaza tijele; nl- numarul de tije;

m- - coeficient de tratare a lemnului cu valorile specificate in

tabclul 4.1;

m; - coeficientul conditiilor de lucru, definit in functie de conditiile de microclimat in care functioncaza imbinarea cu tije, cu valoarea 1,00 pentru clasa 1 de exploatare a constructiei, 0,85 pentru clasa 2 de exploatare a construetiei ~i eu valoarea 0,75 pentru clasa 3 de exploatare a constructiei;

me - coefieientul care introduce in calcul repartitia neuniforma a incarcarilor la tije, eu valorile stabilite in paragraful 6.5.4.5.

6.5.4.2. Coeficientul partial de siguranta yare valorile din ~abelul 6.5, stabilite in functie de tipul tijelor si de elasa de durata a lnc:arcarilor.

135

Valori ale coeficientului y

Clasa de durata a Incarearilor

Valorile coeficientului I' pentru:

Permanente

0,70

Lunga durata

0,85

0,70

1,00

0.85

Scurta durata

6.5.4.3.Capaeitatea de rezistenta a unei tije L; '" I in N

, ) Or':'I ,

sectiune de forfecare, pentru lemn de pin, molid si brad, cand actioneaza paralel eu directia fibrclor, se stabileste in functie de ~i diametrul tijei, modul de Iucru al imbinarilor (simetrice asimetriee), posibilitatea de eedare a imbinarii (prin strivirea sau prin incovoierea tijei), dimensiunea pieselor de lemn din conform relatiilor din tabelul 6.6.

6.5.4.4, Valorile din tabelul 6.6 sunt valabile pentru pin, molid si brad. Pentru alte speeii de lcmn, valorile din tabelul se vor multipliea eu eoefieientul k, pentru solicitarile L"i L

• 1/2 cap c re cap

CU coeficientul eke) pentru solicitarca Leap Inc> dat in tabelul 6.8.

6.5.4.5. Coeficientul InR introduce in calcul posibilitatea tiei neuniforme a incarcarilor in tije si arc valoarea: • InR = 0,90 pentru imbinari eu cuic ~i suruburi pentru pentru imbinari ell domuri ;;i buloane dispuse pe randuri, eu minimum doua buloane pe un rand; • InR = 0,80 pentru imbinari eu domuri ~i buloane dispuse patru randuri, eu minimum trei buloane pe un rand.

136

Tahelul 6.6.

Capacitatea de rezistenta a unei tije cilindrice pentru a sectiune de forfecare

r Capacitatea de rezisten\a a tijelor,
i Tipul in N, pentru:
l imb;nar;; Condi!iade calcul Buloane, Dornuri
Cuie ~uruburi ~i ... de stejar
..... dornuri deotel
I;~ b Strivirea elementelor centrale. 4cd 4cd 2ed
I 'm man Leap c
smetrice Strivirea elementelor marginale, 5ad Sad 3ad
[I LCBpm
Strivirea elementelor centrale.
I imbinari Leap c 3cd 3cd 2cd
I
I nesimetrice Strivirea elementelor marginale, 5ad 5ad 3ad
I Leapm
lrrbnari
resimetrice incovoierea tijei. Leap Inc 30d2 20d2 5d2
bli sirnetrice Notalii:

c - grosimea celei mai subtiri piese centrale, in mm;

a - grosimea celei mai subtiri piese marginale, in mm; d - diametrul tijei cilindrice, in mm.

Observatii:

1. In relatia (6.35) se va introduce valoarea minima a capacitatii de rezistenta a tij ei, stabilita ca minimum intre Leap c, Leap m,

Leap inc-

2. in cazul 'In care directia efortului din tije face un unghi a eu directia fibre lor elementelor asamblate, valorilc eforturilor din tabelul 6,6 se vor inmulti cu:

137

- coeficientul kCllodin tabelul 6.7 pentru eforturile Leap -:

fici 1 ( 112

- coc icicntu ko) pentru efortul Lmp inc'

h.
1,00 0,98 0,95 0,9S 0,90 0,90 0,90
1,00 0,90 0,80 0,75 0,70 0,65 0,60
90 1,00 0,85 0,75 0,70 0,60 0,55 0,50 6.5.5. Imbinari cu pene lamelare flexibilc - prevederi generale

n.

6.5.5.1. Pene1e lamelarc flexibi1e (fig. 6.22) sunt piese din otel S~\LI tcrnn de esenta tare (stejar), de forma lamelara, care se introdue ;raI1svcrsa1 in piesele imbinate pentru a tmpicdica deplasarea rclativa IOL1"itudinala a pieselor in contact; se fo1osese la rcalizarea grinzilor ell ~cctiunc compusa solicitate 1a incovoicre, preeum si 1a unele tipuri de grinzi eu zabrele, pentru alcatuirea sectiunii compuse a talpii

comprimale.

.~~ .. 4.6. La. barele tensionate este obligatorie eapa~ltatl1 de rezistenta in sectiunea eu slabiri maxime, uti relatia ~4.2) pentru bare eu sectiunea simpla si relatia (5.1) pcntru ell sectiunea compusa.

Fig. 6.22. Imbinari cu pene lamelare flexibile: a - detaliu pana;

b - cu pene dispuse pe intreaga latime a grinzii; c - cu pene dispuse altemativ pe fetele grinzii

6.5.5.2. imbinarile eu pene flexibilc se executa mecanizat, loca~urile fiind realizate cu 0 masina electrica de daltuit,

I Comentariul C. 6.5.4·1

6.5.5.3. in cazul folosirii penelor flexibile din lemn, acestea trcbLlie sa aiba umiditatea in timpul asamblarii de 8 ... 10 % si trebuie

138

139

6.5.6.3. La penele flexibilc din otel se vor respecta

date constructive:

• t-: 4 ... 6 mm;

• hp = (10 ... 12) tp;

• bp = b;

• a == (25 ... 30) !po

astfel confectionate si montate incat sa fie solieitate la transversal pc fibre. Etan~eitatea eontactului dintre placuta din perctii locasului trebuie sa fie asigurata prin corifectionarea zata a penelor de dimensiuni tip, prin ealibrarea rnasinii electrice realizeaza locasurile, pre cum si prin utilizarea proprietatii uscat de a se umfla normal pc fibre in cazul umezirii ulterioare.

6.5.6. Date constructive privind imbinarile cu pene lamelare flexibile

6.5.6.1. Adancimca Iocasului he In fiecare grinda trebuie sa: eu 1 mm mai mare decat jumatate din inaltimea lamelei si maxim .. din inaltimea fiecarei grinzi cornponente.

6.5 6.2. La penele flexibile din lernn se vor respecta

date constructive:

• 10 :; tp :; 15 mm; sc recornanda tp = 12 mm;

• h; == 4,5 tp;

• hI' = b, pentru penc care strabat complet inaltimea folosite in cazul in care latimea b a grinzii cste mai mica de 1 mm (fig. 6.22, b);

• bp = 0,5b + 0,3hp, pentru pene care se dispun pe 0 p

pc alta a grinzii (fig. 6.22, c), folosite In cazul in care b a grinzii este mai mare de 150 mm;

• a ~ 9 tp.

140

6.5.7. Capacitatea de rezlstenta a imbinartlor cn pene Iamelare flexibile

6.5.7.1. Capacitatea de rezistenta a unci pcnc 1ame1are fkxi~i~c

I ' L . in N se determina ca valoare minima din conditia

lhll ..:l1ID, cap min , ,

,k ,lrivire a lemnului si din conditia de incovoicre a penei, stabilite eu rl'l~l! i i lc:

• din conditia de strivire a lernnului:

L = R c, . b . h . rn T . m \'1. ;

caps S.L p P ,

(6.36)

• din conditia de lncovoiere a pcnei :

L -=R:'·b -t ·mr,m.;

cap 1 I P P 1

(6.37)

III care:

R c .: R C sunt rezistentele de caicul 1a compresiune s 1. ~I i ' ., ~

perpendicular pe fibre, re.s~ectiv 1a . incovOl~re stat1~a

pentru lemnul de stejar, stabilite eu relatia (2.1), 111 N/mm , b - latimea penei, in mm;

p, . A

h -inaItimea penCI, 111 mm;

p ,

tp - grosimea penci, in mm; . . . ,

m- - coeficientul de tratare a lemnului eu valonle specificate 111

tabcluI4.1;

m.; - coeficicnt de variatie a distributiei eforturilor de strivirc

pe inaltimea penei, eu valoarea ~,6;. . A •

I11j - cceficient de variatie a1 efortunlor umtare din mcovoiere,

eu valoarea 0,5.

6.5.7.2. Capacitatea de rezistenta a unci pene la.m~lare flexibile dn otel se stabileste din conditia de strivire a lernnului din e1ementele jlnbinate, cu relatia:

L = R C • b . h . m T . 111 II'

cap sell PI'S

(6.38)

141

in care:

R(c" este rezistenta ·de calcul la eompresiune (strivire) eu fibrele pentru csenta de lemn din care sunt elementele care se imbina, stabilita cu relatia (2.1);1 bp, hp si mr - au aceleasi semnificanj ca in relatiile (6.1

(6.37); ,

m, " - coeficientul de variatie pe inaltimea penei a cforturilor de strivire paraleI eu fibrele elementelor imbina, eu valoarea 0,3.

6.6. Irnbinari co tije solicitatc la smulgere

6.6.l. Date constructive

6.6.1.1. Imbinarile eu cuie si suruburi pentru Icmn la smulgere (fig. 6.23) se utilizeaza, in special, pentru elementelor de tavan suspendat. Nu se admit aceste tipuri de In cazul in care tijele necesita gaurirc prealabila, sau In cazul dinamice a incarcarilor.

Q.

a - cuie;

Fig. 6.23. Imbinari eu tije solicitate la smulgere:

b - suruburi pentru lernn

142

6.6.1.2. La alcatuirea imbinarilor eu tije cilindrice solicitate la ,JllUlgcre trebuie respectate urrnatoarclc date constructive: .

. • lungimca de incastrare a euiului, Is, in mm, lara a tine scama

ic varf (1, 5d), trebuie sa fie:

1, ~ 10d; is ~ 2a, (6.39)

d tiind diametrul cuiului, in mm, iar a grosimea elementului care se SLb\ine, in mm;

• lungimca de incastrare a suruburilor, t" in rum, trebuie sa fie:

I,. == 0,6l,

(6.40)

I fiind lungimea tijei surubului, in mm;

• grosimea a a elerncntului sustinut trebuie sa fie eel putin 4d; pentru 0 grosime mai mica a lui a, strivirea sub capul surubului trcbuic preintampinata cu ajutorul saibelor;

• cuiele ~i suruburile se dispun astfel incat sa se evite dcspicarea lcmnului, respectandu-se distantele minime prevazute in paragraful Ci.5.3.3;

• in cazul utilizarii unui singur rand de tijc, sc rccomanda ca accstea sa se amplasczc, respectand distantele minime, descentrat fata de axul elementului in care i~i transmit efortul pentru a se evita zona ccntrala, medulara, eu fisuri ~i crapaturi de crestere (v. fig. 6.23).

6.6.2. Capacitatea de rezistenta a imbinarilor eu tijc solicitate la smulgere

6.6.2.1. La imbinarile cu cuie solicitate la smulgere capacitatea de rczistcnta a unei tije, Ncap s, in N, se stabileste cu relatia:

N -n·d·f ·Re·m

caps - c' csT'

(6.41)

143

in care:

de este diametrul cuhl1ui, in nun; pentru cuie eu diametru1 mare de 5 mm se ia de = 5 mm;

Is - lungimea de incastrarc a cuiului, in nun, stabilita paragrafului 6.6.1.2;

R; - rezistenta 1a smulgere a unui cui, in Nrmm", eu spccificata in tabe1u16.9;

mT - coeficient de tratare a Iemnului cu valoarea speeifi tabelul 4.1.

6.6.2.2. La irnbinarile eu suruburi pentru Icmn smulgere, capacitatca de rezistenta a unei tije, Neaps, in N, se ell relatia:

in care:

d, - diametru1 surubului, in mm;

ls - lungimea de ineastrare a surubului, in mm, care se considerare numai pe portiunea filetata, conform ree darilor din paragraful 6.6.1.2;

R~ §i mT- au aceleasi sernnificatii ea in relatia (4.2).

I Comentariul C, 6.6.1

Ra~inoase

0,7

Foioase

0,4

144

0,7

2,0

1,0

6.7. imbinari ell asamblaje metaliee

6.7.1. Piesele metalice (tiranti, zbanturi, rulouri de reazem, blilocllle pentru articulatii si ancoraje, placi de rcp_artitie ~i de ?istribulic) utilizate in constructiile din lemn serves~ atat pevnt~ .reahzarea

1J' clemente intinse 1a ferme, aree, cadre (zabrc1c, talpi inferioarc,

\Inc •

(iran!i pentru preluarea impingerilor), cat ~i pentru asamblarea pieselor

din lernn intre ele.

6.7.2. Intinderea tirantilor se realizeaza prin strangerea piulitelor prcvazute de obicei la ambele capete. Pe~t.~ ,a evita de~urubar:a piulitelor, la piesclc intinsc care preiau solt~lt~n ll?porta~te. se ?re.vad coolrapiu1ite. Pentru a mari suprafata de stnvire dmtre piulite ~l plesa din lemn sc dispun saibe a caror suprafata se calculeaza astfel incat sa J1U se depaseasca rezistenta la strivire a lemnului.

6.7.3. Datorita actiunii corosive pe care 0 au agcntii atmosfcrici asupra otelului, grosimea minima a pieselor confectionate din otel trebuic sa fie de 6 mm, iar diametrul minim al pieselor rotunde de 12mm.

6.7.4. Nu se recomanda folosirea unor cutii de reazem inchise deoarece favorizeaza putrezirea lemnului; se recomanda realizarea unor asamblaj e mecanice eu doua fete paraleIe libere pentru a permitc vl'lJtilarea pieselor din lemn.

6.7.5. Solicitarile care apar in piesele metalice utilizate la construetiile din lemn se stabilesc pe baza teoriei staticii constructiei ~i a rczist~otei materialelor iar verificarea elementelor mecanice si stabilirea capacitatii de rezistenta a acestora se face conform STAS 10108/0-78,

145

6.8. imbinari inc!eiate

6.S.1. Elcmente gencrale

6.8. 1.1. Imbinari Ie prin incle iere asigura comportarea a tuturor elemcntclor care se imb ina, inlaturand posibilitatca deformatii independente a elclhentelor componente.

6.8.1.2. Pentru realizar(!a imbinarilor incleiate se folosese: - cleiuri naturale;

- cleiuri sintetice ~ rasini termoaetive sau termoplastice

In functie de starea de agregare fizica, cleiurile pot fi sub de solutii (fluide), prafuri sau pelicule (filme),

Dupa temperatura de incleierc, c1eiurile pot fi: - cu priza la temperaturi inalte (100 ... lS0)OC;

- cu priza la cald (50 70)OC;

- eu priza la reee (lS 25)DC.

In functie de rezistenta la apa a peliculelor se deosebesc:

- cleiuri foarte rezistente la apa eu 0 rezistcnta .. . 1,5 N/mm2 dupa 0 ora de fierbere s~u dupa 0 imer~ie de 48 in apa;

- c1eiuri rezistente la apa, eu 0 rezistenta 1l.·,HH· Ha'! 0,7 Nzrnm' dupa 0 ora de fierbere sau 24 ore imersie in apa; - cleiuri nerezistente la apa,

Din punctul de vedere al durabilitatii peliculei,

impart in urmatoarele patru grupe: .

• grupa 1 - cleiuri re:zistente la intemperii (eu pelicula durabila decat lenu1UI), avand 0 rezistenta U'-,J"' ... ,u .... actiunea apei (calcUi sau reee), a mieroorganismelor variatiilor mari de umiditate, in aceasta grupa se "".a..,,,-,,' cleiurile pe baza de fenol, rezorcina, formaldehida si cleiuri epoxidice;

146

• grupa a Il-a - c1eiuri rezistente la apa si intemperii pe timp limitat; in aceasta grupa se includ cleiurile ureoformaldehidice;

• grupa a III-a - cleiuri semirczistcnte (ell rezistenta limitata la actiunea apei ~i la bacterii); in aceasta grupa se incadreaza cleiurile de albumins si cazeina;

• grupa a IV-a - cleiuri de interior, care nu sunt rezistente la actiunea umiditatii si la ataeul ciupereiIor; in aceasta grupa se incadrcaza cleiurile de gelatins si emulsiile polivinilice.

6.8.1.3. Rezistentele mini me de rupere ale imbinarilor incleiate supuse la incercari de forfecare sunt date in tabclul6.l0.

TabeluI6.10.

Rezistentele minime de rupere ale imbindrilor incleiate solicitate fa forfecare

incercarea probelor in 6,0 B,O
stare uscata
incercarea probelor dupa 5,5
imersia lor in apa 24 de 4,0
ore 6.8.1.4. 1\u se admit imbinari incleiate solicitate la intindere perpendicular pe dircctia fibrelor.

147

6.8.2. Date constructive ~i particularltati privind elementelor inl:leiate

6.8.2.1. Pentru rea1izarea elementelor de constructie incl utilizeaza nu~ai piese din lemn ecarisat, care nu trebuie'sa dep 5 em grosime III cazul elementelor drepte ~i 1/300 din raza de in cazul elementelor curbe.

6.8.2.2. Imbinarile scandurilor ~i dulapilor 1a piesele inc . pot face cap 1a cap, pe suprafata tesita sau eu dinti pana (fig. 6.24).

M

<~ ~ ~

H M

d~~&s~1Y

~

Fig. 6.24. Imbinarea pieselor din lemn in elemente si structuri incleiate: .'

a - cap la cap;

b - pe suprafete tesite;

c - dinti-pana.

Imbinarile cap 1a cap se folosesc la elementele eomprimate ~i e!:mentele incovoiatc drepte sau curbe, in zona comprimata, $1 111 zona centrala slab solicitata,

148

[mbinarile pe suprafete tesite si in dinti pana se folosesc 1a

I . entele intinse si In zonele intinse, putemic solicitate ale picselor

.' e1\1 Y

" -use la incovoiere sau compresiune excentrica,

~Llf • Distanta intrc imbinarile eap 1a cap invecinate trebuie sa fie de

minimum 20'a (a fiind grosimea scandu.rii ,sau du1a~u~ui), iar intre , binilrile tesitc (lumina intre capete1e tesiturilor) de rnuumum lOa.

I1n Of dmi A

1ntr-o sectiune transversals se poate a mite mtrerupcrea a

1"x'imum 1/4 di~ numarul total a1 scandurilor sau du1apilor.

11 ".

6.8.2.3. Lemnul folosit pentru realizarea elementelor de rezistentil inclciate trebuie sa fie din rasinoase, avand umiditatea de max!m 18 S/o; lemnul de foioase se ad mite numai in cazul in care se iau masuri de protectie impotriva biodegradarii si se creeaza un regim special de incleiere,

6.8.2.4. Elemcntele incleiate se alcatuiesc din piese de lemn de diferite categorii, in functie de dcstinatia elementelor si in raport en natura si marimea solicitarii, conform indicatiilor din fig. 6.25.

u.

Nt Nt

_-

Cntegoria 11 Ref s O.11lt

(o.tegoria I Rei ::> 0.1 Ilt

b.

Categorin II (ntegorin II '2 t
Nc Cn t~gorio. III CCllegori 0. !II s
-
- ------
Co. t,gor i<l II I
c Fig. 6.25. Categorii de materiallernnos utilizate la elementele incleiate in functie de solicitari

6.8.2.5. Piesele din 1emn se amplaseaza in ansamblul elementuiui de constructie eu inelele annale convergentc, astfel incat in rostul

149

Q.

incleiat sa apara eforturi de lunecare, mai usor de preluat de pclicula de clei (fig. 6.26~ b); in cazul asezarii alternative a . anuale, pe rostul incleiat apar eforturi de intindcrc, care sunt prcluat de catre pelicula de clei (fig, 6,26, a),

b.

Fig. 6.26. Modul de realizare a pachetelor de scanduri incleiate eu asezarea alternanta (incorecta) a inelelor anuale ~i asezarea convergenta (corecta) a inelelor anuale

6.8.2,6, Executarea elementelor incleiate se face in fabrici" ate1iere echipate eu utilaje neeesare prelucrarii lemnului cu speciale pentru uscarea lemnului si incaperi incalzite pentru a se conditiile de microclimat optime (minim 12°C, in cazul cleiului de cazeina si 16°C, in cazul intrebuintarii adezivilor si

si umiditatea interioara <Pi = 55,.,65 %), '

Suprafetele incleiate trebuie sa fie rindeluite si curatate de pete de ulei, lac etc" eu eel putin 12 are inainte de Incleier~, Cleiul se aplica manual ell pensula sau cu ajutorul unor grosimea peliculei de clei trcbuie sa fie 0,1 ... 0,3 mm.

Suprafetele date eu clei se tin descoperitc 5,.,10 min., dupa se asambleaza si se preseaza,

. Pres~rea APieselor se realizeaza ell prcsc manuale, pn s~u htdrau!Jc?e. In mod obisnuit, presiunea la incleiere variaza intre ~l 0,5 N'mm'.

150

Cap. 7. PREZERVAREA ELEMENTELORl SUBANSAMBLELOR ~I A CONSTRUCTIILOR DIN LEMN IMPOTRIV A BIODEGRADARII ~I A FOCULUI

7.1. Lemnul masiv utilizat In constructii civile, industriale ~i lo-rozootehnice poate fi expus actiunii unor:

'b _ agenti biologici xilofagi (ciuperci, insecte);

- agenti termici (foe) ,

7.2. Din punctul de vcdere al durabilitatii la alterarea biologica,

speciile de lemn se clasifica in: _

_ specii putin durabile: fag, plop, rnesteaea?;. ~

_ specii de durabilitate normala. brad, molid, pm, salcarn;

- specii foarte durabile: stejar.

7.3. Clasele de durabilitate ale principalelor speeii de lcmn industrializabile sunt:

• fata de atacul ciupercilor xilofage:

'_ clasa 1- foarte durabile: cires, stejar (duramen); - c1asa a II-a - durabile: frasin, salcam;

_ clasa a III-a - mijlociu durabile: pin (duramen), larice,

~~ ,

_ clasa a IV -a - putin durabile: molid, brad, carpen, paltin,

ulm:

_:_ clasa a V -a - nedurabile: fag, mesteacan, tei, anin, plop,

salcie.

• fata de atacul insectelor xilofage: , D - durabil;

M - durabilitate medie; S - sensibil,

151

" . 1 acestuia si exigentele tratamentului de protectie aplicat. tlilZare a e '! , . , i se consid -

\I 1 d rise pentru domeniile de utilizare ale lemnului se consi era

Clase c e .

confonu tabelulm 7,1.

7.4. in privinta impregnabilitatii elementelor, constructiilor din lemn sunt utilizate patru niveluri de clasificare: ,

• Clasa I - usor de tratat: lemnul debitat poate fi penetrat tratament sub presiune, lara dificultati;

• Clasa a II-a - destul de usor de tratat: in mod 0 . penetrare completa nu este posibila, dar dupa un interval de 2-3 un tratament sub presiune, este posibila atingerea unei laterale de peste 6 mm;

• Clasa a III-a - dificil de tratat: cu un tratament de 3-4 presiune se obtin maxim (3 .. 6) nun de penetrare laterala;

• Clasa a IV -a - in mod virtual impos ibil de tratat: 0 mica din produsul de protectie estc absorbit chiar dupa 3-4 tratament sub presiune. Se obtin penetrari laterale si minime.

Tabelu17.1

Clase de rise pentru domeniile de utilizare ale lemnului

Fara contact cu solul, Nu Da
sub adapost
Fara contact cu solul, Ocazional Da Da
2 sub aeoperis, cu rise de
umezire
3 Fara contact cu solul, Frecvent Oa Da
neacoperit
4 in contact cu solul sau Permanent Da Da
cu apa dulce
5 in apa sarata Permanent Da Da 7.7. Lernnul utilizat in constructii este expus la patru grade de rise de biodegradare:

• Gradul 1 -lemnul utilizat In interiorul eonstructi~lor, unde nu exists pericolul de umezire care sa favorizeze instal.ar~a ~1 ,dezvoltar:~ ciupercilor xilofage (lemn utilizat la amenajari mtenoare, scan intcrioare, grinzi si stalpi aparenti, parchet);

• Gradul 2 - lemnul utilizat in constructii acolo unde sunt C'onditii minime de degradare sub atacul ciupercilor xilofage (1~III? Utiliz~t la elemente situate sub acoperis: capriori, gnnzl, stalpi,

astcreala, sipci, pereti interiori);

7.5. La proieetarea, executia ~i in exploatarea co lernn trebuie sa se respecte urmatoarele norme tchnice reglementeaza masurile de protectie biologica si impotriva elementelor de constructie din lemn:

- "Normativ privind prevenirea si combaterea buretelui de la materialele lemnoase folosite in constructii" - C46-86;

- "Norme tehnice privind ignifugarea materialelor din lemn si textile utilizate in constructii" - C58-86;

- "Norme tehnice de proiectare si realizare a privind protectia la actiunea focului" - Pl18-83;

- .Hotararc privind unele masuri pentru imbunatatirea de prevenire si stingere a incendiilor" - H.G. nr. 51/1992.

7.6. La aplicarea masurilor de protectie chimica a trebuie sa se tina seama de c1asele de rise, care definesc conditiile ..

152

153

154

• Gradul 3 - lemnul gtilizat in constructii cu rise de . de catre ciupercile xilofage, In situatii in care umiditatea al.. .. ;l'lllJlII atinge valoarea de 30 % - altemarea umezirii cu usca-ea (lemn elernentele de constructie exterioare: lambriuri exterioare, rame,

si montanti pentru panourile de pereti exteriori, pereti din leIllil ecarisat, balcoane, scari exterioare, balustrade etc.);

• Gradul 4 - lemnul utilizat in conditii favorabile de bi dare, care este in permanent contact eu solul (piloti pentru talpi inferioare pe pamant sau pe socluri de zidarie, grinzi, rarne din panouri de pardoscala) sau care este permanent intemperii fara a fi finisat peliculogen (site si sindrile la aco

7.8. La alegerea produselor si tehnologiilor de lemnului trebuie sa se tina seama de conditiile ~i Iocul de acestuia, respectiv de riscul mai mare sau mai mie de V~'lV"''''''''''''''"''' perioada de exploatare a constructiei. La proiectarea constructiik lemn se vor lua in considerare cerintele impuse de functie de destinatia viitoare a constructiei, preeum si de sehimbare de destinatie pe timpul exploatarii acesteia.

7.9. Tehnologiile de aplieare ale substantclor insectofungicida ~i ignifuga pot fi: prin bai calde-reci, imersie, rizare, pensulare sau vid.

7.10. Produsele pentru prezervarea biologics ~l focului vor avea atestarea producatorului.

7.11. Piesele metalice folosite la imbinari se protejeaza grunduire eu vopsea preparata eu ulei de in dublu fiert ~i plumb, care trebuie sa acopere intreaga suprafata a metalic. Inainte de aplicarea stratului de protectie anti suprafata metalului trebuie curatata de pojghita de laminare ~i de alte impuritati (praf, oxizi, grasimi) ~i sa fie perfect uscata.

COMENTARII

•

C.2.1.4.2. Clase de ealitate la Icmn

157

valorile caracteristice ale rezistentelor mecanice ale diferitelor spccii de lernn, in EN 338. "Structu~a1 TiII_tber-~tr.ength Clase.s~" sunt specificate pc trei clase, pnn determinare vizuala si/sau mecamca,

In ASTM-D 245-86 "Standard Methods for Establishing Strtlctural Grades and Related Allowable Properties For Visually Graded Lumber" corectia rezistentelor pentru lernnul de diferite clase de calitate, pentru solicitarile de incovoiere si de compresiune se aplica prin introducerca unui coeficient de reducere a rezistentei lemnului rara defecte, care variaza in functie de marimea nodurilor, de pozitia ncdurilor fata de starea de efort din fibre le lemnului ~i de dimcnsiunea elementului.

in norma canadiana CAN/CSA-086.1-M 91 "Engineering Design in Wood (Limit States Design)" rezistentelc mecanice ale diferitclor speeii de lemn la diverse solicitari sunt grupate in trei grade (SS, 1'\0. 1 si No.2) daca incadrarea se face prin examinare vizuala si in 14 grade cand testarea se face mecanic.

C.2.2. Masa volumlca

Masa volumica variaza in functie de specie, de conditiile de cn;~tere a arborelui, de pozitia in arbore si de umiditatea lemnului. Avand in vedere influenta mare a umiditatii lemnului asupra valorilor masci volumice, in norme raportarea se face pentru umiditatea de l2%.

Masa volumica a diferitelor specii de material lernnos s-a stabilit plecand de la:

_ media valorilor pe lara, determinata in cadrul lucrarilor

de eercetare, elaborata de I.C.B., I.N.L. si INCERC Bucuresti;

_ coeficientul de variatie maxim admis, cu valoare de 10 %, conform STAS 2682-83 "Lemn. Luarea probe lor si debitarea epruvetelor pentru incercari fizico-mecanice", coeficient verificat in cadrul cercetarilor experimentale efectuate.

Valorile caractenstice ale masei volumice s-au aplicand functia de distribu,ie normala si s-au calculat eu expre

Po, 05 = m p (1 -1 , 645 . V p )

PO,95 = m p (1 + 1 , 645 . V p )

Din analiza efectuata in studiul de cerectare a diferentele intre valorile caracteristicc ale masei volumice pri~ cele trei tipuri de distributi i analizate (normala, Welbull) sunt sub 2 %,

Variatia masci volumiee a lemnului influenteaza si 1"..,.r,~p, ..... mecanice ale aeestuia. Astfel, in cazul scadcrii masei volumice teristice _PO,95 pentru rasinoase de la 500 1a 400 kg/nr', cornpresiune se reduce eu aproximativ 30 %. Din aceasta practica se. limiteaza folosirea lerrmului care are PO.95 sub 400 pentru realizarea clementelor de rezistenta,

C.2.3.l. Rezistentale caracteristice ale lemnului natural' Rczistentele caracteristice ale 1crrmului natural s-au de pe ~~za ~ezistentelor caracteristice ale lemnului ideal (tab, C' stabilite In luerarea /34/, corectate eu eoefieienti care' ",

influenta defectelor '

80,0

intindere in lungul fibrelor

2

70.0

75,0

Compresiune in lungul fibrelor

3

25,0

23,0

33,0

158

r: Stejar, Fag, t
Molid, brad, mesteacan, ,
Natura solicitarii Plop gorun,cer,
L:~' lance, pin salcam frasin,
... carpen
I es= Compresiune ln plan 4.1 4,0 13,0 14,0
I 4 normal pe directia fibrelor
If--S F orfecare in lu ngul fibrelor 3,8 3,4 8,0 6.2
6 Forfecare in plan normal 15,0 13,0 30,0 20,0
pe directia fibre lor La stabilirea rezistentelor caracteristice (normate) pentru lernnu [ ideal (Tara defecte) s-au luat ill caleul:

- mediile rezistentelor pe tara, pentru diferite solicitari ~\ specii de materiallemnos, determinate ill cadrul lucrarii /34/;

_ coeficientii de variatie maximi admisi eu valori de 11 o~ pentru solicitarea de forfecare in plan normal pe directia fibre "lor, 13 % pentru solicitarea de compresiunc paralela eu fibrel~" 15 % pentru solicitarea de tncovoiere statica ~i 20 % pent1\t solicitarile de intindere in lungul fibrelor, compresiune in pial:) normal pe directia fibrclor ~i forfecare in lungul fibrelot. conform ST AS 2682-83 .Lemn, Luarea probelor si debitare\t epruvetelor pentru lncercari fizico-mecaniee", coeficienti verifi" cati in eadrul cercetarilor experimentale efeetuate in lucrare~ /341.

Valorile rezistentelor caracteristiee ale 1cmnului ideal (tat~ defcctc) s-au determinat aplicand functia de distributie normala si s-a1..J. calculat eu relatia:

RO,05 =mR (1-1,645·Vr)

Cc'2.2'J

Din analiza efectuata in studiul 1341 a rezultat ca diferentel~ lntl'C valorile caracteristiee ale rezistentelor la diferite soliciUiti slabilite cu cele trei tipuri de distributii analizate (normala !ognomlala, Weibull) sunt sub 2 %. '

lS~

160

Coeficientii care introduc influenta defectelor s-au

, . .

considerare eu valorile:

- 0,3 - pcntru solicitarea de intindere in lungul fibre

- 0,5 - pentru solicitarea de incovoiere statics;

- 0,6 - pcntru solicitarea de compresiune In lungul

- 0,8 - pentru solicitarile de compresiune in plan

pe dircctia fibrclor, forfecare In lungul fibre lor si plan normal pe directia fibre lor.

Acesti cceficienti s-au aplicat rezistentelor caractenstice lemnului ideal date in tabelul C.2.1., stabilindu-sc caracteristice pentru lemnul natural din clasa I.

Pentru lemnul din clasa II si III, reducerile mecanice fata de cele ale lemnului din clasa I sunt cu respectiv 60 ... 70 %, in functie de solicitari.

Cocficientii conditiilor de lucru care introduc influenta

lor aplicati in cadrul acestei nonne se incadreaza in valorile literatura de spceialitate ~i in valorile obtinute la cercetarile in tara. Astfel:

• Prezenta nodurilor influenteaza rezistenta la lerrmului natural in functie de pozitia si dimcnsiunilc lor C.2.2.).

• Fibra tors a, la care directia fibre lor nu directia fortei micsoreaza rezistenta din eauza aparitiei componentc pcrpcndieularc pc directia fibre lor, de aeeea, fibra tors a este rnai inclinata, eu atat rezistenta elernentelor lerrm natural cste mai redusa (fig, C.2.1.) 115/.

• Influcnta dcfcctelor principale - a nodurilor ~i a torse - la incovoiere este foarte mare, in special in prczcntci lor In zona intinsa. Experimentarile arata ea, cea mai periculoasa pozitie a nodurilor - 1a rnuchie, in intinsa - si pentru marimea lor de 1/3 din latura elementului, rezistenta la rupere este 0,50 ... 0,45 din rezi lerrmului ideal.

• Influenta defectelor - a nodurilor si a slabirilor locale - cstc mai redusa la compresiune dedit la intindere, datorita cornportarii rnai plastice la compresiune, eare contribuie la uniformizarea supraincarcarilor locale. Experienta arata ca, in cazul marimii nodurilor de 1/3 din latura sectiunii elementului, rezistenta la compresiune este 0,6 ... 0,7 din rezistenta epruvetclor rara noduri, cu aceleasi dimensiuni,

Rezultatele incercarilor la intindere a pieselor din pin 1151

Tabelul C.2.2.

Pozitia!jL . dimensiunHe nodurilof

Raportul diners rezistenta de rupere aepl1Jvetelor mari !ji rezisten1aderu pere

aepruvetelor standardizata

Pe latura mare, cu dimensiuni aproximative de: b/4

bl3

Pe latura mare, in apropierea rlarginii, CU dirlensiuni de aproximativ: b/4

b/3

':> b 13

Cu ie$ire la rnar[;lne $i muchie

:pana la b r 3)

32,9

27,0

25,4

21,6

16,7

20,3

40,0 ... 22,0

0,35

31,0 ... 25,0

0,29

40,0 ... 18,0

0,27

28,0 ... 17,0

0,23

32,5 ... 16,0

0,17

31,0 ... 11,5

0,22

161

Noduri grupate pe muchie, cu iesire pe lat (pana la b J 3)

• Rezistentele medii

de rupere (N/mm2)

Rezistentere maxims de rupere(N/mm2)

0,09

8,5

10,0,.,7,0

w Cl

aOH~;--t---+----4 7'jI--"H~-:-+--+-"" 6~~~~~ __ ~~

~0l--\i~~~"""'_~ 4~--~~~--+-~

Fig. C.2.1. Influenta fibrei torse asupra rezistentci lemnului 1151

201---1-~_~~_' lDI--t--l'__~Io--~ o~~~--~ __ ~ __ ~~

15° 30° 45°

UNuHiUl DINTRE FORTA ~I FIBRE

• In norma ASTM D 245/86 reducerea rezistentei It;;Llllll.UI.III" incovoierc statica in cazul prezentei nod~rilor pe tensionata este 15.,.55 % pentru valori dl h = 0,15 .. (d - diametrul nodului ~j h - dimensiunea piesci).

162

• Reducerile rezistentei de rupere la incovoiere statica in cazul prezentei nodurilor variaza in functie de:

pozitia nodurilor in sectiunea transversala a elementelor, cu valori mult sporite (pan a la 40 %) in cazul in care nodurilc sunt amplasate in zona tensionata a clementelor, fata de cazul in care sunt amplasate in zona cornprimata;

- pozitia nodurilor pe lungimea elementului, stabilindu-se ca prezenta nodurilor in zona centrals a elementelor conduce la redueeri cu peste 30 % rnai mari dedit in eazurile in care nodurile sunt amplasate in zona marginala a elementului incovoiat;

- raportul dintre diametrul nodului ~i dimensiunea piesei, eu reduceri de 3 ... 35 % cand d I h = 10, .. 20 % si 40, .. 55 % cand d I h = 90 %.

• in cazul prezentei fibrelor inc1inate, proprietatile meeanice sunt putin modificate pentru 0 inclinare a fib rei de pana la 9 %, valorile fiind apropiate de eele ale probelor martor; cand inclinarea fibrei depaseste 9 %, rezistentele la incovoiere statica ~i la eomprcsiune paralela eu fibre le scad ell 6.,.32 % in functie de specie ~i de solicitare.

C.2.3.2. Rezlstentele caracterlstice ale lemnulul rotund

Majorarea rezistentelor caracteristice ale lemnului natural rotund se datoreaza faptului ca la experimentari s-au obtinut rezultate rnai bune, raportul dintre rezistenta de rupere a elementelor eu defeete ~i rezistenta de rupere a epruvetelor din lemn ideal (rara defectc) variind intre 0,6 si 0,8. Influenta defectelor la lemnul rotund, in cazul 'In care elementele sunt supuse la incovoiere sau la compresiunc, cste 'In general mai redusa decat la piesele ecarisate, deoarece la lemnul rotund Jipsesc iesirile pc muchii ale fibrelor taiate in timpul debitarii si dcsprinderile de fibre taiate din fibra torsa in apropierea nodurilor, Care se observa la elcmcntcle din lernn ecarisate,

163

C.2.3.3. Valorile modulului de elasticitate •

Valorile modulului de elasticitate paralel cu directia Ell, la limita de proportionalitate, sunt definite in prezema ca valori medii ale acestci caracteristici mecanice, 0 . prelucrarea statistica a datelor experirnentalc prezentate in 18/, 1191 ~i 134/.

Valorile caracteristice ale modulului de elasticitate directia fibrclor Eo", 05 s-au stabilit in cadrul Iucrarilor 181 si baza:

- mediei valorilor pe tara pentru diferite specii de lernnos Ell.

, ,

- coeficientilor de variatie, eu valori intre 8 ... 13 %, in cadrul lucrarii 18/.

Aceste valori s-au determinat aplicand functia normala si s-au ealculat eu expresia:

E ~ ,05 = Ell (1-1, 645 . V E )

S-a apreciat di valoarea de 20 % a coeficientului de maxim admis in ST AS 2683-82 "Lemn. Luarea probelor si rea epruvetelor pentru incercari fizico-rnccanice" este prea neatingandu-se la diferite serii de experimentiiri efcctuate in noastra de-a lungul anilor.

Valorile caractcristice ale modulului de elastieitate tran GO•05 s-au stabilit pe baza datelor din lucrarea 119/,

valori medii si aplicand aceeasi relatie de cal cuI.

C.2.4.t. Rezistentele de calcul ale lemnului natural

Abordarea rezistentelor de calcul sub forma relatiei (2.4.1.) s facut conform Eurocode nr. 5 "Design of Timber Structures" ~i

164

l[']11ci canadiene CAN/CSA 086.1-M 91 "Engineering Design in

~\lood ,(Limit States Desig~y. .

In Eurocode 5 rezistentele de proiectare ale matcrialului, Xci,

sunl dcflllite astfel:

X d = k mud • X k I Y At

(C.2.4.),

\lude: . 1 1 .•

kWHi este faetorul de modificare a rezistentclor ~atena.u.U1 III

functie de durata de aetiune a incarcarilor ~1 de umiditatea de e~hilibru a materialdlui lemnos;

X, - rezistentele caraeteristice ale diverse lor specii de material

lemnos;

YM - factorul partial de siguranta pentru dife~itele pro~rietali meeanicc ale materialului, cu valon supraumtare

(1,0 ... 1,3).

in norma canadiana, relatia de calcul pentru determ~narea rezistcntelor de proiectare ale diferitelor specii de le~ la _dlVerse solicitari este similara eu observatia ca factorul de rezistenta f este introdus explicit In relatia de stabilire a capacitatii de re:liste~ta ~1 arc valori subunitare (0,8 ... 0,9), iar valorile cceficientilor mil !?1 md apar scparat explicitate, asa cum s-au introdus si in prezenta norma.

C.2.4.2. Coeflcientl ai cnnditiilur de lueru m.,

Valorile coeficicntilor conditiilor de lucru mu;, care introdue in calcul influent a umiditatii de cchilibru a materialului lcmnos asupra caracteristieil~r mecanice s-au stabilit luand in consideratie specifica!iilc din urmatoarele norme si rcferinte bibliografiee:

a) in norma canadiana CAN/CSA-086.1-M 91 "Engineering Design in Wood (Limit States Design)" factorul de exploatare k., avand sernnificatia coeficientului m.; din prezenta norma, pentru lemn masiv in functie de solicitari, are valorile:

, - l' 00 daca este utilizat in mediu useat;

, ,

165

- 0,67 ... 0,94, daca este utilizat in mediu umed ~i

.. ..

nea preset este mal mica de 89 mrn;

- 0,67 ... 1,00, daca estc utilizat in mediu umed si nea pieselor depaseste 89 mm.

b) in Euroeode 5 coeficientul care introduce influenta de eehilibru a materialului lemnos asupra caracteristicilor este inclus in eocficientul global kmod cu valori 0,60 ... 1,10 elasele 1 si 2 de serviciu, si valori 0,50 ... 0,90 pentru clasa servieiu, in functie de durata de actiune a incarcarilor.

c) in lucrarile /l51 si 1191 relatia de recurenta intre lemnului la 0 umiditate oarecare o, si eea la umidit~tea stan de 12 % (0'12) este:

0'12 =(Ju [1-c·(u-12)],

in care:

u este umiditatea materialului lemnos;

c este coeficientul de corectie a rezistentei pentru 1 %

de umiditate eli valorile:

- 0,04 pentru solicitarea de incovoiere statica;

- 0,03 pentru solicitarea de forfecare Yn lungul

- 0,05 pentru solicitarea de eompresiune in

fibre lor la lemn de pin si larice, si 0,04 pentru molid, stejar.

C.2.4.3. Coeficienti ai conditiilor de lucru md'

" I

Incarcarile s-au incadrat in clase de durata in conformitate i standardele de actiuni din Romania, luand in considerare si ·m"I.",.nti din Euroeode 1 ~i 5 ~i din norma canadians CAN/CSA 086.1-M astfel:

- incdrcari permanente, ce se aplica In mod continuu, intensitate praetic constanta in raport cu timpul, cu durata actionare asupra elementelor de constructie intre 1 0 si 50 de (la limita pe intreaga durata de viata a constructiei);

166

- incarcdri de lungii duratd, ell durata cumulata de actionare asupra elementelor de eonstmctie intre 7 zile ~i 10 ani (de excmplu, incarcarea din zapada, din Vant, din incarcari utile);

- incarcari de scurta duratd, ce actioneaza asupra elementelor de constructie mai putin de 7 zile consecutive san cumulate pe durata de viata a constructiei (de Cxemplu, incarcari din vant sau zapada cu intensitati de varf, din seisme, socuri etc.).

Intensitatile incarcarilor considerate In prezenta c1asificare se vor corela cu starile lirnita si gruparile de incarcari la care se face veritiCllrea.

Valorilc coeficientilor de durata Indi, care reprezinta raportul dintre rezistenta de durata ~i rezistenta la solicitare instantanee s-au stabilit calculandu-se pe baza ecuatiei eurbei logaritmice:

md=RalmRj• Rd = a -Igr + b '

(C.2.6.)

in care:

Rd este rezistenta teoretica de durata, stabilita ca asimptota a curbei logaritmice, luand in considerare durata de functionare a constructiei din lemn - 50 de ani;

m» - media rezistentelor la rupere instantanee;

t- timpul ;

a ~i b -- coeficienti care depind de material, specie si solicitare.

Comparatii cu date din normele tehnice europene, americane si canadiene, precum §i cu cele din referintele bibliografice, in ceea ce prive~te valorile coeficientu1ui de durata mdi rclcva ca:

a) in norma canadiana valorile coeficientilor de durata kd sunt: - 0,65 pentru actiuni cu durata continua (permanente);

- 1,00 pentru actiuni ell durata normal a (standard);

- l, 15 pentru actiuni de scurta durata.

In cazul unei combinatii de inc arc ilri, In respectiva norma valoarea coeficientului de durata se calculeaza eu relatia:

167

In care:

kd =1,O-0,S-log[(D+L)ILJ>0,65

•

D sunt incarcarilo permanente, cvasipennanente ~l precompnmare;

L sunt incarcarile de cxploatare; incarcari date de gheata; impmgerea parm'intului; presiunea componentele orizontalc ale incarcarilor statice.

b) in Euroeode 5, eoeficientul ce introduce influcnta in asupra caraeteristicilor mecaniee ale materialului lernnos cste global in cadrul coeficientului kmod, care ia in considerare ~i i umiditatii, eu valori 0,60 ... 1,10 pentru clasele I si 2 de valori 0,50 ... 0,90 pcntru clasa 3 de scrviciu, in functie de durata actiunc a incarcarilor, care sunt grupate in:

- permanente, care actioneaza mai muIt de 10 ani;

- de lungd duratii, care actioneaza intre 6 luni si 10 ani;

- de duratd medie, care actioneaza intre 0 saptamana

6luni;

- de scurta duratd, care actioneaza mai putin de saptamana;

- instantanee.

c) cercetarile efectuate de C. C. Gerhards si C. L. Link efectul vitezei de aplicare a incarcarii asupra rezisten!ei la statica pentru doua sortimentc din lernn de brad pentru prin intermediul unui model ce merge pana la ruperc, stabil efectc1c incarcarii de durata, arata 0 dependenta liniara a rezistentei cu logaritmul vitezei de incarcare. Rezultatele prelucrate urma experimentarii a 250 de elemente solicitate la Incovoiere cu 3 viteze diferite de incarcare au condus Ia ccuatia generals:

SL = - a -In Tc + b , si Ia ccuatiile particulare pentru cele doua specii de brad analizate:

168

SL = -2, Oint +95,0 SL = -1, 46 In t + 94 , 9 '

(C.2.9.)

in L'JrC~L (stress level) rcprezinta nivelul fortei de rupere PI~ntrl_l incarcarea de durata, in procente, rata de forta ap icata standardizat (cu viteza de cod);

t - timpul in minute.

Pentru durata de 50 de ani, normata pentru constructiile di~ lCllln, aplicand relatiile (C.2.9.) se obtine SL = .60,6 .. ~6?,9 %, valori

abile eu rezultatele obtinute in urma expenmentanlor prezenta-

compar 'A ~ ( =

tc 111 lucrarea 18/, care au fost preluate in prezenta norma mdi

-c O,5(j ... O,64).

d) rof. dr. F. Ronai, in studiul privind influenta duratei d.~

p . -' - I I ului de constructu

inciircare asupra unor propnetati mecamce a c erm:-.. '

indica ca durata normata 50 de ani pentru co.nstrucll~l: d~ l~mn, ~cs~c accasta limita rezistenta de rupere la incovoiere statica ram~~e practic constanta, Pentru stabilirea rezistentei de .du~at_a ~a .Sol~cltare~ ~e incovoiere statica se indica 0 ecuatie logaritmica similara celei dill

prezenta norma:

R =-b·logt+a,

I

(C.2.10.)

in care:

a=R()pentrut=O,lh; ., _ .. _. '. Ro - rezistenta de rupere la incovoiere statica la ~olJcltan rapide;

a si b - coeficienti ce depind de specia de matenallernnos.

C.2.4.4. Coeflclentl parttali de siguranta

Valorile coeficientilor partiali de siguranta au fost stabilite pc

baza testarilor numerice efectuate. . .

In normcle straine acesti coeficienti sunt definiti astfel: . .. a) in norma canadiana CAN/CSA 08~.l-M 91 co~ficle~tll nartiali de siguranta f, care afecteaza capacrtatea de rezistcnta a

169

elemenrului din lemn sunt dispusi in rel alia de calcul la avand urrnatoarelc valori pentru lemn masiv:

- 0,9 - pentru solicitarile de incovoiere, de 1 compresiune oblica si de intindere in lungul fibrelor; - 0,8 - pentru solicitarile de eompresiune in lungul si de compresiune perpendicular pe directia fibrelor.

b) in Eurocode 5, cocficientii partiali de siguranta gM . relatia de stabilire a capacitatii de rezistcnta, Ia numitor, prezenta norma, si au valorilc:

• pentru starile limita ultirne: -in cazul combinatiilor fundarnentale de incarcari - 1,':

-In cazul cornbinatiilor aecidentale de incarcari - 1,00',1

• pentru starile limita ale exploatarii normale - 1,00.

C.4.1.Relapi generale pentru calculul capacitatil de rezlstenta a barelor din lemn

Relatia generala de determinare a capacitatii de barelor simple din lemn la diferite solicitari (4.1) este similara

prevazute in normele canadicne si americane 16/, 1361, eu .

ceea ce priveste stabilirea rezistentelor de calcul (v. paragraful 2.' comentariu), astfel:

a) in CAN/CSA 086.1 M - 91 "Engineering Design in W (Limit States Design)" relatia general a de stabilire a capacitatii rezistenta a barelor la solicitarea i estc data sub forma:

F.=f·R.·S.·k ·k,·kry·k

I I l Z -' j C ,.

in care:

feste factorul partial de siguranta, ell valori subunitare;

R; = ri • k D . k H . ks . kr este rczistenta de ealculla solicitarea i; S, - caracteristica sectionala;

170

k- - coeficient de influenta al dimensiunilor; k~v - cceficient ce tine cont de slabiri;

kc - coeficient de flambaj, in cazul barelor comprimate;

r, - rezistenta caracteristica a lemnului dc difcrite specii si clase de calitate, Ia solicitarea i;

kD - eoeficient de durata;

kH - cocficient de repartizare a incarcarilor, in eazul elcmentelor compuse;

ks - cocficientul conditiilor de exploatare; k-> coeficient de tratarc,

b) in norma americana "Uniform Building Code/1991 - cap.

Wood" relatiilc generale de calcul sunt similare, variind 'in limite rcduse coefi~ientii si marimile rezistentelor caracteristice.

c) In Eurocode 5 relatiile de verificarc sunt date sub forma:

s, <T.. (C.4.2.)

111 care:

s, este efortul unitar efectiv la solicitarca i;

f; este rezistcnta caracteristica la solieitarea i.

C.4.3.3. Coeficientul de flambaj 'Pc

Rclatia de calcul (4.5) a coeficientului de flambaj introdusa in norma revizuita este similara eu cea din norma actuala si corespundc ell prevederile din normele pentru ealculul celorlalte materiale de construqie (de exemplu mctalul).

C.4.S. Bare solicitate la strivire oblica

Re1atia (4.8) rezulta din compunerea geometries a eforturilor unitare de compresiune paralel eu fibrele si perpendicular pe fibre, in zona de comportare elastica a materialului.

171

C.4.7.1. Capacitatea de rezistenta a barelor solicitate

I ~ .• '

a mcovoiere

In mod curent, calculul elementelor solicitate la se bazeaza pe 0 scrie de ipoteze simplificatoare, adrnitandu-se poate ap1ica legea lui Hooke si eft lemnul are acecasi elasticitate la incovoicrc, ca ~i in cazul solicitari i de intindere de compresiune. Cercetarile experimentale mai recente arata distributia eforturilor unitare nonnale pe sectiunea el incovoiat poate fi considerata liniara numai in faza initials a pozitia axei neutre coincizand cu centrul de greutate al sectiunii, dcforrnatiile liniare specifice din zona comprimata (ec) fiind ",.... •. ~~" ... tiv egale ell cele din zona intinsa (el) (fig. C.4.2.a). Pe solicitarea creste, axa neutra incepe sa se deplaseze spre zona ajungand la stadiul de rupere 121 valorilc h, = (0,53 ... 0,55) h, diagramei cforturilor unitare normale in zona cornprimata curbilinie, iar raportul dintre deforrnatiile liniare specificc de e siune ~i de intindere se reduce pana la 0,75 ... 0,80 la trepte de A ce preeed ruperea elementului (fig. C.4.2.b).

Ij(j fci

~tf uti:> (i(]

h1 e- i 05~ . 0.55 )h.

Fig. C.4.l. Comportarea lemnului 1a incovoiere statica In stadiul elastic (a) ~i in stadiul plastic (b)

.J b Ir

"

Ruperea elementelor din lemn supuse la incovoicrc In cepe ' mod obisnuit eu fibrele extreme din zona comprimata, unde forrneaza ondulatii (care se explica prin aparitia deformatiilor

172

. ~1C(;asta zona) ce se extind spre interiorul sectiunii, determinand

111 • , . _ • . - •

'j"1 deplasarca axel neutre spre zona mtmsa ~l se terrnma pnn '1'[ l

;l'lpCI'C~ fibrelor din zona lntinsa.. •

In prezenta norma s-a considerat ea e1ementele incovoiatc

lLiU'CElZllll1 domeniul elastic,

In cazul unor elemente eu dcschideri foarte mari, utilizatc la

cclilstruqii de importanta deosebita trebuie sa se eonsidere ca distriburia CfOliurilOI' unitare nonnale pe sectiune se realizeaza eonfon:n ;cl)J"ici mecanicii sistemelor elasto-vasco-plastice, dupa 0 fun.cpe c\poncntialil 111 zona comprimata si dupa una lineara in zona intinsa

(ftg C.4.2.):

-B'

(j ci = A (l - e ); (j Ii = A . B . z .

CC.4.3.)

Parametrii A si B sunt dcterminati din conditia de egalitate a cforturilor rezultate din zona comprimata ~i intinsa, respectiv a momentului exterior eu cuplul eforturilor unitare normale.

in accste conditii eforturile unitare normale in fibre1e extreme

> '

sc pot stabili Cll expresiilc:

(C.4.4.)

k. si k, Iiind coeficienti de corcctie ce depind de pozitia axei neutre.

i '> ,~

Adoptiind pentru pozitia axei neutrc valoarea determinata

experimental hi = 0,53 h, se obtin kc = 0,95 si k, = 1,10.

La calculul elernentelor mentionatc se va introduce un coeficiem al conditiilor de lueru, care tine cont de eomportarea in domeniul Post-clastic a materialului lemnos.

C.4.7.2. Verificarea grinzilor incovoiate la forfecare

Necesitatea verificarii la forfeeare apare numai la grinzile foarte SCUlic, a caror deschidere nu depaseste de cinci ori Inaltimea. 0 1,;\cl,'ptie 0 constituie eazurile amplasarii unor sarcini concentrate mari in apr~pierea reazemului, cand la momente incovoietoarc relativ mici lIpar eforturi de forfecare mari.

173

C.4.S. Bare solicitate la incovoiere oblica • . ~a solicitarea ~c incovoiere oblica, 1n domeniul de

elastica a rnarerialului, eforturile finale rezulta di ~ LUI "",,..

fi rtu '1 . III insumarea

a .e ~ n or umtare, stabilite in raport cu cele doua axe

pnnclp~le de inertie ale elementului x-x si y_y luand A

proiectiile incarcarii pe accste axe (v. fig. 4.5). ' in

C.4.9. ~a~e solicitate la intindere ~i incovoierc (intinderc excentrlca)

~a calculul barelor simple din lemn solicitate I

excentrica nu t d a

A • se ,me seama e efectul favorabil al

mtmdere asupra de~or:natiei din incovoiere a barelor, Pentru 1: comportare e~a~tlca a materialului, eforturile finale rezulta ta:urnare~ a~gebnca a efortun~or unitare normale rezultate din

e~ ~e intindere, respectiv incovoiere (fig. C 4 3) P"

relabel (4 19) . A. • • • 11n

t' . I I' . I sc tau in considerare rezistentele de calcul diferite

rna cna u U1 a cele doua solicitari (intindere, .respcctiv incovoiere).

o

~ '\

e

Rei t

Fig. C.4.3. Baril solicitata la intindere excentrica

C. 6. 2. ~on.di!ii!e pe care trebuie sa Ie indeplincasca Imbmanle

La imbinarea din figura C 6 1 .

h A' • • ,a a parte din efort se trans

pnn c ertare (irnbinare pasuita), cealalta prin buloane

174

l\c'piisuiHi); imbinarea este dcfectuoasa intrucat deformatiile cclor dona l1i 110ace de imbinare sunt diferite - incepc sa lucreze imbinarea mai ri~ida (chertarea), pana aproape de rupere si apoi intra in lucru in;binarea mai putin rigida (buloanelc). in acest caz coreet este ca tol .:fortul sa se transmita prin chertare (fig. C.6.l, b) sau prin buloane

(tlg. C.6.1, c).

1:\.

b.

c.

Fig. C.6.1. Transmiterea eforturilor la nodul unei grinzi cu zabrele: a - concomitent prin chertare ~i buloane;

b - prin chertare;

c - prin buloane

C.6.3.4.1. Date constructive Ia imbinar'i prin chertare amplasate sub unghiul 0'.

Modul de lucru sau capacitatea de rezistcnta a unei imbinari prin chertare frontala depinde in foarte mare masura de forma taieturii pragului.

in cazul chertani ortogonale (fig. C.6.2, a) pragul fiind taiat perpendicular pe directia fortei de compresiune Ne• forta de strivire N, este idcntica cu cea de comprcsiune. Componenta verticals (V = N; sin a) -xcrcita 0 apasare asupra pragului in zona eforturilor maxime de Iorfecare, influentand favorabil comportarea pragului la forfecare, c1cterminaHI. de componenta orizontala,

175

b.

Fig. C.6.2. Scheme privind transrniterea eforturilor la imbinarile prin chertare frontala eu prag sirnplu:

a - ortogonala;

b - dupa bisectoare

in cazul imbindrii eu tiiietura pragului dupd bisectoare C.6.2, b) forta de eompresiune N, se descompune in componentele si N.", respectiv N/ si I:'s~' corespunzatoare eelor doua suprafete stnvire (1:2 ;;1 2-3). Stn~lIea Ns care face unghiuri egale cu ~elor do~a eleme~te, adle~ cele doua elemente (talpa superioara lll~e~lOara) luereaza eu rezistente egale la strivire, Descompunand ~, mtr-o components orizontala N/ si una vertical a v~ se observa ~n acest caz N/ cste mai mare decat N; iar VI' < V. Rezulta .' imbinare eu taietura pragului dupa bisectoare este solicitata '~"~'rll~n~ na mai favorabil la forfecare decat 0 imbinarc eu chertare d~t~r;ta fortei de forfceare Nj mai mari, ~i a fortci de apasare illICI,18/.

176

C.6.3.4.2. Calculul tmblnarllor prin chertare frontala Unghiul ex din relatia (6.2) este unghiul pe care 11 face pragul eu dirccpa Iibrelor elementului care se striveste. Valoarea acestui unghi cs1L' cga1a cu valoarea unghiului ex la praguri taiate ortogonal pe axa 11lcsci comprimate (vezi fig. C.6.4, a, e si d la pragul al do ilea) si egala ell \'aloarea unghiului b/2 la praguri taiate dupa bisectoarea unghiului c:.;.tCl'lor al pieselor.

La stabilirca adancimii pragurilor de chertare se vor respecta condi\iile constructive specificate in paragraful 6.3.4.1.

Cocficientul 0,7 din relatia (6.7) introduce in calcul posibilitatea ~lIpraincardirii primului prag.

C.6.4.1.2. Calculul irnbinarilor eu pene prismatice din lemn In calcul, pentru 0 siguranta sporita, se considers ca bulonul de strangcre este dispus la margine a penei.

C.6.4.2.2. Calculul imbinarllor eu peue rnctalice in dare

in irnbinarile cu pene metalicc inelare, transmiterea efortului se face prin solicitarea lcmnului la strivire, respeetiv la forfecare, ca si in c~Lul imbinarilor cu pene din 1emn. Eforturile unitare de strivire apar radial, avand valori maxime pe diametrul paralel eu dircctia efortului uansmis si valoarea zero pe directia diametrului perpendicular pe ':('casta directic (fig. C.6.3).

directia de actionare

- a efortului

exterior

Fig. C.6.3. Distributia eforturilor unitare normale de strivire pe 0 pana inelara

177

Rczulta ca strivirea lemnului se produce pe semil cercului interior al penei in~larc, eu valori variabile ale efortului de strivire (O ... max.). in calcul se admite ipoteza distributiei uni a eforturilor pe diametrul interior al penei.

Existenta taieturii dupa generatoare asigura posibili modifieare a formei initiale a inelului metalie si intrarea in ambelor jumatati ale accstuia (fig. C.6.4).

La forfecare se considera cil lucreaza portiunea din 1 interiorul inelului metalic. Comportarea Ia forfecare este infl natura cfortului din imbinare: la eforturi de cornpresiune, de distributie a eforturilor unitare pe planul de forfecare este uniforma, intrucat scurgerea eforturilor se face din dona sensuri

,

comportarea este mai favorabila, spre deosebire de imbinarile la se transmit eforturi de tensiune, unde distributia eforturilor uni forfeeare este neuniforrna (fig. C.6.4, b), deci eomportarea este defavorabila,

j H==~-~~] !:

a ->._

~~
(--'
C¥=~==~~
b. c.

Fig. C.6.4. Comportarea la strivire a unei pene inelare netede reglabile: a - pozitia penei inainte de incarcarea grinzii;

b - pozitia deformata a penei dupa incarcarea grinzii; c - distributia eforturilor unitare de strivire pe pana,

178

C.6.5.1.3. Clasificarea tmbinarilcr eu tije

Notiunea de sectiune de forfccare este conventionala deoarece Ill! se poate produce forfecarea tijelor metalice; ruperea efectiva a lInbinarii eu tije se produce, de obicei, nu ca rezultat a1 forfecarii dircctc a tijei de catre elementul din lernn, ci ea rczultat al unor ,ol1ciUiri complexe: incovoierea tijei, strivirea neuniforma a 1emnului ~kll1cntelor imbinate (sau a tijei daca estc cxecutata din lemn) ~i forfccarea sau dcspicarea elementelor imbinate.

C.6.S.4. Capacitatea de rezlstenta a imbiniirilor eu tije

in imbinarile cu tije cilindrice elastice, sub influent a fortelor care tind sa deplaseze piesele asamblate, apar eforturi de strivire atfit in picsele asamblate, cat si 'in tija, care se roteste putin ~i se incovoaie (fig C.6.5, b). in aceste tipuri de imbinari nu apar eforturi de forfecare a tijci datorita rezistentei sporite a meta1ului 1a acest efort (se produce strivirea lemnului) si nici rotiri mari ale tijei in imbinare datorita cforturilor de strangere care actioneaza intre tija si elementele imbinate.

variatia

variatia presiunilor

~}

I

Q.

b

Fig. C.6.S. Deformatia unei imbinari cu tije si diagrama eforturilor de strivire in locas:

a - pentru 0 tija rigida;

b - pentru 0 tija elastica

179

. Calculul imbinarilor eu tije cilindrice presupune rezistentelor atilt a tijelor eTa incovoicre daca sunt confect otel, sau la incovoiere si strivire normal pe fibre daca sunt din

cat ~i a lemnului (elernentelor imbinate la eforturi de Iorfecare, despicare si rupere in sectiunea eea mai slabita.

. Evitarea forfecarii si despicarii lernnului intrc tije sc re

pnn res~ect~rea distantclor mini me intre tije si intre tije $i pieselor irnbinate (conform paragrafului 6.5.3.3.).

Pentru calculul imbinarilor cu tije se utilizeaza 0 serie de

de aproximative 1a baza carora stau diverse ipoteze . e~re eonduc la relatii user aplicabile in ealculele practice, se ea:

. ~ e.fortur~le de strivire, in scns transversal pe axa tijei, , distribuite uniform pe 0 suprafata diametrala si nu neuniform pe suprafata cilindrica (cum sunt In realitate); .. -:- efortunle de strivire sunt distribuite pe intreaga a tijei;

- diagrama de variatie a eforturilor de strivire in tijei. ~st.e liniara, ceea ce echivaleaza cu ipoteza eli axa tijei rectilinie pe toata lungimea ei (fig. C.6.S, a).

. Pomind de la aceste ipoteze simplificatoare, capaeitatea rezistcnta a unei tije se stabileste din eonditiile de:

- strivirea elementului central L .

, cap c,

- strivirea elementului marginal L .

, cap m,

- incovoierea tijei, Lcop inc.

~elatia de calcul (6.35) utilizata pentru determinarea cap de ~e~lstenta a unei imbinari cu tije se inscrie in metodologia stabilirc a capacitatilor de rezistenta pentru barele din lerrm si celelalte ~tipuri ~e irnbinari. Relatiile pentru stabilirea capacitatilor rezistenta ale diverselor tipuri de tije, la diferite solicitari, date tabelu~ 6.6, pastreaza metodologia de abordare din norma revizuita.

. In norma canadiana CAN/CSA 086.1-M 91 eapaeitatea rezistenta a imbinarilor eu tije se stabileste printr-o relatie similara

180

(6.35). Capaeitatea de rezistenta a unei tije la in~arcari paralele eu tlbrdc clementelor 'imbinate, respectiv pe~endlculare pe fibr~le '!clllentelor imbinate, sc da intabulat in functie de specia de material ~Cll1nos, diametrul tijelor si dimensiunea piesclor din lemn ee se

iJllbina. . ~.. .•

in Euroeode 5, capaeitatea de rezistenta a tijelor se stabileste 111

Illl1ctic de: . .

_ tipul imbinarii (eu una sau cu doua secll~m d: forfecare);

_ Hitimea elementului imbinat, respectrv adancimea de

patrunder~ a tijei in ultimul element imbinat; - diametrul tijei;

_ tipul ecliselor din imbinare (din lemn sau metal);

_ earacteristica de rezistenta a tijei.

C.6.6. imbinari cu tije solicitate la smulgere

Cuiele rezista la smulgere datorita fortelor de frecare care apar intre suprafata cilindrica a tijei cuiului si peretii Iocasului in ca~e accstca au fost introduse. Fortele de frecare se micsoreaza mult III cazul aparitiei fisurilor si crapaturilor in lemn, care reduc forta de strangere a cuiului, de aceea pentru cuie ce [ucreaza la smulgere este obligatorie respectarea acelorasi norme de asezare ca ~l 111 cazul cuielor care lucreaza la solicit1'1ri obisnuite,

Pe baza de experimentari s-a demonstrat ca rezistenta la smul~

gcre a cuielor creste proportional cu suprafata de frecare dintre le~ §l cui, dar numai pentru cuiele eu diarnetru sub .5 ~; pent~ e~le eu diametrul mai mare de 5 mm, din cauza devierii fibrclor in timpul baterii, rezistenta la smulgere ramane aproximativ egal1\. eu eea. a cuielor eu diametru de 5 mm, 1a aceeasi lungime de lncastrare. Din accst motiv, se recomandll folosirea cuiclor eu diametru maxim de

5mm.

Suruburilc rezista la smulgere datorita p~trundery .. file~llui In

santul pc care acesta 11 taie in lemn in momentul m~~lUbafll. ~m a~cst motiv rezistenta la smulgerc a §umburilor depmde in mare masura de

, ,

181

modul de insurubare, de aceea nu se admite baterea

ciocanul. Totodata t ~. A

. ' pen ru a se asigura 0 strangere corecta a

asamblate ~l. pentru a se evita despicarea lernnului este respeetarea distantelor minime dintre suruburi prevazute in 6.5.3.3.

. In norma canadian a CAN/CSA 086.I-M 91

rezistenta tii I li capac

. . .,a . a IJe or so icitate la smulgere se stabileste pe baza

relatii slml~are cu re~atiile (6.41) ~i (6.42), in care rezistenta tijei mtab~lat, in N/rnm in functie de diarnetrul tijei ~i d~ matenallemnos utilizata.

. In Eurocode 5 adancimea de incastrare a tijelor cste 12d cUl~ net:de, .~l 8d pentru celelalte tipuri de tije. Capaci rez~stenta a tl!elor se stabilcste in functie de diametru, de incastrare ~l masa volumica a lemnului,

182

BIBLIOGRAFIE

1. nanc M., Vacareanu R. - Cud pentru calculul si alcatuirca e!ementetor de constructii din lemn - NP 005-96.

, Karlsen G.G.S.A. - Construc{ii din lemn, vol. 1 si 2, Editura de stat pentru arhitectura si constructii, 1955.

3 \1arusceac D., - Constructii moderne din lemn, Editura Tehnica, Bucuresti, 1997.

4. Natterer J., Herzog Th., Volz M. - Construire en bois, vol. 2, Lausanne, 1994.

5. Zeller E. - Preformances des constructions en bois et maintenance in Annales de l'Institut Tehnique du Batiment et des Travaux

Publics, 1991.

6. x x x Annual Book of ASTM Standard~. Volume 04.09. Wood, A merican Society for Testing and Materials, 1990.

7. x x x Australian Standard National Timber Framing Code, AS 1684/1992.

8. x x X CAN PER CAS 086.1-m89 Engineering Design in Wood (LIMIT STATES DESIGN), Ontario, Canada, 1991.

9. x x X Eurocode 5 - Calcul des structures en bois, Editions Eyrolles, Paris, 1996.

10. X X X Wood Engineering and Construction Handbook, third edition, Me Graw-Hill Inc., New York, 1999.

11. x X X Structures en bois aux etats limites, vol. 1 Materiaux et bases de calcul, Paris 1996.

12. x x x Structures en bois aux etats limites, vol. 2 Calcul de structures, Paris 1997.

13. x X x UNIFORM BUILDING CODE-CAP. WOOD, 1991.

14. x x x WOOD DESIGN MANUAL, Canadian Wood Council, Ottawa 1990.

183