1.Notiunea DC ca ramura de D. A)Ramura.

DCe ramura fundam a D constituita dintr-un ansamblu de NJ cuprinse prioritar in Cons prin
care se reglem relatii sociale fundam ce apar in procesul instaurarii,mentinerii si exercitarii puterii de S.Conform opiniei multor savanti in
domeniu,exista 3tipuri de definitii ale DCca ramura de D:Materiala-pune accent pe obiectul de reglem.DCe o grupare de norme ce reglem
separatia puterilor in S si garantia dr si libertatilor cetatenilor. Formala-norme cons au forta juridica suprema fata de celelate n.juridice
datorita procedurii lor specifice de adoptare si modificare.Organul care adopta norme e popoprul sau un reprezentant al
puterii(parlamentul).Pedagogica-explica ce inseamna o ramura de DC.DCe un instrument prin intermediul caruia se realizeaza puterea de
S.B)Obiectul si met.Metodele:onerativa-obliga un anumit comportament,nerespectarea nu duce la pedeapsa(ex:juramintul
presedintelui).Interdictiva-interzice un anumit comportament,nerespectarea implica o anumita sanctiune din partea S.Permisiva-lasa la
alegerea subiectului sa comita o relatie sau nu.Majoritatea normelor permisive sunt dr la vot,greva,etc.Met.de influenta asupra
subiectului:a)convingerea-informarea,publicarea actelor normative in MO.b)constringerea-ex:dizolvarea parlamentului,demisia
guvernului,privarea de un anumit dr.Obiectul ramurii DC:DCare propriul sau obiect de reglem.Obiectul constituie cele m.importante
relatii sociale,care apar in procesul organizarii sociale in S,instituirii si exercitarii puterii de S,garantarea dr si libertatilor individuale ale
cetatenilor,exprima suveranitatea poporului,deter trasat fundam ale sist social,econ si ale org.politice ale societatii,relatii sociale
fundamentale care apar in domeniul instaurarii,mentinerii si exercitarii puterii in S. C)Particularitatile.Trasat obiectului ramurii DC:reglem
relatiile care se nasc in domeniul instaurarii,mentinerii si exercitarii puterii in S;reglem trasat fundam ale sist social econ si ale
org.politice ale societatii;garanteaza dr si libertatile fundam ale omului;exprima suveranitatea poporului;reglem relatiile care apar in
procesul organizarii sociale in S.Rolul deosebit si importanta lor data fiindca ele reglem cele m.importante relatii sociale ce tin de
oranduirea sociala;Spectrul lor de cuprindere a sferei a prob de reglem;Multitudinea normelor de reglem generala;Prezenta larga a
m.multor categ de norme(norme declaratii,norme principii,norme scopuri,norme definitii);Preminenta normelor imperative;Forta juridica
suprema a normelor constit;Procedura specifica de adoptare,modificare sau abrogare a normelor const.
2.Raporturile de DC si subiectele RJC. A)Notunea.Reprez o categ a rap S reglem de N de DC care se nasc,se desfasoara si se sting in
domeniul relatiilor S fundam ce apar in procesul instaurarii,mentinerii si exercitarii puterii de S;Dr,libertatile si indatoririle fundam ale
omului si cet,modul de organizare si functionare a instit politice si bazele instit administrative si jurisdictionale.Structura RJC -
subiecte(parti intre care se incheie RJ,titular de D si obligatii,oamenii luati individual,ca pers fizice sau grupati in colectiv,ca pers
juridice.Una din parti e totdeauna destinatorul puterii sau org reprezentative ale S),continut(Dr si obligatiile partilor intre care exista o
corelatie,fiecarui Dr ii revine o obligatie)si obiect(comportament social de DC actiunile sau inactiunile lor in timpul N de
DC).B)Enumerati.Poporul(Atr2,al1 din Cons);S(apare sa subiect direct sau de org reprezentative);Org S(institutiile politice,comisii si
AP);partidele si organizatiile social-politice(art.41din Const);cetatenii;strainii si apatrizii(apar ca sub doar atunci cind devin cet sau
acordarii azilului politic).Clasif RDC:sunt cunoscute 2categ de R:cu dubla natura J(R care fiind reglem si de alte R ale sis de D sau
reglem in acelasi timp si de Const)si R specific de DC(formeaza obiectul de reglem doar pt N de DC). C)Trasaturile.Un RS(reglem
conduita umana),de suprastructura(e influentat si influenteaza celelalte categ de RS si e prezent in toate domeniile vietii econ,
politice,adminin),un raport volitional(el e reglem de NJ care exprima vointa poporului),un raport valoric(aparand valorile esentiale ale
societatii),categ istorica(aparuta la o anumita etapa de dezv istorica,odata cu aparitia S si D,RJ poarta pecetea epocii istorice
respective),un raport ideologic(deoarece inainte ca sa se formeze,el trece prin constiinta pers-lor,depinde de vointa acestora are un
caracter subiectiv si tine de continutul de idei al suprastructurii S).
3.NJCsi inst juridice cons.A)Notiunea.NJ-reprez regula de conduita generala,obligatorie si impersonala,instituita sau recunoscuta de S,a
carei respectare poate fi asig prin forta coercitiva a S.Normele DC-sunt formele care reglem conduita oamenilor in relatiile sociale
fundam ce apar in procesul instaurarii,mentinerii si exercitarii puterii de S.Inst juridice de DC-cuprinde totalit NJ care reglement un
anumit gr sau categ unitara de relatii sociale fundam determinand o sfera aparte de RJ. B)Normele de DC se clasif in norme de aplicatie
mijlocita si aplicatie directa.Normele de aplic mijlocita-norme care dau reglem de principiu.Normele de aplicatie directa-normele care
reglem direct relatiile sociale si nu au nevoie de a fi precizate printr-o lege organica sau ordinara. C)Trasaturile.Trasat specifice NJ sunt
urm:norma juridica are caracter general si impersonal- norma nu e individuala,ea stabileste tarsat tipice ale situatilor de viata,cuprinzand o
generalitate de relatii,apare ca un model de conduita a participantilor la relatia sociala data. Norma juridica are caracter obligatoriu-
obligativitatea normei juridice e dictata de scopul acesteia:asigurarea ordinii publice. Norma juridica are un caracter tipic-exprima aspecte
generale si presupune subordonarea fata de o conduita-tip.Norma juridica implica un raport intersubiectiv- presupune schimbul just intre
pers aflate intr-un RJ.Inst politica are urm-le caracteristici:e formata dintr-un colectiv de oameni,are un caracter stabil,modul de
constituire si atributiile inst politce sunt prevazute intr-un act cu valoare constitutionala,sunt constituite pt satisfacerea unor interese
sociale largi,dispun de autoritate.
4.Izvoarele ramurii DC.A)Notiunea.Prin ea se intelege acea forma specifica,particulara,de exprimare a NJ care sunt deter de modul de
adoptare sau de sanctionare a lor de catre S.Enum izv DC:const(art7),L const(art72),L organice,L ordinare,Acte normative(74),Hotaririle
si deciziile curtii const(74),Regulamentul parlamentului,ordonantele si hotaririle guvernului,contractul normativ,contracte
internationale,Precedentul J,cutuma juridica,codul regulilor religioase. B)Trasaturile si corelatia.Legea:Cons:consfinteste si reglem bazele
regimului social si de S,stabileste principiile formarii activitatilor org deS,proclama dr,libertatile si obligatiile omului si cet;L
constitutionale:sint legi care introduc texte noi in constitutie,abroga anumite texte cons sau le modifica pe cele existente;L
organice:reprez o prelungire a materiilor cons,pot interveni numai in domeniile prevazute expres de Cons sau domeniile pt care
parlamentul considera necesara adoptarea acestei legi organice;L ordinare:intervin in orice domenii ale relatiilor sociale,cu exceptia celor
rezervate l cons si organice;Acte normative subordonate legii:acte normative ale sefului de S;acte normative ale org de control
constit;regulamentele.Precedentul judiciar:decizia curtii pe o cauza concreta,devenita obligatorie la examinarea unor cauze analoage
ulterioare.Cutuma:reprez normele formate in practica exercitarii puterii de S avind rol de precedent. Codul regulilor religioase:sursa
specifica a dr inclusiv constitutional. Contractele (tratatelele internationale): ca sa fie izv deDCtrebuie sa fie de o aplicatie
directa.C)Importanta Const.Cons are un rol imp caci ea consfiinteste si reglem bazele regimului social si de S,stabileste principiile
formarii si activitatii org de S,proclama D,libertatile si obligatiile omului si cet.L Fundam a RMa preluat principii internationale precum
principiul egalitatii,democratismului,legalitatii etc,consacrind RM ca S„de dr”.In Preambulul acesteia se glorifica puterea Guvernarii.
5.Locul si rolul DC in sist dr. A)Locul si rolul.Pt a deter locul si rolul DCin sist dr trebuie sa tinem cont de 2aspecte:importanta relatiilor
sociale care sint reglem de DC si de valoarea formelor juridice.Normele de DC reglem cele m.importante relatii sociale,ce apar in
procesul instaurarii,mentinerii si exercitarii puerii de S.De aceea aceste relatii sint reglem de Cons,care reprez legea fundam a S.Din Cons
se desprind cele m.importante principii dupa care celelalte ramuri de dr reglem in domeniile lor de activitate.DCapare in cadrul sist de dr
intr-o dubla ipostaza:ca ramura de dr si ca factor structurat al intregului sist.Ca ram de dr-DCreprez ramura principala de dr alc-ta din
ansamblu unitar de NJ-e cuprinse in Cons,care sint menite de a reglem relatii fundam ce apar in procesul intaurarii,mentinerii si
exercitarii puterii de S,dr,libertatile si indatoririle fundam ale omului si cetateanului.Ca factor structurat in sistemul de dr:DCguverneaza
si orienteaza reglementarea juridica din celelalte ramuri ale dr,ii imprima un anumit continut si o anumita directie.Orice ramura de dr isi
gaseste fundam juridic in normele Cons,si de aici rezulta ca orice schimbare intervenita in DCimpune modificari coresp ale normelor din
celelalte ramuri de dr care contin reglem ale acelorasi relatii sociale. B)Legatura.DCstudiaza fenomene si raporturi politico-juridice care
partial formeaza obiectul de studiu si a altor stiinte.Cel mai aproape de stiinta DCsunt stiintele juridice care fac parte din dr public,de ex
ca:dr administrativ,dr politienesc,dr militar,dr financiar,dr vamal,dr ecologic.In mod special DCe apropiat de TGD,dr internat public si
politologia.Cu privire la raporturile politologie – DCs-au manifestat 3 tendinte:1)opozitiei nete dintre aceste 2stiinte comform
careia:obiectul de studiu al stiintei politice il form sist de guvernamint,inst politice prin prisma modului de organizare reala si exercitarea
efectiva a puterii politice;obiectul DCil form doar NJ care urmaresc sa dea forma ,sa fixeze si sa reglem organizarea si functionarea
procesului politic;2)a apropierii dintre aceste 2stiinte pina la contopirea lor.Unii autori care afirma ideea asta sustin ca obiectul DCisi
extinde preocuparile si asupra functionarii reale a mecanismelor politice si guvernamentale.3)Aceasta pozitie e considerata de majoritatea
cea m.justa,conform ei,fiecare dintre cele 2stiinte are obiectul sau de studiu si metoda sa,dar intre ele exista nenumarate puncte
comune.Politologia are o sfera de cuprindere mai larga decit DC.Ea analizeaza fenomenele politice in ansamblul lor,din toate laturile-
ideologice,psihologice,relationale,institutionale si normative ale suprastructurii politice.DCanalizeaza indeosebi normele si institutiile
politice,cele prin care se exercita puterea de S a poporului,DCnu-si extinde sfera asupra laturilor psihologice ale fenomenelor politice si
nici asupra tuturor inst politice.C)Locul deosebit.Normele de DCreglem cele m.importante relatii sociale , relatii ce apar in procesul
instaurarii,mentinerii si exercitarii puterii de S.Acest fel de relatii reprez pt popor o mare importanta.Din aceasta cauza ele sint reglem de
Cons,care reprez legea fundam a S,care se situeaza in fruntea sist de dr.Din normele prevazute in Cons se desprind principii dupa care se
cunosc celelalte ramuri de dr.De aici observam o legatura si anume ca orice modificare intervenita in DCimpune modificari si in celelalte
ramuri de dr.Ca factor structurat in sist de dr,DC guverneaza si orienteaza reglem juridica din celelalte ramuri ale dr,ii imprima un anumit
continut si o anumita directie.Orice ramura de dr isi gaseste fundamentul juridic in normele din Cons.
6.DC – ca stiinta.A)Stiinta DCreprez un complex de cunostinte ce apar sub forma de definitii,teorii,concluzii,comparatii despre N si R de
DC.Stiinta DC a aparut odata cu aparitia Cons din necesitatea de a studia L suprema.DC face parte din stiinta J de ramuri,care acestea la
rindul lor fac parte din stiinte J.Sist st pot fi impartite in 3gr mari:despre natura,societate(sociale)si gindire.Cele despre societate se impart
in 4gr:st de tip monotetic,istorice,st J si de cercetare. B)Obiectul,met si izv.Apare din necesitatea de a studia Const scrise ca fen J.N de DC
si RS din domeniul Rce tin de organizarea societatii in S.Met de studiu reprez cale,mijloc,de a studia ,de a cerceta,de a explica.
istorica(cerceteaza rel S fundam si N de DC care reglem aceste rol in perspectiva si evolutia lor istorica),comparativ(compararea diferitor
institutii Jconst,sis J de la un S la altul cu scopul de a gasi solutii optime pt sis const din tara noastra.Schimbul de experienta permite
adoptarea celor mai optime si eficiente decizii),logica,inductiva,deductiva,statistica,experimentala(se recurge in prealabil la verificarea
noilor masuri in una sau m.multe unitati amd-terit),analitico- sintetica-consta in analiza diferitor NJ in vigoare,cu scopul de a gasi
principiul juridic ce sta la baza lor.Izv st DC:sint sursele unde sint plasate cunostintele sub forma de
proiecte,opinii,expuneri,cunostinte;asa surse sint manuale,reviste st,internetul,monografii,articole. C)Rolul si sarcinile.Sarcinile st de DC
de a explica N,si implimentarea in practica:de a solutiona neconcordante dintre N si relatii,iar st trebuie sa propuna solutii pt a asigura
armonia dintre N si relatii;de a asigura armonia intre NJ,propunind mecanisme care sa rezolve orice conflict intre N;sa propuna proiecte
de perfectionare a cadrului normativ si ajustarea N la relatiile S,si invers relatiile S sa fie ajustate la N.
7.Dezv stiintei DC.A)Etapele si directiile.Stiinta DCin lume are citeva directii de dezv,la etapa contem:1)perfectionarea sist electoral in
vederea stabilirii unui astfel de mod de selectare a reprezentantilor poporului in scopul evitarii ulterioare a coruptiei,intereselor de
grup,abateri de la programa electorala de catre org reprezentative.2)Un mecanism de exercitare a puterii in care/prin care vointa poporului
sa fie respectata de reprezentantii poporului,adica de org statale.3)cresterea rolului puterii executive in raport cu cea legislativa.4)Asig
independentei puterii judecatoresti.5)Asig dr si libertatilor fundam.6)Ajustarea legislatiei. B)Etapa sovietica si post-sovietica.Stiinta de
DCin RM cunoaste o istorie in evolutia sa perioada sovietica si perioada post-sovietica.Stiinta in perioada sovietica era marcata de
ideologia unui partid,fiind un sist totalitar.Stiinta care studia DCera in cadrul disciplinelor statale impreuna cu stiinta de Dr Adm,si nu era
recunoscuta ca stiinta independenta.Separatia si colaborarea puterilor nu era respectata,pe motiv ca partidul politic era mai superior decit
org-le de S.Dr si libertatile fundam erau limitate.In perioada sovietica sist electoral nu oferea oportunitati,fiind un singur candidat acesta
fiind inaitat de partidul comunist.Sist electoral nu exprima vointa poporului ci a partidului comunist.In perioada contem,postsovietica e
marcata de o ideologie democratica.E o stiinta independenta,autonoma.E marcata de democratia si pluralismul
politic.C)Directiile.Perfectionarea sist electoral pt a inlatura pasivitatea oamenilor;Perfectionarea mecanismului de colaborare a puterilor
in cadrul separatiei.Perfectionarea atributiilor curtii const(controlul tratatelor,accesul pers direct in curte,cu dr de adresare).Armonizarea
legislatiei la standarde Europene.Perfectionarea mecanismului de revizuire a Cons.
8.Corelatia stiintei DC cu alte stiinte. A)Interactiunea.Are leg cu toate st J ale altor ramuri de D.Mai aproape sunt st J care fac parte din D
public(D admin,militar,financiar,vamal.In mod special DC e apropiat de TGD,D internat public si politologia). B)Legatura.1DC si
DCivil(const are N care consacra principii ale Dcivil,principalele D si libertati ale omului si cet-sunt L fundam.Dar sunt si
deosebiri:raporuri la civil-patrimoniale,iar la DC-nepatrimoniale,pozitia de sub la Dcivil-egalitate la DC-subordonare,sanctiuni la DC-
suspenderea fara de proces, iar la Dcivil-un proces).2.DC si Dfamiliei(principiile DF sunt in general principii const,fac parte din D
public).3.DC si Politologia(obiectul de studiu la DC-NJ care urmeaza sa dea forma sa fie fixate sis a reglem organizarea si functionarea
procesului politic.Polit-formeaza sis de govern,institutii politice prin prisma modului de organizare reala si exercitare efectiva a puterii
politice).C)Corelatia.Legatura dintre aceste stiinte se deduce prin faptul ca:1) Const are forta juridica suprema iar st tuturor ramurilor de
D trebuie sa faca propuneri de perfectionare a domeniului ramurii,numai cu respectarea const ei si principiilor Const.2)unele relatii de
natura J dubla sunt studiate si de st DC si de st altor ramuri.3)Daca in DC se opereaza o modificare aceasta e obligatorie pt restul st
J.4)Principiile Cost stau la baza pu celelalte st J ale altor ramuri de D.5)St de DC coreleaza si cu alte st
S(ex:Politologia,statistica,matematica).St DC e un regizor pt ca stabileste regulile de comportament,iar politologia sunt actorii.
9.DCca disciplina de studiu.A)DCca disciplina,se preda preponderant in facult de dr.Scopul predarii disciplinei date consta in
familiarizarea si formarea deprinderilor studentilor in ceea ce priveste bazele teoriei Cosntit si dezvoltarile ei,bazele organizarii de
S;principiile statutuui juridic a pers,dr,libertatile si obligatiunile constit a omului in societate.In procesul de aplicare a disciplinei,o
importanta majora are procesul de aplicare a Cons de catre studenti;sa evidentieze,sa clasifice,dupa anumite principii,notiuni si categ ale
DC,sa stabileasca gradul de interactiune dintre dif elem,inst,in realizarea puterii poporului.Diciplina DCe compusa din 2parti:generala si
speciala.B)Legatura.DCstudiaza fenomene si raporturi politico-juridice care partial formeaza obiectul de studiu si altor stiinte.Cel mai
aproape de stiinta DCsunt acele stiinte juridice care fac parte din dr public,cum ar fi:dr adm,dr politienesc,dr informational,dr militar,dr
info,dr ecologic.Toate ramurile stiintei dr public au dr obiectiv cercetarea NJ-e si a relatiilor sociale reglem de acestea.Stiinta DC,in
procesul de realizare a investingatiilor stiintifice,e conditionata si de aplicarea unor date si metode unor discipline adiacente cum ar
fi:TGD,istoria S si a D,dr internat publi,dr privat,dr penal. C)Propruneri.DC,ca disciplina didactica,se preda preponderent in cadrul
facultatilor de dr.Scopul predarii disciplinei date consta in familiarizarea deprinderilor studentilor in ceea ce priveste bazele teoriei Cons
si dezv ei,bazele organizarii de S,principiile statutului juridic a pers,dr,libertatile si obligatiunile constitutionale a omului si
cetatenului,organizarea si functionarea autoritatilor publice,locul si importanta DCca ramura de dr si ca stiinta juridica etc.In procesul de
predare a disciplinei,o importanta majora are procesul de aplicare a cunostintelor de catre studenti,si anume:sa evidentieze,sa
clasifice,dupa anumite crt,principii,notiuni si categ ale DC,sa stabileasca modul de interactiune dintre diferite elem,institutii,autoritati in
realizarea puterii poporului,sa identifice gradul de interactiune dintre interesul public si interesul privat in realizarea si garantarea dr si
libertatilor consittutionale.
10.Notiunea si esenta Const:A)Notiunea.Un ansamblu de NJ chemate sa asigure garantarea D si libertatilor fundam ale omului posibila
numai in cadrul regimului politic bazat pe principiul separarii puterii in S,gratie carui fapt ele sunt stabilite si investite cu forta juridica
suprema,adoptate dupa o procedura speciala si ocrotite prin controlul const.Trasat constit:caracter politic;caracter normativ.Sunt
cunoscute unele elem specifice:sub aspect formal(L fundamentala S,investite cu forta J,prin proccedura distincta)si sub aspect
material(relgem RS din domeniul realizarii puterii de S in baza principiului separarii puterii in S,garanteaza D si libertatile fundam ale
cet).B)Trasatturile.Din pdv al obiectului ei-cons-le cuprind modul de organizare a puterii,reglem dr-lor si lib-lor si indatoririlor fundam
precum si raporturile principalelor org de S intre ele sau dintre ele si cet.Din pdv formal-cons e ansamblul regulilor de dr,indiferent de
obiectul lor,elaborate in scris si sistematic(intr-o forma distincta),de catre un org de S.Cons e o lege suprema din pdv juridic in raport cu
toate celelalte legi.Cons are forta juridica suprema ceea ce o plaseaza in virful tuturor izv de dr.Cons are caracter politic si
normativ.Caracterul normativ decurge din faptul necesitatii conferirii caracterului obligatoriu normelor cons-le,precum si de a asig
respectarea acestora sub sanctiunea legii.C)Esenta.Fiecare popor isi are Cons pe care o merita.Cind intr-o societate se adopta o
Cons,poporul trebuie sa fie acela care o elaboreaza cu respectarea cerintelor indicate si atunci Cons isi va realiza semnificatia sa.Sunt
unele idei fundam:1cons e actul fundam,2D de a avea o Cons e un D alienabil,3in Cons poporul isi legifereaza starea sa social-econ si
politica si J-fie ca oameni liberi sau sclavi.Exista viziuni stiintifice conform caror Cons e progr unei natiuni.Cons e expresia vointei clasei
dominante.Viziunea care o deducem din Declaratia Franceza 1789in care se specifica ca Cons reglem dr si libertatile fundam plus
separarea si colaborarea puterii.Cons e un etalon a sist de dr national.
11.Aparitia si dezv Cons.A)Referitor la momentul aparitiei Cons ca lege suprema,stiinta e divizata in 2tabere:1)Unii considera ca Cons ca
lege suprema a aparut cind s-a adoptat prima Cons in lume scrisa(1787-17septSUA).Ei afirma ca doar Cons scrisa intruneste
conditiile:reglem;e distinsa de alte acte normative;procedura de adoptare speciala.2)Cons a aparut odata cu primele acte cu caracter
constitutional,de regula erau sub forma de declaratii ale dr-lor omului,prima Magna Carta Libertatum1215(Anglia).Aceste acte au pus
fundam..B)Trasaturile primelor Cons.Primele Cons scrise au fost precedate de"Declaratii de dr",asa cum au fost"Declaratia de
independenta a statelor nord-americane"din 4iul1776si"Declaratia franc a dr omului si ale cetatenilor de la1789.Aceste acte care in
conceptia unor autori sint adevarate Cons-ii au constituit baza viitoarelor legi fundam.Primele Cons-ii scrise apar in unele state din
America de Nord in cursul razboiului pt independenta,acte care consacrau ca forma de guvernamânt republica.La 17sep1787e adoptata,la
Philadelphia Cons SUA care e in vigoare si azi.In Europa,prima Cons scrisa e cea din 3sept1791(Franta)care pastreaza forma
monarhica.Separatia puterilor, legislativa si executiva, este absoluta.Monarhul fiind seful puterii executive.Regalitatea este
nationalizata:regele poarta titlul de rege al francezilor si nu rege al Frantei si Navarei.El e rege nu datorita dr la succesiune,ci prin vointa
natiunii devenita suverana.Regalitatea e depersonalizata,regele domneste nu cu titlu personal,ci ca reprez al natiunii. C)Dezv CRM.Cons
RM din1994.La 29iulie1994 Parlamentul RM a adoptat o noua Cons,care in termen de 3zile a fost promulgata de presedintele republicii
si a intrat in vigoare la27aug1994.Din aceasta zi Cons RM din 15apr1978 cu toate completarile si modificarile ei a fost considerata ca
fiind abrogata Continutul normativ al Cons adoptate e structurat,din pdv juridic,in 151 art grupate in 7titluri,unele având capitole si
sectiuni.Perioada interbelică-a)Cons 1923.b)Dictatura regal ă instaurat ă prin cons 1938.Constituţiile socialiste.a) Cons 1925.b) Cons
1938.c)Const1941.d)Cons 1978.Etapa actuală.CRM1994
12.Continutul normativ al Cons.A)Obiectele de reglem.Continutul Const e un continut complex,cuprizind principiile fundam in toate
domeniile vietii politice,econ,sociale,culturale,J.Din aceasta cauza Const e considerata deseori ca fiind L fundam care sta la baza
organizarii S si e baza J a intregii legislatiei.In dependenta de continut,intre const altor S exista deosebiri esentiale.In unele Const lipsesc
N care stabilesc ordinea de formare a org puterii de S,exista doar trimitere la N de D ce prevede acest lucru. B)Corelatia.Legatura-toate
reglem din Cons se completeaza una pe alta. C)Continutul.Din pdv juridic Cons e structurată în143art,7titluri unele având capitole şi
secţiuni.Titlul I.Principii generale.În primele 13 articole ale prezentului titlu e legiferat fundam juridic şi politic al S.Art.1 declar ă RM S
suveran,independent,unitar şi indivizibil,cu forma de guvern ământ republicană,S de dr,democratic,in care demnitatea omului,dr şi
libertăţile lui,libera dezv a personalităţii umane,dreptatea şi pluralismul politic reprez valori supreme şi sunt garantate.Celelalte art din
titlu sunt armonios legate cu cel citat,reprezentând o dezv a reglem date cum ar fi:suveranitatea na ţional ă apar ţine poporului care o
exercită în mod direct şi prin org sale reprezentative(art2)teritoriul e inalienabil,frontierele fiindu-i consfin ţite prin lege
organică(art3)democraţia se exercită în condiţiile pluralismului politic care e incompatibil cu dictatura şi totalitarismul(art5).O importan ţă
deoseb o prez art6care fixează separarea şi colaborarea puterii legisl,exec şi judec ăt în exercit prerogativelor ce le revin. Tutlul
II.Dr,libertăţile şi îndatoririle fundam .Acest titlu cuprinde 3cap şi 45art prin care sunt consacrate cele mai esen ţiale şi inerente dr ale
omului,fiind indisolubil legate de îndatoririle pe care le au cet ăţenii fa ţă de S.În mod firesc,acest compartiment al constitu ţiei începe cu
consacrarea principiului universalităţii dr şi îndatoririlor după care urmează principiul egalităţii ceea ce înseamnă că toţi cetăţenii S sunt
egale în faţa legii.Aceste principii coresp exigenţilor formulate în preambulurile celor 2pacte privitoare la dr omului.Art17,18 stabilesc
cetăţenia RM,restricţiile şi protecţia ei.Art20,21 declară accesul liber la justi ţie şi prezum ţia nevinov ăţiei pân ă când vinov ăţia va fi
dovedită în mod legal,în cursul unui procesa,in cadrul c ăruia i sau asig toate garan ţiile necesare ap ăr ării sale.Cap2 al prezentului titlu
reglem dr şi libertăţile propriu zise care sunt:dr la viaţă şi integritate fizic ă şi psihic ă;libertatea individual ă şi siguran ţa pers;dr la
apărare;dr la libera circulaţie;dr la viaţă intimă,familial ă şi privat ă;inviolabilitatea domiciliului;secretul coresponden ţei;libertatea
conştiinţei;libertatea opiniei şi a exprimării;libertatea creaţiei;dr la info;dr la înv ăţătur ă;dr la ocrotirea s ăn ăt ăţii;dr la un mediu
înconjurător sănătos;dr de vot şi de a fi ales;dr la administrare;libertatea întrunirilor;libertatea partidelor şi altor organiza ţii social politice
şi altele în total31dr şi libertăţi care fiind înserate în textul Cons au devenit fundam.În cap3 sunt stabilite îndatoririle fundam şi
anume:exerc în sist a dr şi oblig;devotamentul faţă de ţară;ap ărarea patriei;contribu ţii financiare;protec ţia mediului înconjur ător şi
ocrotirea monumentelor.Titlul III.Aut pub.Acest titlu e structurat în 6cap,6secţiuni şi 65art în care sunt stabilite aut pub din RM,limitele
competenţelor lor şi raporturile dintre ele.Cap4 e consacrat Parlam în care acesta e calificat ca org reprezentativ suprem şi unica aut
legislativă a S.Tot aici sunt stabilite principiile de,bază de constituire a Parlam,durata mandatului 4ani,validarea mandatului de c ătre
CC,organizarea internă.Secţiunea a 2al cap respectiv,legifereaz ă statutul deputa ţilor din Parlam,fixând dispozi ţia mandatului
reprezentativ,orice mandat imperativ fiind declarat nul,ceea ce trebuie în ţeles c ă deputa ţii odat ă fiind ale şi se afl ă în serviciul întregului
popor şi nu mai pot fi revocaţi.Secţiunea 3stabileşte categ de legi:constitu ţionale,organice şi ordinare,stabile şte şi procesul adopt ării lor şi
intrării în vigoare.Tot aici,prin art75 e stabilit referendumul ca form ă direct ă de participare a poporului la exerc suveranit ăţii
naţionale(puterii politice).Cap5 e destinat PreşRM în care e stabilit modul de alegere,durata mandatului,incompatibilit ăţile şi imunit ăţile
precum şi atribuţiile,formele de activitate şi modalităţile de suspendare din func ţie.Guv e reglem în capitolul 6care con ţine norme
privitoare la rolul lui în asigurarea realizării politicii interne şi externe şi conducerii generale a adm pub,la structura
sa,investitură,incompatibilităţi şi actele care poate să le adopte.Cap7,realizând principiul separ ării şi echilibrului puterii în S,e consacrat
raporturilor Parlam cu Guv în care se stabilesc mecanismele de influen ţă asupra executivului.Adm pub e reglem în cap8 care o divizeaz ă
în adm pub centrală de specialitate,din care fac parte ministerele, şi adm pub local ă din care fac parte consiliile locale,or ăşene şti,raionale
şi primarii aleşi prin vot universal,secret,direct şi liber exprimat şi care activeaz ă în baza principiilor:descentraliz ării serviciilor
publice,autonomiei locale,eligibilităţii aut pub locale şi consult ării cet ăţenilor în prob locale de interes deosebit.Cap9 divizat în sec ţiuni şi
12art se referă la aut jud,stabilind sist org judec,statutul judec ătorilor,caracterul public al dezbaterilor judiciare,folosirea c ăilor de atac şi
altele necesare bunei funcţionări a puterii judecătoreşti.
Secţiunea2din acest cap legiferează un nou org numit CSMcare e abilitat cu asig numirilor,deplas ărilor,promov ărilor şi m ăsurilor
disciplinare faţă de judecători.Procuratura e legiferată de secţiunea3art124,125 fiindu-i stabilit ă structura,atribu ţiile precum şi mandatul
procurorilor. Titlul IV.Econ naţ şi finanţele publice .8art ale acestui titlu sunt destinate: econ,care e calificată de piaţă,de orientare
socială,bazată pe proprietatea privată şi pe proprietatea publică antrenate în concuren ţă liber ă; proprietăţii,prin care proprietatea se
garantează în formele solicitate de titular,iar bogăţiile de orice natur ă a subsolului,spa ţiul aerian,apele şi p ădurile folosite în interes
public,resursele naturale ale zonei econ şi ale platoului continental,căile de comunica ţie,precum şi alte bunuri stabilite de lege sunt
declarate ca obiect exclusiv al proprietăţii publice; sis financiar-creditar,prin care moneda naţională a RM e stabilit leul. bugetului public
naţional,stabilindui structura şi modalităţile de elaborare şi adoptare; sis fiscal,prevăzut din impozite,taxe şi orice alte venituri care se
stabilesc de aut reprezentative ale S.Art133 creează Curtea de Conturi care exercit ă controlul asupra modului de formare,de administrare
şi de întrebuinţare a resurselor financiare publice. Titlul V.CurteaC cuprinde7art prin care se stabileşte statutul acestui org de jurisdic ţie
constituţională,atribuţiile,structura,independenţa,condiţiile pt numire,incompatibilit ăţile şi hot ărârile pe care le adopt ă. Tltlul
VI.Revizuirea Cons,e consacrat modalităţilor şi procedurilor de revizuire.Art141 al acestui titlu stabile şte subiec ţii investi ţi cu dr la
iniţiativa revizuirii,art142-limitele revizuirii şi art143 legea privind modificare Cons. Titlul VII.Dispoziţii finale şi tranzitorii. Acesta e
ultimul titlu al cons,considerat parte integrant ă a ei,care în 8art nominalizate separat,cuprinde reguli referitoare la intrarea în vigoare a
cons.Astfel,art2 prevede că legile şi celelalte acte normative ale S rămân în vigoare în m ăsura în care nu contravin prevederilor cons.
13.Forma si structura Cons-lor.A)Notiunea de forma a Cons include in sine forma de exprimare,de redare a ei,actul fiind expus in forma
unui act normativ(forma scrisa)sau in forma nescrisa,ori mixta(combinata).Struc constitutiei inseamna formarea constitutiei intr-o
multime de articole,bine sistematizaze si desemneaza elem ce alcatuiesc”corpul”Cons. B)Formele.Se cunosc m.multe crt de clasif a Cons-
lor si anume:1)in dependenta de forma de exprimare:Cons scrise;Cons nescrise;Cons mixte.Cons nescrise-sunt compuse din reguli cu
privire la organiz puterii ce nu au forma unui izv normativ scris,dar exista in realitate si se aplica temorar in rezultat unor lovituri de S sau
revolutii.Cons scrise-sunt compuse dintr-un singur act normativ codificat sau din m.multe legi constitutionale.Cons mixte-se compun atit
din texte scrise cit si din cutume constitutionale si precedente judiciare.2)in dependenta de procedura de revizuire,cons se impart
in:rigide;flexibile.Cons rigide-acele constitutii care stabilesc prin normele sale constitutionale o procedura complicata de modificare sau
prevad o perioada in care o parte sau intreaga Cons nu poate fi modificata.Cons flexibile:ele pot fi modif de catre legiuitor printr-o
procedura similara cu cea de modificare a unei legi ordinare.3)in dependenta de regimul politic:democratice;autoritare.Cons democratice-
prevad dr si libertatile cetatenilor,principiile pluripartitismului,separatia puterilor in S si D cetatenilor de a participa si a alege organele
statale.Cons autoritare-limiteaza dr cetatenilor si promoveaza politica si ideologia unui singur partid.4)in dependenta de durata in
timp:permanente-maj const lumii;temporare-se adopta pe o anumita perioada de timp,prealabil stabilit in cazuri exceptionale. C)Forma si
struc CRM.Dupa forma de exprimare constitutia RMe o Cons scrisa,dupa procedura de revizuire e rigida,e o Cons
democratica,permanenta.Ea are urm struc:e compusa din 6titluri de baza,al 7fiind dispozitii finale si tranzitorii,9cap si 143art.Titlul
I:Principii generale;Titul II:Dr,libertatile si indatoririle fundam.Titlul IV:Econ nationala si finantele publice.Ttitlul V:Curtea Cons.Titlul
VI:Revizuirea Cons.Titlul VII:Dispozitii finale si tranzitorii care e alcatuit din 8art.
14.Adoptarea si abrogarea Const.A)Suprematia Const deter o procedura speciala de adoptare(e un process complex in cadrul caruia sunt
diferentiate 3elem:1.initiativa adoptarii2.org competent sa adopte.3modurile de adoptare.In ceea ce priveste abrogarea Const,chiar daca ea
nu e stipulata,atunci cand R de forte politice se schimba in esenta sa,in mod necesar e adoptata o noua Const.In majoritatea cazurilor
const sunt abrogate in rezultatul loviturilor de S,revolutiilor sau destramarii unor S federale si aparitia unor S independente. B)Cons dupa
modul de adoptare.Din pv al modului de adoptare a const exista:1acordata-reprez constit care e adoptata de catre monarh,ca stapin absolut
care si exercita puterea sa.2.Statutul-reprez o carte concedata care se voteaza pe cale plebiscista.3pact-e adopatata prin intermediul
incheierii unui pact intre popor si rege,unde poporul e reprez de parlament,prin acest act guvernantii impuneau anumite conditii
monarhului de care el trebuia sa tina cont.4.conventie-e adoptata de catre o adunare denumita conventie,aceasta adunare se alegea cu
scopul de a adopta Const.5.parlamentara-e adoptata de catre parlament,la adoptarea careia se parcurge m.multe etape:initiative
const;elaborarea proiectului;discut publica a proiectului;adoptarea proiect de catre Parlament cu o majorit calif(2/3);aprobarea Constit de
catre popor prin referendum.C)Procedura.CRM se atribuie la categ constit parlamentare,deoarece a fost adopatata de Parlament RM la
29iul94 cu votul 2/3 din nr tot de deputati insa nu a fost aprobata de catre popor prin referendum.In acest context,actuala Const a RM a
fost adopatata dupa ce RM a devenit un S suveran si independent.Const RM prevede dispozitii tranzitorii,art1 ca intra in vigoare la data
de 27aug94.La aceeasi data,Const RM din 15apr78 e in intregime abrogata.
15.Revizuirea cons-lor.A)Prevederi.Orice Cons e supusa modificarii,indiferent care ar fi forma.In procesul de revizuire a Cons se deter
3cerinte:dr de a revizui Cons trebuie sa apartina aceluiasi organism care a adoptato;autoritatea competenta a revizui Cons difera dupa
felul acesteia;procedura de revizuire a Cons e in principiu,asemanatoare celei de adoptare. B)Cons-le dupa revizuire.1)revizuirea Cons se
poate face dupa aceeasi procedura dupa care se modifica legile.In acest caz,suntem in prezenta unei Const suple sau flexibile.In sist Cons-
lor considerate“flexibile”,o simpla lege votata de parlament e suficienta pt a produce modificarea constitutionala dorita,cu conditia
evident ca parlamentul sa dispuna de o anumita majoritate.Sist cons-lor flexibile e usor,dar punind pe picior de egalitate constitutiile cu
legile ordinare,limiteaza semnificatia Cons si a valorii sale de lege juridica fundam.2)daca modificarea Cons se face dupa alte reguli decit
cele obisnuite dupa care se modifica legile ordinare,ne aflam in fata unei Cons rigide.In sist cons-lor rigide orice modificare
constitutionala cuprinde intotdeauna o majoritate constitutionala 2/3 la nivelul intregului Parlament,dar si un referendum popular,in care
majorit cetatenilor trebuie sa se pronunte in favoarea modif constitutionale.Cons rigide subliniaza valoarea su autoritatea suprematiei
Constitutionale,promovand un sist de valori in cadrul caruia o schimbare constitutionala trebuie efectuata in anumite forme si proceduri
diferite de acelea ale legilor ordinare. C)Procedura privind revizuirea CRM.Titilul 6 art141-143-Cons RM se atribuie la categ cons-lor
rigide.Conform prevederilor acestuia,initiativa revizuirii poate apartine:unui nr de cel putin 200000cetateni ai RMcu dr de vot;unui nr de
cel putin 1/3de deputati in Parlament;guvernului;proiectele de legi constitutionale vor fi prezentate Parlamentului numai impreuna cu
avizul CC,adoptat cu votul a cel putin 4judecatori.Dispozitiile privind caracterul suveran,independent si unitar al S,precum si cele
referitoare la neutralitatea permanenta a S,pot fi revizuite numai cu aprobarea lor prin referendum,cu votul majoritatii cetatenilor inscrisi
in listele electorale.Nici o revizuire nu poate fi facuta,daca are ca rezultat suprimarea dr si libertatilor fundam ale cetatenilor sau a
garantiilor acestora.Cons nu poate fi revizuita pe durata starii de urgenta,de asediu si de razboi.Actuala constitutie a RMa fost adoptata
de parlament nefiind supusa ulterior unui referendum popular.
16.Clasificarea const.A)Varietatea const e deter de varietatea formelor de organizare politică şi J reglem de aceste L fundam.Const in
toate S sunt considerate ca L avind 2trasat esentiale:1este opera suveranului si 2e L fundam situata chiar de asupra autoritatilor care au
elaborat-o.Pt a se putea face deosebire dintre tipurile de constitutii a fost necesara clasificarea lor. B)Constitutiile in dependenta de diferite
crt de clasif.a)modului de adoptare:1acordate(e rudimentarǎ şi nedemocraticǎ adoptat ǎ de un monarh in calitatea lui de suveran absolut al
țǎrii).2statutul/plebiscitara-o variantǎ acordata,ins ǎ o variantǎ modernizatǎ,deşi tot nedemocratic ǎ.Cons e adoptat ǎ tot de monarh dar
formal e supusǎ aprobǎrii populare prin plebiscit(referendum).3pact(ințeleasǎ ca un contract intre rege şi popor. a fost utilizat ǎ in
2scopuri:pt a soluționa mişcǎri populare revendicative.Cons-pact a fost utilizat ǎ ca modalitate de acces al unui principe str ǎin pe tronul
unui S).4conventie(de tip american:se adoptǎ de cǎtre o Convenție,adicǎ de c ǎtre un org special ales in acest scop)5parlamentara(varianta
europeanǎ-se adoptǎ de cǎtre Parlament in calitatea lui de Adunare Constituant ǎ.De obicei s-au adoptat in Parlament cu majoritate
calificatǎ de 2/3)b)in dependenta de forma de exprimare:nescrise,scrise,mixte.c)in dependenta de procedura de revizuire a const:-
rigide(sunt L fundam cu forţă J superioară,care se modifică după o procedură mai elaborat ă decât în cazul L ordinare)-flexibile(se
caracterizează prin faptul că regulile de conduită pe care le con ţin au aceea şi for ţă J ca şi L ordinare,putând fi modificate conform
procedurii legislative obişnuite)d)in dependenta de regim politic:democratic,autoritar.e)in dependenta de durata in timp:permanente si
temporare.f)in dependenta de procedura de adoptare:1de parlament cu aprobarea lor ulterioara de catre popor prin referendum.Si
2adoptate de parlament fara aprobarea lor ulterioara de catre popor prin referendum. C)Const RM dupa diverse crt de clasif. E o const
scrisa,rigida,permanenta,democratica.
17.Suprematia Cons.A)Suprematia Cons-calitate a cons care o situeaza in varful institutiilor politico-juridice,dintr-o societate a unui
S,fiind sursa reglemntarilor in domeniile econ,politic,social si juridic,calitatea de superioaritate in comparatie cu restul normelor din sis
de dr national,se manifesta prin suprematie juridica,formala,materiala. B)Temeiurile.Suprematia cons-la se bazeaza pe constinutul si
forma ei:suprematia juridica materiala si formala.Suprematia juridica-art 7-Cons e Legea Suprema aRM.Suprematia materiala-intreaga
ordine juridica se bazeaza pe Cons.Suprematia formala-are o procedura de modificare si adoptare speciala.Suprematia Cons a fost si e
fundamentata pe democratism.Cons e unul din mijloacele juridice de realizare a democratismului in organizare activitatii S.Cons e sursa
fundam a sist politic ca si a sist juridic national.Temeiul de suprematie a Cons se deduc din locul si rolul Cons:-Deoarece reglem cele
m.importante relatii pe care se bazeaza celelalte relatii,cum ar fi separatia si colaborarea puterilor,dr si libert fundam-Reglementand atrib
aut pub de fapt constientizeaza aceste aut aratand limitele competentelor.-e prog unei natiuni care traseaza directiile de dezv a societatii.-
Contine mecanismul menit sa asigure armonia cu tratatele internationaleAsigurarea suprematiei Cons:-Obligatia generala de a respecta
Cons-art55.Activitatea aut pub in conformitate cu Cons-principiul dr constitutional ca se va actiona numai daca e stabilit in lege-
Controlul constituionalitatii legii-mecanism legal .C)Suprematia CRM.Cons e plasata in fruntea ierarhiei actelor politice si actelor
normative,carora le confera legitimitate politica si juridica in masura in care acestea coresp intru totul normelor si principiilor pe care ea
le consacra.Continutul CRMreflecta conditiile socila politice si istorice existent la momentul de fata inRM.Suprematie CRMii confera si
garantiile juridice ale suprematiei Cons si anume:Controlul general al aplicarii Cons,controlul const legilor,indatoririle fundam de a
repecta const.
18.Controlul Constitutional.A)Controlul cons-al-ca o inst juridica cuprinde o gr de norme in cadrul ramurii DCce reglem instituirea
CC,mandatul judecatorului CC,atributiile CC,efectul contrulului cons-tatii.Controlul Cons-tatii-reprez o activ specializata dupa procedura
stabilita legal pt a verifica conformitatea legilor cu Cons. B)Tipurile.Doctrina cunoaste m.multe tip ale cotr const legilor:1)in dependenta
de timpul in care se efectueaza controlului constitutionalitatii legilor:*controlul anterior adoptarii legilor se exercita in faza de proiect al
legii.*Controlul posterior adoptarii legilor se exercita asupra legilor deja adoptate2)In dependenta de forma controlul constit legilor
e:*controlul abstract-presupune verificarea unui act normativ in afara cazului concret.*controlul concret-are loc numai in urma unui
process judiciar unde trebuie sa se aplice unui act normativ a carui constitutionalitate e suspecta.3)In dependenta de modul inscrierii in
Cons controlul constit legilor se imparte in:*controlul explicit e prevazut insasi de Cons.*Controlul implicit nu e prevazut de Cons,dar
rezulta din principiul legalitatii.4)In dependenta de spatiul de realizare a contr constit legilor:*controlul intern se realizeaza de org care a
emis actul normativ*Controlul extern se realizeaza de o alta aut statala.5)In dependenta de continutul contr constit legilor:*Controlul
formal- atrage atentia asupra conditiilor si cerintelor ce tin de elaborarea si adoptarea unui act normativ.*Controlul material-verifica
conformitatea continutului actului cu prevederile constitutionale.6)Dupa volum:*Controlul general se refera la toate relatiile sociale
regleme de Const*controlul particular se refera la relatii concrete.C)Necesitatea si existenta.CRM a preluat din practica constitutionala
moderna sis controlului politico-jurisdictional al conformitatii legilor cu Cons,prin exercitatea obligatorie a controlului de catre
CC,abilitata cu dr de control asupra constitutionalitatii legilor si a proceselor legate de legalitatea exercitat de catre cele 3puteri in cadrul
S.In sis nostru de dr,supremtia legii si in 1rind a legii fundam a fost ridicata la rangul de principiu constitutional iar in lit de spec sa
subliniat ca prin consacrarea acestui principiu intreaga ordine de dr se bazeaza pe const.Sa demonstrat ca fiind la originea intregii
activitati juridice Const e in mod necesar superioara tutror formelor de activitate deoarece ea singura deter valabilitatea lor.Prin esenta sa
controlul constitutionalitatii reprez unul din mijloacele privilegiate de aparare a societatii civile impotriva dominatiei executivului,si
legislativului.
19.Cons-le Romaniei care au actionat pe teritoriul RM. A)Premisele adoptarii.Incepind cu1889au fost adoptate un sir de acte Declaratia
suveranitatii RSSM1990;declaratia de independenta a RM1991;si Cons RM1994.Drept premise pt adoptarea acestor acte au
fost:destramarea URSS;Dr popoarelor la autodeterminare de care si MD s-a folosit;Necesitatea adoptarii unor acte care sa nu cedeze in
valoare si utilitate celor din Europa;si imposiblitatea actelor pina la 1989de a mai solutiona prob prezente care sau dezv odata cu
societatea.B)Trasaturile si corelatia.Declaraţia suveranităţii RSSM Statalitatea RMe o tem ă discutat ă de speciali ştii de DC,v ăzut ă în
prisma dr la autodeterminare şi definirii termenului de naţiune moldoveneasc ă.In declaratie observam premisele ce au stat la baza
autodeterminarii RM:toţi oamenii sunt egali şi au dr la viaţă, ibertate şi bun ăstare,în ţelegînd responsabilitatea istoric ă pt soarta MD,care
are istorie proprie,cultură şi tradiţii milenare,respectînd dr la suveranitatea tuturor popoarelor,în scopul instaur ării legii,protec ţiei legale şi
stabilităţii sociale,exprimînd dorinţa poporului.Suveranitatea RSSMe unica şi necesara condi ţie a existen ţei statalit ăţii MD.La fel in
declaratie se afirma ca RMe un S unitar si indivizibil;ca purtatorul suveranitatii e poporul;se instituie principiul separatiei puterilor in S si
se declara ca teritoriul fiind demilitarizat.La 27aug1991Parlamentul RMadopt ă Declara ţia de independen ţă.Declara ţia de
independenţă,practic,a suplinit neajunsurile din Declaraţia de suveranitate.În Declara ţia de independen ţă se reg ăsesc o serie de
precepte,care au servit drept idei fundam(cauze primare)pt autodeterminare.Men ţionarea în acest doc a unor idei precum“alegerile libere
şi democratice”,“democratizarea”,“afirmarea libertăţii,independentei si unit ăţii na ţionale”,“S de dr”,“economia de pia ţă”etc,constituie
precepte de bază pt noua orânduire care urma să fie instaurat ă.Graţie presiunilor mi şc ării de eliberare na ţional ă, la17mar1991 Sovietul
Suprem al RSSM a refuzat oficial participarea la referendumul unional,ini ţiat de Moscova,prin care se urm ărea men ţinerea Uniunii
Sovietice.In Cons din 1994deja sesizam o tendinta de democratizare a populatiei si formularea a principiilor generale.Astfel Cons fiind
declarata legea suprema a S si toti se subordoneaza numai legii.In Cons RM se declara S suveran şi independent,unitar şi
indivizibil.Atestam deja si compartimentul dr,libertatilor si indatoririlor fundam ceea ce in cons-le anterioare nu era.In cons din1994se
reglem organiz celor 3puteri in S astfel fiind un garant ca nici una din puteri nu va putea detine monopolul asupra populatiei dinRM.Desi
valabilitatea cons e contestata de unii autori ea totusi ramine garantul suveranitatii democaratiei si independentei RM. C)Declaratia de
suveranitate,declaratia e independenta cit si cons RM,sunt niste acte de importanta majora pt populatia din RM.In 1rind prin aceste acte se
recunoaste independenta RM,suveranitatea si inalinienabilitatea ei.Prin aceste acte RM solicit ă“tuturor statelor şi guvernelor lumii
recunoaşterea independenţei sale,astfel cum a fost proclamată de Parlamentul liber ales al Republicii”Cu alte cuvinte,Declara ţia de
independenţă e unicul doc în baza căruia RM e recunoscută pe plan interna ţional şi se poate afirma în lume ca S independent.Cons fiind
legea suprema demonstreaza ca RMe un S modern,democratic si liber a-si decide soarta.Prin aceste acte populatia din RMface un pas
spre democratie si liberalism.Datorita lor S poate face parte la diferite organizatii internationale si isi poate apara teritoriul in caz de
atac.Aceste acte au o importanta atit istorica,valorica,cit si practica rezolvind diverse conflicte politice si intarind ideea conform careia
populatia dintre Prut si Nistru e aceaseasi ca si cea de peste Prut si posibil ca in viitor sa se infaputiasca dreptatea si unirea romanilor.
20.Const sovetice care au actionat pe ter RM. A)Premisele.Const socialista ’25:Introducerea sau constituirea bazelor
socializmului.Nationalizarea paminturilor si intreprinderilor,colectivizarea.Cauza e ca comisia constutionala se confrunta cu greutati,si ca
sa treaca de aceste greutati Scripnic a cerut ca sa se adopte const.Const socialista ’38:Constituirea socializmului;Const socialista ’41:Fen
de independenta cesiune;Const socialista ’78:Socialism dezv,Comunismul dezv. B)Trasaturile si corelatia.Const a RASSM din ’25
avea 7cap:1.Dispozitii generale.2org supreme ale puterii de S.3sovietul comisarilor norodnici.Un factor tare importatnt e ca,const din ’25
nu se referea la D si libertati,ceea ce nu e compatibil cu den de const.Constit consfintea prin L dictatura proletoriatului,bazata pe alianta
clasei muncitoare si taranimei,determinind rolul conducator al comunistilor.Const RASSM din ’25 a fost compusa doar cu scopul
mentinerii ordinii in RASSM a partidului Comunist si Armatei Rosii.Const a RASSM din ’38:Se referaa la orinduirea sociala,D si oblig
cetatenilor,sis electoral proced de modific a const.Nu exista principiul separatiei puterilor in S.Sovietul suprem era unicul org
legislativ,apare D la vot universal,D la munca,invatatura,odihna,libertatea cuvintului a presei,libertatea asocierii se limita la un singur
partid.Const a RASSM din ’41:In capI se declara S al muncitorilor si taranilor.Un principiu nou era proprietatea privata asupra caselor
mici si inventarului agricol.CapII RSSM se declara S suveran.Ca org suprem al puterii de S sovietul suprem si prezideul sovietului
suprem,putere legislativa si partial executiva.Jurisdictia infaptuita de judecatoria suprema RSSM.Aceasta const renunta la principiul
pluralismului politic separatia puterii suprematia L si a S de D.Const a RASSM din ’78:Const I„toata puterea apartine poporului”.Const a
pastrat principiul unicitatii si suprematii sovetului.Se prevedea 2cetatenie:fiecare cet al RSSM e si cet al URSS.Const largea dr cet. C)In
const socialiste in general aveau aceleasi trasaturi,ocuparea completa a MD de catre Rusia.Specific pt const din ’25 era ca ea nu se
referea la D si libertati.In const din ’38 nu exista principiul separatiei puterilor in S.In const din ’41 a aparut un princiu nou,proprietatea
privata asupra caselor mici si inventarului agricol.Cons din ’78 a largit D si libertatile cetatenilor,de asemenea le-a acordat 2cet.
21.Dezv constitutionala a RM,incepind cu1989si pina in prezent. A)Acte constitutionale.89-90,Europa a fost cuprinsa de un val de
transformari,schimbari politice epocale.89-perioada cind a inceput sa functioneze 1parlament alRM,ales in mod democrat,baza
pluralismului de candidati a fost adoptate un sir de doc importante ptRM:L cu prvire la statutul limbii de S din31.08.89;L cu privire la
modificare unor art din Cons RSSM,prin care se anuleaza forta conducatoare a partidului comunist;L cu privire la drapelul de S;declaratia
suveranitatii RSSM;decertul cu privire la puterea de S;L despre stema de S;L cu privire la prorpietate;L cu prvire la cetatenie;declaratia
despre independenta,27.08.91;ConsRM.B)Principiile.Declaratia de suveranitate-MD mai era inca in componenta URSSla momentul
adoptarii declaratieie de Suveranitate.RSSMa fost declarata ca S unitar,indivizibil,frontierele caruia pot fi schimbate numai in baza
 acordurilor recipsroce dintre RSSM si alte state suverane.Deasemenea s-a stabilit suprematia constitutiei si al legilor RSSM pe intreg
teritoriul republicii,legile URSSaveau putere juridica pe teritoriul republicii numai dupa ratificarea lor de catre parlament.Acele legi care
contraveneau principiului suveranitatii se suspendau.Aceasta declraratie a stabilit si instituire cetateniei RSSM,prezentindu-se astfel dubla
cetatenieRSSM siURSS.Pt 1data s-a stabilitt separarea puterilor in legislativa,executiva,judecatoreasca ca principiu de baza al
functionarii RSSMca S suveran si democrat. Decretul cu privire la puterea de S -a fost inca un pas al poporului Modlovenesc spre
autodeterminare. Decretul a venit sa concretizeze principiul separarii puterilor in stat.Puterea judecatoreasca a fost declarata subordonata
numai legii,iar amestecul in infaputirea justitiei inadmisibil.Org executive si dispozitive au fost declarate raspunzatoare in fata org puterii
de S,subordonindu-se lor executind actele legislative. Declaratia de independenta-a fost un final logic al procesului de autodeterminare al
poporului moldovenesc.Declaratia continea 2 puncte culminante:RM e un S suveran,independent si democratic,liber sa-si hotarasca
prezentul si viitorul fara nici un amestec din afara. C)Evolutia.Evolutia cons a pornit inca de la principalele acte cons,ca legea cu privire la
statutul limbii,care au adus un prinos mare si o influenta asupra dezv cons-le aRM.1rind a fost recunoscuta o limba oficiala de
S,drapelul,un S suveran,care isi avea putera sa de S si o serie de alte legi care au contribuit la evolutia cons a RMdupa89pt a deveni un S
indep si suveran.Modificarile Cons au limitat competenta si rolul presedintelui RMin favoarea guvernului si a parlamentului.Astfel prin
aceste modificari S s-a transformat dintr-un S cu model semipprezidential de guvernare intr-n stat cu model parlamenatr de guvernare.
22.Notiunea si esenta S.A)O organizaztie social-politica,care realiz in mod suveran conducerea unei societati,detinind in acest scop atit
monopolul crearii,cit si monopolul aplicarii Dsi care in exclusivitate,poate obliga exec vointei generale,aplicind in caz de necesitate,forta
de constringere,S se poate defini prin ajutorul a 3elem:natiunea,terit,si puterea publica. Functiile S-1pe plan intern:a.functia
legislativa,prin care S,cu organismele sale specializate,adopta întreaga legislatie din societate,inclusiv constitutia; b.functia
organizatorica,are în vedere transpunerea în viata a legilor si a altor decizii adoptate,cât si organizarea întregii activitati pt asig
desfasurarii normale a vietii sociale;c.functia judecatoreasca,prin care se supravegheaza aplicarea corecta a legilor si sanctionarea
încalcarii acestora;d.functia economica, ce consta, pe de o parte, în faptul ca statul este organizatorul direct al activitatii econ în cadrul
proprietatii de S si, pe de alta parte,asig întregul cadru politico-organizatoric prin care agentii econ independenti(proprietari privati sau
publici)sa-si desf activitatea;e.functia sociala,prin care se asigura conditiile ca toti cetatenii tarii,independent de pozitia lor sociala,sa duca
o viata decenta,prin organizarea unui sist de protectie sociala,de asig sociale,de sanatate;f.functia administrativa,prin care se asig servicii
catre populatie,pt desf normala a tuturor activitatilor precum:asig surselor de energie,apa,servicii publice etc;g.functia culturala,prin care
se asig conditii de instruire si educare a tuturor cetatenilor prin institutii specializate,de învatamânt,cultura,cercetare stiintifica etc. h.
functia de aparare pe plan intern a ordinii sociale si asig convietuirii normale,functie care are o latura preventiv educativa si alta
coercitiva, prin care se sanctioneaza actele antisociale, savârsite de unii membrii ai comunitatii. 2. pe plan extern:a.functia de aparare a
independentei si suveranitatii statale,a integritatii teritoriale si a ordinii de D;b.functia de organizare a colaborarii cu statele lumii pe
diferite planuri:politic,econ,stiintific,cultural etc;c.functia de aparare a pacii în lume,a mentinerii unui climat de liniste si întelegere între
popoare.B)Conceptii.In doctrina se cunosc mai m teorii referitoare la aparitia S:TContractului Social (S e conceput ca rezultat al unui pact
sau contract social intre guvernati si guvernanti,investit de acestea cu prerogative de conducere politica),TClaselor (conform S a aparut
odata cu impartirea societatii in clase antagoniste), TStratificarii Sociale (S reprezinta un produs al evolutiei sociale a civilizatilor si
diferentierii societatii sociale), TTeocritica (conform S e creatia lui Dumnezeu, iar seful S e reprezentantul fortei divine pe
pamint),TPatriarhala(S are originea din familie), TPatrimoniala(S a aparut datorita D de proprietate privata asupra pamintului),
TViolentei(S a aparut datorita luptei dintre triburi), TRasiala(S apare datorita inegalitatii rasiale),T juridica a S-natiune(S apare din
dorinta persoaneor de a trai impreuna care aveau aceeasi limba, traditii, cultura).Esenta de S-abordata din 2pdv(1consta in manifestarea
intereselor claseor dominante economic si in impunerea vointei acesteia intregii societati. 2consta in posibilitatea de a asigura coeziunea
societatii, de a solutiona contradictiile si conflictele aparute).Esenta S in societatile democratice se reduce la aceea,ca e un instrument de
organizare si conducere a societatii.C)Sist org puterii publice inRM.Puterea publica-are un dublu inteles: pe de o parte organele de
S(puterea este autoritatea publica),pe de alta parte prerogativa acestor organe de a impune o anumita conduita destinatarilor
regulilor(puterea este un act de conducere ce se realizeaza prin constrangere,care presupune emanarea unor NJ).In acest context,
prin putere publica se intelege ansamblul de institutii  si relatii de putere reglementate juridic.Caracteristicile puterii publice,asa cum au
fost acestea stabilite de doctrina, sunt urmatoarele:1legitimarea ei consta in reguli care au ca obiectiv guvernarea;2autoritatea o are
institutia guvernarii si nu guvernantii ca indivizi;3puterea publica este putere ce apartine intregii societati;4este o putere politica
impunand relatii de conducere intre guvernanti si guvernati;5are ca premisa crearea si aplicarea normelor juridice;6 este unica, titularul ei
fiind unic si exclusiv: poporul. Functiile sale insa se indeplinesc de aparatul de S prin organisme autonome, p/u a impiedica exercitarea
arbitrara a puterii.6e suverana:se organizeaza si se exercita fara nici un fel de imixtiuni, spre deosebire de alte puteri de
fapt,neetatice.Activitatea fiecăreia dintre cele 3 puteri în S- legislativ ă, executiv ă şi judec ătoreasc ă – este înf ăptuit ă de autorit ăţi publice
proprii. Dacă puterea legisl se exercită prin Parl,iar Preş RM exercit ă doar unele atribu ţii,iar puterea judec se înf ăptuie şte de instan ţele
judecătoreşti organizate în sistem(judecătorii,curţi de apel şi Curtea Suprem ă de Justi ţie), atunci puterea exec se exercit ă de Guv,unele
atribuţii aparţinând şi Preş RM, precum şi de o varietate de autorit ăţi administrative, care activeaz ă fie la nivel general statal,fie la nivelul
unor unităţi administrativ-teritoriale.
23.Elementele S.A)Elem personal-poporul sau natiunea;material-teritoriul;formal-aut.politica exclusiva sau suveranitatea. Teritoriul e dimensiu
materiala a S.Functiile care le are acesta:a)Teritoriul e factorul care permite situarea S în spatiu,localizînd în asa mod  S si delimitîndu-l de alte S;b)
intermediul teritoriului S stabileste legaturile cu cei ce-l locuiesc, definindu-le calitate speciala de apartenenta la S dat,calitate de supusenie
cetatenie;c)Teritoriul deter limitele extinderii puterii publice si contribuie la structurarea aut.pub.în depend de organiz teritoriului;d)Teritori
simbolul si factorul de protectie a ideii nationale.Potrivit conceptului CRMsi standardelor interna ț,teritoriul S îi sunt specifice urm carac
juridice:inalienabilitatea(art3)si indivizibilitatea(art1). Populatia constituie dimensiunea demografica,psihologica si spirituala a S.Existenta unui S
populatie e de neconceput.Acesta e si firesc.S e o societate umana organizata,o societate stabilizata în interiorul unor frontiere permanente.Ce
locuiesc pe un teritoriu delimitat de frotiere si sunt supusi aceleiasi puteri pot avea fata de aceasta ori calitatea de cetatean,de membru al S da
calitatea de strain,ori pe cea de apatrid. Natiunea nu trebuie confundata nici cu S si nici cu populatia,ca elem constitutiv al acestuia.Ea"e o asociati
oameni avînd aceeasi limba,origine,obiceiuri,idei si sentimente,dezv printr-o lunga convetuire".Natiunea constituie nu o simpla comunitate umana.E
comunitatea umana formata istoriceste pe un teritoriu distinct, anume pe acest teritoriu comunitatea umana data îsi form
limba,cultura,obiceiurile,traditiile, spiritualitatea de neam,factura psihica,de acest teritoriu,comunitatea data îsi leaga trecutul istoric,prez
si,indiscutabil,viitorul.Suveranitatea constituie cel m.caracteristic elem specific al S.Puterea e un fen legal de autoritate,care se caracteriz
posibilitatea de coordona activ oamenilor conform unei voite supreme,de a comanda,de a da ordine si necesitatea de a se supune ace
comenzi.Autoritatea presupune coordonarea,comanda si supunere.Suveranitatea e cea m.importanta.La etapa contem tot mai frecvent e definit
fiind"dr S de a conduce societatea,de a stabili raporturi cu alte S“. B)Trasaturile.Trasat puterii publice:-puterea publica e o putere juridica astfel cei
o exercita sunt impusi sa exercite puterea prin elaborarea si aplicarea normelor de dr.-poseda calitatile de continuitate si permanenta-prerogativele
apartin aut pub.-pretinde sa exprime interesul intregii societati.-puterea publica e unica aceasta apartinind poporului.-suveranitatea puterii publice.
putere organizata in mecanismul de S.-puterea publica investeste mecanismul de S cu capacitatea de a conduce societatea.Conform principi
separatiei puetrilor in S-puterea este distribuita intre cele 3ramuri ale guvernarii-puterea legisl,exec si judecat.Separatia puterilor in S perm
prevenirea uzurparii puterii,concentrarii ei in minile unei singure pers sau unui singur partid politic,a unui org de S. C)Principiciul separatiei puter
in S pt organizarea puterii publice si aplicarea lui in RM. Principiul separatiei puterilor in S e consfintit in art6al CRM.Totodata Cons cons
principiul echilibrului puterilor in S prin crearea unui sis de garantii m frine si contrabalante care sa excluda dominarea unei puteri in rapor
alta.Prevederile constitutionale consacra raporturile dintre cele 3puteri, acordindu-le fiecareia un statut aparte.Totodta ea stipuleaza sist control
recisproc dintre puteri.Puterea legisl,exec si judecat trebuie sa actioneze numai in limitele prerogativelor proprii fiecare dintre ele fiind independ
cu atributii reglem strict de prevederile constitutionale.Fiecare aut are un domeniiu special si separat e inzestrata cu putere statala astfel incit niciun
nu uzurpe atrubutiile celeilalte.
24.Caracteristicile S.A)1Sintagma „SdD“ rezultă din îmbinarea termenilor „S“ și „D'' unde exist ă o rela ţie puternic ă, ce constituie o unitate
contrarii.„D are rolul de «corset» al tensiunilor ce apar în procesul de exercitare a conducerii sociale prin intermediul activit ăţii de S. Pe de alt ă par
garantează realizarea D și reintegrează ordinea juridică lezată prin activit ăţi ilicite''. în timp ce D furnizeaz ă regulile generale și obligatorii,prin car
exercită puterea de S,S asigură obligativitatea NJ,traducerea lor în via ţă.„S de D“, în calitate de concept și form ă de exprimare,nu este o sim
îmbinare de cuvinte. El exprimă o condiţie cu privire la putere,o mi șcare de ra ţionalizare și de ordine a acesteia. 2Sintagma ,,S democra
caracterizează regimul politic al societăţii și al S.Regimul politic include ansamblul metodelor și mijloacelor de conducere a societ ăţii,ansamblu
privește atât raporturile dintre S și individ,cât și modul în care S asigur ă și garanteaz ă D subiective.Dpdv al regimului politic,se disting dou ă categ
de S:S cu regimuri politice democratice și S cu regimuri politice autocratice(totalitare).Democra ţia reprezint ă acea form ă de guvernare și regim po
în care puterea aparţine poporului.Democraţia este definit ă și ca o guvernare a poporului,prin popor și pentru popor. 3Stat social-Statul “asistenţ
sau “social” îşi are originile în iniţiativele propuse în Germania pe vremea lui Bismark. Ideea de asisten ţă şi protecţie socială s-a rafinat apoi în M
Britanie în timpul celui de-al Doilea Război Mondial ca reac ţie sau alternativ ă la statul în război. În prezent se cunosc trei tipuri majore de abord ă
această privinţă:Art 47 CRM (1) Statul este obligat să ia m ăsuri pentru ca orice om s ă aib ă un nivel de trai decent, care s ă-i asigure s ăn ătate
bunăstarea, lui și familiei lui, cuprinzând hrana, îmbrăc ămintea, locuin ţa, îngrijirea medical ă, precum și serviciile sociale necesare. (2) Cet ăţeni
dreptul la asigurare în caz de: șomaj, boală, invaliditate, văduvie, bătrâneţe sau în celelalte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzisten ţă, în urma u
împrejurări independente de voinţa lor.4S laic-e sistemul de S în care puterea politică î şi recunoaşte limitele şi se distan ţeaz ă de orice amestec în
ceea ce ţine de domeniul spiritual/religios,asigurând astfel egalitatea cet în domeniul public.Art 31-Libertatea CRM (1)Libertatea con știin ţei
garantată.Ea trebuie să se manifeste în spirit de toleran ţă și de respect reciproc.(2) Cultele religioase sunt libere și se organizeaz ă potrivit statut
proprii,în condiţiile L.(3)În relaţiile dintre cultele religioase sunt interzise orice manifest ări de învr ăjbire.(4)Cultele religioase sunt autonome, sepa
de S și se bucură de sprijinul acestuia, inclusiv prin înlesnirea asisten ţei religioase în armat ă, în spitale, în penitenciare, în aziluri ș
orfelinate.B)Caracteristicile principale ale fiecarui caracteristici a S .1S de D se caracterizează prin următoarele trăsături:1e fundamentat pe suprem
L;2presupune realizarea strictă a L de către toţi;3se prevede r ăspunderea reciproc ă a S și cet,în limitele stabilite de L;4existen ţa unei democra ţii c
reale(inclusiv pluralismul în societate, participarea la formarea autorit ăţilor publice și la guvernare, consultarea cet ăţenilor în probleme de interes st
major etc.);5sunt asigurate D și libertăţile omului și cet;6exist ă o real ă separa ţie și independen ţă a puterilor. 2S de Democraţie-se caracterizează
anumite trăsături esenţiale,și anume,prin pluralism, adică prin existen ţa mai multor partide cu programe proprii care concureaz ă la exercit
puterii.Democraţia se bazează pe alegeri,prin vot universal,p/u desemnarea reprezentan ţilor poporului în organizarea puterii.se manifest ă princi
majorităţii,ceea ce înseamnă că hotărârile se adoptă pe baza votului majorit ăţii.se caracterizeaz ă prin libertatea și recunoa șterea opozi ţiei.Deci
existenţa libertatea diferitelor opinii,programe politice și posibilitatea alternan ţei la putere a unui partid sau a unor partide cu alt partid din opozi ţie
poate deveni partid de guvernământ.Regimul democratic presupun existen ţa în societate a D omului,adic ă cet trebuie s ă li se garanteze D și libert
fundamentale consfinţite în CRM.S și puterea sunt puse în slujba cet.S și organele salese subordoneaz ă intereselor individului,situa ţie opus ă concep
S atotputernic,dominator. 3Statul laic S nu are D în nici o form ă s ă se amest ece în exercitarea D  religioase ale persoanelor, mai ale
raporturile de organizare religioasă.Biserica nu poate avea vreo form ă de exercitare a puterii de S.si 4statul social C)Coresp realitatii.Art1CRM S
(1)e un S suveran și independent,unitar și indivizibil. (2)Forma de guvern ământ a S este republica.(3)RM e un S de D, democratic,în care demnit
omului,D și libertăţile lui,libera dezv a personalităţii umane,D și pluralismul politic reprezint ă valori supreme și sunt garantate.Cuvântul „S“ prov
din latinescul status,semnificând ideea de ceva stabil,permanent.acest cuvânt se folosea pentru a desemna cet ăţile,republicile de tipul c
romane,despoţiile orientale și alte forme de organizare politic ă a societ ăţii.Aceasta îns ă nu înseamn ă c ă la etapa timpurie de existen ţă a S nu au
încercări de a fundamenta idei clare despre S.În sensul cel mai larg S e organizatorul principal al activit ăţii unei comunit ăţi umane care stabile ște re
generale și obligatorii de conduită,organizează aplicarea sau executarea acestor reguli și,în caz de necesitate,rezolv ă litigiile care apar în societat
sens restrâns și concret,S e ansamblul autorităţilor publice care asigur ă guvernarea. Alin (1) con ţine caracteristicile RM e un stat:a)În sintag
,,suveran și independent“ cuvântul independent,la prima vedere,e de prisos,deoarece independen ţa semnific ă tr ăs ătura primordial
suveranităţii.Totuși legiuitorul constituţional face referinţă la independen ţă,p/u a atrage aten ţia la faptul c ă nu poate fi vorba de un S suveran,în se
deplin al cuvântului,dacă acesta nu este independent.Suveranitatea are două laturi: una internă și alta extern ă.Latura intern ă a suveranit ăţii este chem
să sublinieze faptul că în interiorul statului respectiv nicio alt ă putere social ă nu este superioar ă sau echivalent ă cu puterea statal ă.P/u acest m
latura internă este denumită și supremaţia puterii de S.Latura extern ă nu este altceva decât atributul suveranit ăţii de a nu fi comandat ă în rela ţiile
externe de către nicio altă putere,indiferent de forma în care puterea public ă îns ăși a consim ţit s ă se limiteze în unele dintre aceste rela ţii exte
Referindu-ne la RM, menţionăm că temelia suveranităţii a fost pus ă prin adoptarea a dou ă declara ţii:Declara ţia suveranit ăţii R.S.S. Moldovene ști
23 iunie1990;Declaraţia de independenţă a RM din 27august1991. Ultima declara ție proclam ă c ă „RM este un S suveran,independen
democratic,liber să-și hotărască prezentul și viitorul,fără niciun amestec din afar ă,în conformitate cu idealurile și n ăzuin ţele sfinte ale poporulu
spaţiul istoric și etnic al devenirii sale naţionale“ și hot ărăște ca pe întregul teritoriu „s ă se aplice numai Const,L și celelalte AN adoptate de organ
legal constituite ale RM“.b)Cuvântul unitar semnific ă o trăs ătur ă a S, dpv al structurii acestuia.În leg ătur ă cu con ţinutul categoriei „structura de S“
propus ca aceasta să fie utilizată pentru a desemna „organizarea teritorial ă a puterii“,care s ă includ ă atât ceea ce denumim acum „structura de S“, c
„organizarea administrativă a ter“.O astfel de concepţie ar putea duce îns ă la ștergerea deosebirilor calitative dintre unit ăţile administrativ-teritoria
subiectele unei federaţii. Caracteristicile principale ale S unitar sunt:o singur ă forma ţiune statal ă;un singur regim constitu ţional, stabilit prin Const
singur rând de organe ale puterii de S, divizată în puterea legislativă, executivă și judec ătorească, care î și exercit ă autoritatea pe întregul ter în rapor
toată populaţia ţării; o singură cet; singurul subiect al D constituţional și interna ţional este S însu și. În complex cu proclamarea caracterului unitar
RM,Const proclamă și indivizibilitatea acestuia, deoarece ultimul caracter deriv ă din primul.S este indivizibil,în sensul c ă nu poate fi împ ăr ţit total
parţial în mai multe unităţi statale (state) și transformat într-un S federal(federativ).caracterul indivizibil rezult ă din caracterul unitar al S,iar includ
noţiunii respective în textul constituţional nu face decât să accentueze caracterul de S unitar.
25.Forma de guvernare.A)Esenta.Forma de guv.e expresia exterioara a esentei S,deter de struc si conditia juridica ale org supreme ale puterii de S.E
sist de formare a raporturilor dintre conducatorul S,organele supreme ale put.legisl si ale celei exec.Principalele forme
guv.sunt:democratia,monocratia,oligarhia,formele mixte si formele specifice S socialiste.Esenta tipurilor f.de guv:monarhia;mona
absoluta;monarhia constitutionala(limitata);monarhia dualista;monarhie parlam;Republica;republica prez;parlam;semiprez. B)Trasaturile
comparatia.Trasat gen ale fiecarui tip de f.de guv:monarhia-unde puterea suprema apartine unei singure pers monarhului;formele monar
sint:monarhia absoluta:se caracteriz prin faptul ca puterea absoluta apartine monarhului.El e unicul legislator,dirijeaza cu adm.pub.si e inst judic
suprema;monarhia constitutionala(limitata)se caracteriz prin faptul ca imputernicirile conducatorului S sint limitate prin dispozitii normative
Cons.In depend de gradul acestor delimitari deoseb:monarhia dualista:e forma initiala a monarhiei limitate in cadrul careia puterea de S se realize
conform principiului separarii puterilor in S,mai ales puterilor legisl si exec;monarhie parlam:e o forma mai dezv decit monarhia dualista,aici put
monarhului nu se extinde in sfera legisl,fiind limitata cosiderabil la sfera administrarii.Republica:unde cetatenii detin si exercita puterea suverana
reprezentantii alesi(parlam,pres).Ea e considerata cea m.democratica forma.Ea se imparte in:prez se caracteriz prin rolul important al pres in sist or
S care e ales in modul coresp si investit cu imputerniciri.Parlam e fundamentata pe conceptia separarii P de S. C)F.de guv.in RM.Cons prevede
guv.in RMfiind republica.Incepind cu anul 2000RM a devenit Rep.Parlam.Aceasta e fundamentata pe conceptia separarii P de S.Caracteristic ace
forme e:seful S e ales de catre parlam,guvernul se formeaza in baza parlamentara si poarta rs fata de parlam;parlam e investist cu dr de a exer
control asupra activ guv ca 1fiind ales de popor prin vot universal,direct,secret si liber exprimat.
26.Structura de S.A)Structura de S-organizarea politico-teritoriala a statului, inclusiv statutul juridico-politic al partilor lui componente si principa
raporturi dintre organele de stat centrale si regional.Cunoastem 3forme principale ale structurii de S:unitara si federative,asociatii de S sau ierarhi
S.S unitar – o singura formatiune statala pe teritoriul cuprins de frontierele acestui S.S federativ – mai multe formatiuni statale care beneficiaza de
statut de autonomie in materie constitutionala, administrativa si judecatoreasca si se subordoneaza acestuia.Asociatii de state si ierarhii – fo
asemanatoare federatiilor,dar acestea nu dau nastere unui stat nou format. B)Trasaturile generale.Caracteristicile S unitar:1Existenta unei Constitut
a unui singur sistem de drept (de regula),2Unicitatea cetateniei – cetatenie unica,3Un singur rand de autoritati publice,4Un singur subiect de d
international,5Organizarea teritoriului din punct de vedere administrativ si subordonarea autoritatilor publice locale fata de cele centrale.Caract
unitar se refera asupra tuturor elementelor statului (teritoriu,popor,putere).Statul unitar cunoaste o dezvoltare in exercitarea puterii stabilind autono
larga fie tuturor unitatilor administrativ-teritoriale si se numeste stat descentralizat, fie numai unor unitati locale si atunci se numeste rel
descentralizat.S federal se bazeaza pe 2 principii:1Autonomiei - fiecare stat membru are largi prerogative in domenii de la legislativ pana la
economic si jurisdictional. Fiecare stat are propria structura de guvernare,cetatenie.2Participarii – participarea statelor componente la procesul gen
de guvernare.Caracteristici:1Statele federative sunt subiecte de drept international, iar statele-membre doar subiecte de drept intern.2Populatia deti
cetatenii3Cadru dublu de autoritati.Asociatiile de state si ierarhiile de state-sunt forme asemanatoare federatiilorinsa ele nu dau nastere unui
nou.Principalele forme ale asociatiilor de state sunt confederatiile de state si uniunile de state.Principalele formeale ierarhiilor de state sunt:st
vassal, satul protejat,dominioanele britanice,teritoriile sub mandate, statetele sub tutela internationala. B)Forma organizarii ter a RM.Sub aspe
structurii de stat RM este un stat unitar.Pe teritoriul RM este organizata o singura formatiune statala,exista un singur rind de autoritati pub
central.Ter tarii este impartit in unitati administrative teritoriale iar autoritatile publice din aceste unitati sunt subordinate uniform fata de
centrale,intreaga organizatie statala este stabilita de constitutie.
27.Regimul politic.A)Notiunea.Regim politic-metode,procedee de instaurare,mentinere si exercitare a puterii in S.Deosebim urm regim
politice:democratice/antidemocratice.B)Trasaturile.In lit de spec,constatam 2mari tipologii ale regimurilor politice:in fc de crt separatiilor puterilo
in fc de met utilizate la exerc puterii.1)In fc de crt separatiei puterilor,regimurile politice sunt clasificate in:*regimul confuziei puterilor*regi
parlamentar*regimul prezidential si regimul mixt.2)In fc de metodele utilizate la exercitarea puterii,regimurile politice se clasifica democratic
nedemocraticeDemocratia-forma de guv in care prerogativele puterii apartin poporului si acesta le exercita suveran prin corpul sau electoral.Nuc
democratiei e principiul suveranitatii poporului.Totalitarism-lipsa separatiei puterilor in S si se bazeaza pe utilizarea directa sau indirect
constrangerii si forme violente de reprimare a opozitiei de catre gr oligarhice restranse. C)Regimul politic in RM.Moldova în prezent e repub
parlamentară.Puterea deS e determinată de Cons adoptat ă de Parlam la 29iulie94 şi completat ă la 19iulie96 şi 5iulie2000.În conformitate
prevederile Cons,RM e Sde dr democratic,în care demnitatea omului,dr şi libert ăţile lui,dezv liber ă a personalit ăţii,dreptatea şi pluralismul politic s
cele m.înalte valori şi acestea se garantează.
28.Notiunea cetateniei RM.A)Cet:dublu sens-instituție juridică și condiția juridică. Ca instituție juridică – ansamblu de norme juridice ce reg
raporturi sociale grupate în jurul necesității de a asigura plenitudinea D și obligațiilor prev ăzute de Const și L acelor persoane care, prin sentimente
interesele lor sunt strîns legate de destinele statului nostru. Ca condiție juridică – statutul ce se creează prin NJ acelor persoane care au calitatea
cet.Instituția de cetățenie a fost fondat ă prin Declarația Suveranit ății RM din 23.06.1990,unde în art 8 se stipula: ”În RM se instituie cet ăț
republicană”.Întru dezvoltarea acestui document, Parlamentul a adoptat mai tîrziu Legea cu privire la cet ățenia RM. B)Trasaturile.Cetatenia
reglementata azi in RM prin:L cetateniei RM,2L privind taxele consulare,3Conventia Europeana privind cetatenia,4Regulamente ale Minister
Dezvoltarii informationale si comunicatiei.Cet este calitate a PF ce desemneaza o legatura politica si juridica permanenta intre PF si S,nelimitat
spatiu si timp si care acorda PF posibilitatea sa beneficieze de toate D si libertatile fundamentale recunoscute si garantate de stat ,si isi asuma oblig
de a respecta toate indatoririle fundamentale prevazute de Constsi legislatia statului in vigoare.Rela ția dintre S și persoan ă de supu șenie a persoa
este întîlnită în perioada sclavagistă, feudală și se caracterizează printr-o rela ție numit ă pe vertical ă pe motiv c ă statul are drepturi, iar perso
obligațiuni,iar în cadrul cetățeniei și statul și persoana au drepturi și obligațiuni reciproce(pe orizontal ă). C)Corelatia.Cele mai importante tratate la
RM a aderat cu privire la cetățenie:Declarația Universală a D omului; Conven ția European ă cu privire la cet ățenie; Pactul interna țional cu privire l
civile și politice;Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale.Art.17 Const:1.Cet se dobînde ște, p ăstreaz ă pierde în c
L.2.Nimeni nu poate fi lipsit arbitra de cetățenia sa și nici de dreptul de a-și schimba cet ățenia.
29.Principiile cetateniei RM.A)Notiunea.Principiile cetRM-reguli de bază ce stabilesc cadrul juridic general de dobîndire,exercitare și de pierde
calității de cet al RM.Principiile cet-idei conducătoare fundam cuprinzînd generaliz ări legale și doctrinare în materie de cet ățenie. Art7.Principiile
ale cetăţeniei.Regulile asupra cetăţeniei RM se întemeiaz ă pe urm principii:dr fiec ărei pers la o cet ăţenie;nedescriminarea cet ăţenilor,indiferen
temeiurile dobîndirii cetăţeniei;inadmisibilitatea privării arbitrare a pers de cet ăţenia ei şi de dr de a- şi schimba cet ăţenia;evit
apatridiei;neproducerea de efecte,prin schimbarea cetăţeniei unuia dintre so ţi,asupra cet ăţeniei celuilalt so ţ sau asupra cet ăţeniei copilului dac ă
există o cerere scrisă în acest sens a părinţilor. B)Trasaturile.Dr fiecărei pers la o cetătenie-orice cetătean are dr la cet.De la nastere si nimeni nu e i
de al priva de acest dr decit in cazurile prevăzute de lege. Nediscriminarea cetătenilor,indiferent de temeiurile dobindirii cet ăteniei -toti cet.RM
egali in dr indiferent de modul in care au obtinut cet. Statutul juridic al cet RM,al cetătenilor străini si al apatrizilor. Cet RM sint egali in fata legii
aut pub,beneficiaza in egala măsura de toate dr social-econ si politice si de libert ătile proclamate si garantate de Cons si de alte legi,de acordu
internationale la care RM e parte.Numai cetătenii RM au dr de a alege si de a fi alesi,de a ocupa functii ce implica exercitarea aut pub si de a parti
la referendum,in modul stabilit de lege. Statutul juridic al cet ătenilor str ăini si al apatrizilor e stabilit de lege si de acordurile internat la care RM
parte.Inadmisibilitatea privării arbitrare a pers de cetătenia ei si de dr de a-si schimba cet ătenia- fiecare cet.are dr de a-si schimba cet,insa nimeni nu
dr in mod arbitrar de a face acst lucru.Evitarea apatridiei-S garanteaza cetătenia fiecărei pers,pt nu admite lipsirea acesteia de dr sale. Neproducere
efecte,prin schimbarea cetăteniei unuia dintre soti,asupra cetăteniei celuilalt sot sau asupra cet ăteniei copilului daca nu exista o cerere scrisa in a
sens a părintilor-acest principiu garanteaza cetătenilor dr de asi păstra cet.Indiferent de schimbarea cet.Unuia dintre soti sau a copilului.Schimbarea
sotului sau sotiei nu poate avea dr efect schimbarea automata cet celuilalt sot,o asemenea procedura poate avea loc numai in cazul existentei unei c
coresp in acest sens.C)Aplicarea si respectarea fiecărui principiu in Legea cet RM. In mare măsura principiile enuntate au doar un caracter formal
considerentul ca legea nu prevede anumite norme care sa asigure si sa garanteze respectarea lor.Dr fiec ărei pers la o cet ătenie nu e reglementat
reflectat exhaustiv in lege fiind deajuns doar enuntarea unui asemenea principu f ăra o alta reglem suplimentar ă.Nedescriminarea cet ătenilor isi a
reflectare exhaustiva in lege care mentioneaza ca toti cet ătenii sunt egali in fata legii si aut pub.Inadmisibilitatea priv ării arbitrare a pers de cet ăteni
si dr de asi schimba cet,Sunt reglementate de legea in cauza si anume prin prevederile cu privire la pierderea cet,Si celei cu privere la renuntare
cet.Evitarea apatridiei nuti regăseste reglementare in actul normativ dat dar in legea cu privire la statutul statutul juridic al cet. Str ăini si apatrizi
Neproducerea de efecte,prin schimbarea cetăteniei unuia dintre soti,asupra cet ăteniei celuilalt sot sau asupra cet ăteniei copilului daca nu exista o ce
scrisa in acest sens a părintilor sunt reglem de capitolul dedicat dobindirii cet.
30.Dobindirea cetateniei RM.A)Apartenenta la cetRM.In lume se cunosc 2 moduri generale de dobindire a cet,in baza unor efecte de D si
intermediul unui act juridic.Dobindirea cet-niei in baza unor efecte de drept prevede cea mai importanta modalitate de dobindire a cetateniei
nastere.Acest mod cunoaste 2 reguli:a) jus sanguinus(D singelui) si b)jus soli(D solului).Regula jus sanguinus este aplicata si in RM,precum si in
state ale lumii care pastreaza traditia dreptului roman, care prevede ca copilul prin nastere obtine automat cet parintilor sau a unui din parti daca ace
au cetatenie diferita.Regula jus soli este utilizata care au sistemul de dr anglo-saxon, prevede acordarea cet-niei persoanei care s-a nascut pe terito
statului respectiv, indiferent de cet-nia pe care o au parintii acestuia. Insa exista tari care utilixeaza si ambele reguli adika imbinarea dr-lui singelu
dr-lui solului. Dobindirea cet prin intermediul unui act juridic cuprinde mai multe modalitati,cum ar fi:a) infiere – infierea unui copil fara cet-nie
cet-nie straina atrage dupa sine , dobindirea de catre copil a cet-niei adoptatorului.B) prin naturalizare – dobindirea cet-niei prin naturalizare are lo
cererea persoanei interesate si in baza deciziei autoritatilor competente ale statului. Insa legislatia prevede si indeplinirea anumitor conditii
resedinta solicitantului pe terit statului respectiv (intre 3-10 ani); cunoasterea limbii nationale;dispune de mijloace de existenta si altele.C)
optiune,adica in virtutea anumitor circumstante obiective,persoana este inzestrata cu dr de asi alege cet. B)Modurile de dobindire a cet. Modur
dobandire a cet RM:1Nastere,2Recunoastere,3Redobandire, 4Infiere,5Naturalizare,6In baza tratatelor internationale.Nastere – in doctrina exis
principii:1Principiul de sange care prevede acordarea cetateniei copilului care este nascut din parinti unde macar un parinte este cetatean indiferen
locul nasterii.2Ius-solis (de teritoriu) – cetatenia se va oferi copilului nascut pe teritoriul Moldovei, indiferent de cetatenia parintilor.Copilul gasi
teritoriul Moldove primeste cetatenie dac nu-i dovedit contrariul pana la varsta de 18 ani. Recunoastere – sint considerati cetateni toate persoanele
au obtinute si detin cetatenia Moldovei in baza legislatiei anterioare si precedente: 1Persoanele care au locuit pana in 1940 pe teritoriul RAS
Basarabia, Nordul Bucovinei, tinutul Herta si urmasii lor;2Persoanele deportate sau refugiate de pe teritoriul RM incepand cu 28.06.1940, precum
urmasii lor;3Persoanele care la data de 23 iunie 1990 lociuau legal si obisnuit pe teritoriul RM si care continua sa locuiasca si in prezent;4Persoan
nascute pe teritoriul RM sau persoanele unul dintre ai caror parinti sau bunei s-a nascut pe ter numit.Infierea - notiunea de copil conform legislat
persoana pana la 18 ani. Conform art 13 din Legea cetateniei sunt 2 aspecte:1Copilul apatrid infiat de parinti unul cetatean al RM iar celalat ceta
sau apatrid atunci automat va primi cetatenia RM;2Copilul apatrid infiat de un cetatea RM si celalalt cetatean strain,i se va acorda cetatenia RM
acordul comun al partilor, iar de la 14 ani copilul prezinta si el acordul in scris, autentificat.Daca parintii nu ajung la o decizie comuna atunci hotar
instanta de judecata in favoarea copilului.Copilul infiat cu cetatenia unui alt stat va putea primi cetatenia prin infiere numai daca renunta la cetat
straina. In cazul cand actul de infiere este anulat si declarat ilegal atunci un copil a primit cetatenie prin infiere pot fi 2 urmari:1Daca copilul conti
sa locuiasca pe teritoriul RM dupa nulitatea actului de infiere i se mentine cetatenia RM;2Daca copilul pleaca ptru a trai permanent peste hotarele
se considera ca nu a fost cetatean al RM.Locul de trai legal si obisnuit – locul de trai permanent legalizat pe teritoriul RM.Sectia de pasapo
inregistreaza legal.Tutela – este in aceleasi conditii ca la acordarea cetateniei prin infiere.Naturalizare – acordarea cetateniei la cererea persoanei
locuieste legal si obisnuit pe teritoriul RM si intruneste conditiile stabilite din art 17 L cetateniei.Conditiile sunt:1Persoana poate inainta cererea d
18 ani;2Cenzul de trai legal si obisnuit: 1. 3 ani pentru persoanele care copiii traiesc la printi cetateni sau invers si pentru persoanele straine daca s
casatorite cu cetateni ai RM 2. 5 ani pentru persoanele care locuiesc pana la 18 ani; fostii cetateni carora li s-a retras cetatenia ca pedeapsa
Domiciliaza legal si obisnuit aici cel putin in ultimii 10 ani 4. Daca este apatrid si domiciliaza legal cel putin 8 ani pe teritoriul RM;3Are surse le
de existenta si trai;4Cunoaste si respecta prevederile Constitutiei;5Cunoaste limba de stat in masura suficienta pentru a se integra in viata soci
Redobandire – acordarea cet persoanelor care anterior au detinut cetatenia dar din motive personale au pierdut-o. Persoanele fosti cetateni ai RM po
cerere sa redobandeasca cetatenia RM si sa obtina cetatenia actuala cu conditia ca nu cad sub incidenta temeiurilor de refuz in acordarea cetatenil
Persoanele care au pierdut cetatenia ca pedeapsa prin retragerea pe motivul ca a comis o crima deosebit de grava contra statului nu poate doba
cetatenia,in restul cazurilor poate redobandi prin naturalizare. C)Inst pluralitatii de cet in RM -Dubla cet apare in cazul lipsei de concordanta i
legislatiile S,pe 2 cai:in situatia dobindirii cet prin nastere si in cazul naturalizarii.Din pdv istoric, rezultatul cuceririi Basarabiei de catre URSS in a
1940,populatia de pe acest terit fiind cet ai Romaniei,au devenit fara vointa lor si cet ai URSS si ulterior ai RSSM.Si in prezent toti descendentii ac
cet-ni romani de pina la 1940 au dr la cet romana.Din acest motiv,majoritatea popilatiei RM poate obtine cet romana, numai ca trebuie sa dovedea
ca stramosii lor au fost cet-ni ai Romaniei. Persoanele care apartin statului RM au o singura cet,cea a RM. Acest principiu decurge din caracterul un
al statului.insa din legea cet-niei reese ca cet RM pot avea si o alta cet-nie .C-tia RM interzice cet-lor RM sa aiba si cet-nia altor state, cu exce
cazurilor cind intre RM si un alt stat exista un acord prin care este admisa cet-nia dubla. Pers care are cet-nia altui stat este obligata sa prezinte odat
depunerea cererii de acordare a cet-niei RM un act care sa dovedeasca ca pers respectiva a renuntat la cet-nia straina.in legea cet-niei sint preva
unele cazuri care admit pluralitatea de cet-nii, ca de ex: copii care au dobindit la nastere cet-nia RM si cet-nia altui S; cet RM care detin si cet-nia u
alt S,daca aceasta cet-nie este obtinuta prin casatorie;daca pluralitatea rezulta din prevederile acordurilor internationale la care RM este pa
Admiterea pluralitatii de cet-nii RM a fost conditionata de semnarea la Strasbourg,care prevede acordarea dreptului dublei cet-ni in cazu
casatoriilor mixte, nasterii copiilor din casatorii mixte, infierii copiilor, cetateni ai RM, de catre cet-ni straini.Rm trebuie sa adopte legea cu privir
cet-nia multimpla si sa o includa in C-tie cu prevederea ca Statul recunoaste pluralitatea de cet-nii, si ca cet-nia obtinuta prin nastere nu poate fi retr
31.Pierderea cetateniei RM.A)Modurile.Pierderea cetateniei poate avea loc prin renuntare sau retragere.Pierderea cet poate avea loc numai in c
prevazute de legislatia nationala.In practica constitutionala fiind cunoscute urm modalitati:renuntarea la cerere potrivit unei proceduri deter-renunt
voluntara,retragerea cet in temeiul legii sau al unei hot judecat cu caracter de sanctiune pt conditia cauzatoare de prejudicii intereselor S sau,c
naturalizarea a fost obtinuta prin frauda.Pierderea cet poate sa intervina si in legatura cu dobandirea unei altei cet,de ex prin infiere
casatorie.B)Restrictiile si coraportul cu principiile cet .Cererea de renuntare la cetRM poate fi inaintata de la 18ani si cu intrunirea anumitor conditi
prezinta adeverinta de detinerea sau dobandirea cet altui S sau garantia ca va dobandi alta cet.Sa nu aiba datorii fata de S(ex:serviciu militar)D
persoanei i s-a acceptat renuntarea la cetateniaRM,iar ulterior devine apatrida,atunci decretul pres se abroga in partea renuntarii la cet si per
considera cet mai departe.Se respecta principiul evitarea apatridiei. C)Estimati.Cazurile:A dobandit cet in mod fraudulos(info falsa sau ascunderea u
fapt important)S-a inrolat in forte armate a unui S strain.A savarsit fapte deosebit de grave prin care a adus prejudicii esentiale S.In 1caz se va retr
cet indiferent daca pers e apatrida.In 2si al 3caz nu se va retrage cet daca pers in rezultat va deveni apatrida.Se respecta principiul evit
apatridiei.Retragerea cet unei pers nu va produce efecte asupra cet copiilor si celuilalt sot.
32.Procedura dobindirii si pierderii cet RM.A)Este descrisa in capitolul 6 a L cetateniei RM:Se inainteaza o cerere intocmita dupa un formular sta
de Guv de catre persoana de 18 ani,iar daca e mai mica de 18 ani de reprezentantul legal.Daca copilul are 14-18 ani atunci si acordul copil
autentificat notarial.Locul depunerii cererii depinde de locul de trai al persoanei. Persoanele cu domiciliul legal pe teritoriul MD inainteaza cerere
organul teritorial al MTIC(Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor ).Persoanele cu domiciliul in strainatate depun cererea la misiu
diplomatice sau institutiile consulare.Cererea poate fi depusa fie persoanl fie prin mandatar.Daca in tara nu exista misiune diplomatica sau consula
RM atunci cererea se depune la MAE si Integrarii Europene.Propunerea privind retragerea cetateniei,daca persoana locuieste pe teritoriul RM vine
partea MTIC.La cererea se anexeaza si documente.Inaintarea dosarului pentru examinarea efectiv se ocupa pres RM.Legislatia determina termenu
examinare de un an de zile.Anul incepe sa fie calculat din momentul in care s-a prezentat ultimul document solicitat. Daca se acorda cetate
persoanei,presedintele emite un decret care se publica in MO.Daca presedintele nu acorda cetatenia din motive:pedeapsa penala atunci se da
raspuns argumentat persoanei.Daca persoanei i s-a acordat cetatenia prin decret a presedintelui atunci persoana trebuie sa depuna juramantu
termenul de 6 luni de la intrarea in vigoare a decretului.Juramantul se depune in fata primarului sau a presedintelui de raion (daca locul de trai est
RM).Daca locul de trai e peste hotare – in fata sefului delegatiei consulare. B)Aut publice.1Presedintele RM:1Solutioneaza problemele cet,2Em
decrete – in cazul:acordarii,redobandirii,renuntarii, retragerii cetateniei,iar in cazul refuzului in acordarea cet da un raspuns argumentat.2Com
pentru problemele cetateniei si acordarii de azil politic de pe langa Presedintele RM: pentru examinarea prealabila a problemelor cet RM.3Minist
Tehnologiei Informationale si Comunicatiilor si organele lui:1Primeste cererile privitoare la cetatenie depuse de persoane care domiciliaza pe terito
RM,2Aduna informatie despre solicitanti si impreauna cu avizele altor autoritati cum sant MAI inainteaza dosarele Presedintelui RM,3Determ
apartenenta la cetatenia RM pentru persoanele care domiciliaza in RM,4Pregatesc materialele de retragere a cetateniei, 5Elibereaza acte ce doband
cetatenia,6Tin evidenta persoanelor care pierd cetatenia,7Executa decretele presedintelui.4Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europen
institutiile acestui minister:1Primesc cereri legate de cetatenie de la persoanele cu domiciliu peste hotare,2Aduna informatie despre solicitan
expediaza dosare presedintelui RM,3Determina apartenenta persoanelor cu domiciliu in strainatate,4Elibereaza acte oficiale pentru persoanele
domiciul peste hotare, 5Executa decretele presedintelui in raport cu persoanele ce domciliaza peste hotare.5Ministerul Afacerilor interne:1Ad
informatie despre solicitant,2Efectueaza controale pentru a stabili temeiuri de refuz in acordarea cetateniei,3Intocmeste avize pentru acordarea
pierderea cetateniei,4Inainteaza propuneri privind retragera cetateniei.3.Evaluati lista documentelor necesare. C)Documentele necesare p/u doband
cetateniei:1Cererea, 2Autobiografia,3Domiciliul si componenta familiei,4Fotografii,5Adeverinta despre renuntarea la cetatenia altui S.Lista actelo
este enumerata exhaustiv.Documentele necesare pentru renuntarea la cetatenia RM:1Cerere,2Autobiografia,3Domiciliul si compon
familiei,4Adeverinta detinerii sau dobandirii unei altei cetatenii sau garantia dobandirii unei alte cetatenii.Legislatia stabileste reguli prin
persoana sa-si protejeze drepturile in raport cu eventualele abuzuri a autoritatilor cu atributii in problemele cet.Decretul presedintelui poate fi ataca
Curtea Suprema de Justitie timp de 6 luni de la momentul intrarii in vigoare.Persoana poate ataca in contencios administrativ actiunile sau inactiu
autoritatilor cu atributii in domeniul cetateniei:1Refuzul de a primi cererea;2Trecerea termenului de executare.
33.Notiunea dr si libertatilor. A)Dr si libertatile fundam-dr subiective esentiale pt viata si dezv multilaterala a pers,cuprinse prioritar pt v
multilaterala a pers,asig si garantate de catre S.Trasat lor caracteristice:Sunt dr subiective.Sunt dr esentiale pt cetateni.Datorita importantei s
inscrise in acte deosebite(constitutii,Legi fundam). B)Corelatia.Reglementarile interne sunt copia exacta a reglementarilor internat cu privire la d
libertatile fundam ale cetateanului.La 27august91 ParlamRM a adoptat Declara ția de independen ță aRM.Imediat dup ă aceasta,tîn ărul S s-a adr
ONUcu rugămintea să fie acceptat în calitate de membru cu dr depline al comunit ății mondiale și organismelor ei speicalizate.În calitate de S suve
și independent,RM,prin org său legislativ suprem,și-a exprimat dorin ța de a se asocia la Actul final al Conferin ței pt securitate și cooperare în Eur
de la Helsinki(1975)la actele adoptate ulterior,precum și la Carta de la Paris din90,solicitînd totodat ă s ă fie admis ă ca membru cu dr egal
Conferința pt securitate și cooperare în Europa,precum și în org acesteia.În aceea și Declara ție RMgaranta respectarea dr sociale,econ,cultural
libertățile politice ale tuturor cetățenilor săi,inclusiv ale gr naționale,etnice,religioase și de limb ă în conformitate cu prevederile acestor acte. C)Estim
gradul de respectare.In RM,dupa cum se vede conform Hotaririlor CEDO impotrivaRM,DO nu se prea respecta,acest fapt e cel m.bine observa
activitatea org de S,unde sunt constatate cele m.m incalcari.Folosind crt dr si libertatilor cetatenesti vom clasifica dr fundam ale cetatenilor RM.1ca
a formeaza inviolabilitatile.2categ o formeaza dr social-econ si culturale,3categ de dr o formeaza dr exclusive politice.4categ o formeaza dr soc
politice.5categ o formeaza dr garantiil.In clasificarea expusa nu e cuprins dr de azil,deoarece el nu e un dr al cetatenilor RM.
34.Principiile generale privind statutul juridic al pers. A)Definiti.Pr generale-reguli ce stabilesc direcția dezv inst statutului juridic al pers,precum ș
politic general a statutului juridic al unei p.Pr sunt curpinse in Cons in titlu2cap1.Pr:Universalitatea(art 15)Egalitatea în D(art 16)Non-
16al2)Protecția cetățenilor RMîn străinătate(art 18al1)Protecția cet străini și apatrizi(art 19)Inadmisibilitatea extr ăd ării sau expulz ării cet RM(art 18
la justiție(art20)Neretroactivitatea legii(art22)Prioritatea reglem interna ționale în materia D omului(art 4)Caracterul de excep ție al restrîngerii ex
sau libertăți(art54)..B)Trasaturile.1Universalitatea-cetăţenii RM beneficiază de D şi de libertăţile consacrate prin Cons şi prin alte L şi au obliga
acestea.3Non-discriminarea-2Egalitatea în D-Respectarea şi ocrotirea pers constituie o îndatorire primordial ă a S.(2)To ţi cetRM sînt egali în fa ţa L
deosebire de rasă,naţionalitate, origine etnică,limbă,religie,sex,opinie,apartenen ţă politic ă,avere sau de origine social ă. 4Protecția cetRM în străin
beneficiază de protecţia S atît în ţară,cît şi în străin ătate. 5Protecția cet străini și apatrizi (art 19)(1)Cet străini şi apatrizii au aceleaşi D şi îndatori
excepţiile stabilite de L(2)Cet străini şi apatrizii pot fi extrădaţi numai în baza unei conven ţii interna ţionale,în condi ţii de reciprocitate sau în temeiu
jud(3)D de azil se acordă şi se retrage în condiţiile L,cu respectarea tratatelor interna ţ la care RMe parte; 6Inadmisibilitatea extrădării sau exp
18al2)CetRM nu pot fi extrădaţi sau expulzaţi din ţară7Accesul liber la justiție(art20)(1)Orice pers are D la satisfacţie efectivă din partea ins
împotriva actelor care violează D,libertăţile şi interesele sale legitime(2)Nici o L nu poate îngr ădi accesul la justi ţie; 8Neretroactivitatea legii(art22
condamnat pt acţiuni sau omisiuni care,în momentul comiterii,nu constituiau un act delictuos.De asemenea,nu se va aplica nici o pedeaps ă mai as
era aplicabilă în momentul comiterii actului delictuos; 9Prioritatea reglem internaț în materia D omului (art 4)(1)Dispoziţiile const-le privind D şi
se interpretează şi se aplică în concordanţă cu Decl Universală a D Omului,cu pactele şi cu celelalte tratate la care RM e parte(2)Dac ă exist ă nec
pactele şi tratatele privitoare la D fundam ale omului la care RM e parte şi L ei interne,prioritate au reglem interna ţ10Caracterul de excep
exercițiului unor D sau libertăți(art54)( 1)În RM nu pot fi adoptate L care ar suprima sau ar diminua D şi libert ăţile fundam ale omului şi cet(
libertăţilor nu poate fi supus altor restrîngeri decît celor prev ăzute de L,care coresp N unanim recunoscute ale D interna ţ şi sînt necesare în int
naţionale,integrităţii ter,bunăstării econ a ţării,ordinii publice,în scopul prevenirii tulbur ărilor în mas ă şi infrac ţiunilor,protej ării D,libert ăţilor ş
pers,împiedicării divulgării info confidenţiale sau garantării autorit ăţii şi impar ţialit ăţii justi ţiei(3)Prevederile alin(2) nu admit restrîngerea D proc
24(4)Restrîngerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a deter şi nu poate atinge existen ţa D sau a libert ăţii. C)Respectarea principiior
deosebită importanţă pt D,adică sunt idei,începuturi iniţiale pt toti,fiind consfin ţite în CRM-Lfundamental ă a S şi societ ăţii.Respectarea lor ar p
hausului si incercarea de a merge spre ceva ideal.
35.Clasificarea dr si libertatilor. A)Notiunea si importanta.Necesitatea clasif dr funda a aparut numai dupa ce acestea au fost proclamate prin declar
de dr si mai ales prin Cons-ii.O importanta deosebita clasif acestora are pt studiu,usurind studiul dr,dar o mare aplicabilitate are s
practica.Clasificarea permite de a deoseb DO in depen de tipul acestora,etc. B)Clasificati.După conținutul material al reglem deosebim
individuale:dr la viață,integritate fizică și psihică,informație,etc.Libert ăți individuale:libertatea de exprimare,libertatea întrunirilor,etc.În conform
cu actele internaționale și în depen de conținutul lor juridic,deosebim:Dr civile,politice,econ,sociale,culturale.În depen de con ținutul
juridic:Inviolabilități-de la viață,integritate fizică și psihic ă,inviolabilitatea domiciliului.Dr social-econ și cultur
muncă,odihnă,învățătură,proprietate.Dr politice-dr electorale ale cetățenilor.Dr social-politice-libertatea con știin ței,libertatea întrunirilor,dr
informare,secretul corespondenței,etc.Dr-garanții-dr la petiționare. C)Clasificarea dr si liber.Folosind crt dr si libert cetatenesti vom clasif dr fun
ale cetatenilor RM.1categ a formeaza inviolabilitatile,adica acele dr fundam,care asig viata,posibilitatea de miscare a individului,asig sigurant
fizica,a domiciliului sau.In aceasta categ se includ dr la viata,inviolabilitatea pers,inviolabilitatea domiciliului,dr la libera circulatie,dr la casatori
ocrotirea familiei si copilului.2categ o formeaza dr social-econ si culturale,adica acele dr care asig dezv materiala si culturala a pers,permitând aces
sa participe la viata sociala.In aceasta categ vom include:dr la munca,dr la odihna,dr la invatatura,dr la asig materiala si batrânete,boala
incapacitate de munca,dr tinerilor la asig din partea S a conditiilor necesare dezv aptitudinilor lor fizice si intelectuale,dr la proprietate,d
mostenire,dr la un nivel de trai decent,dr de a te bucura de cea m.buna sanatate fizica si mintala pe care o poti atinge.3categ de dr o formeaza
exclusive politice,adica dr care prin continutul lor pot fi folosite numai pt participarea cetatenilor la conducerea statelor,la guvernare si anum
electorale.4categ o formeaza dr social-politice,adica a cele dr care pot fi exercitate de cetateni,la alegerea lor,atât in vederea asig dezv lor materiale
si in scopul participarii lor la conducerea de S si anume:libertatea constiintei,libertatea cuv,libertatea presei,dr de asociere la greva,libert
intrunirilor,mitingurilor si demonstratiilor,secretul coresp si al convorbirilor telefonice,dr la info(informare).5categ o formeaza dr garantii,adica d
petitionare si dr celui vatamat intr-un dr al sau printr-un act ilegal al unui org de S de a cere org competente,in conditiile prevazute de lege,anul
actului si repararea pagubei.
36.Indatoririle fundam.A)Definitia.Ind fund sint obligatiuni considerate din majoritate de societate fiind necesare esentiale pt atingerea scopului
comun,sint consfintite in Cons si garantate de catre S.Trasaturi:1Obligatiunile au un caracter imperativ,nu au nimic comun cu metoda
permisiva;2Majoritatea considera ca trebuie sa includa un scop comun(ordine publica,securitatea persoanala si patrimoniala,conditii de buna
dezv,sanatate publica)B)Corelatia.Existenta indat fund se impune doarece e de neconceput ca membrii unei colectivitati umane sa nu aiba alaturi
de D si anumite indatoriri,anumite obligatii fata  de societatea in care traiesc.Ind fund mobilizeaza  oamenii  la realizarea  scopurilor 
societatii,constituind in  acelasi timp garantia,printre alte garantii,ca D fundam se pot realiza efectiv.Corelatia:1E strinsa deoarece se deter una pe
alta;2D nu sant nelimitate,adica sfera D unei pers se termina acolo unde incep D altei pers;3Ind fund asig garantarea D fund(ex: obligatia de
contributii financiare,ca mai apoi S sa sustina financiar persoanele social vulnerabile) C)Estimati.Ind fund sint reglem in titlu 2cap3art 55-59.Unii
autori clasifica in 2gr:1Indat specifice numai cetRM-obligati sa respecte istoria,limba,simbolurile de S,Cons si L,depunerea juramantului.Apararea
patriei-indat fund pt toti care detin cet.Serviciul militar doar pt barbati.2Restul indatoririlor-pt toti care domiciliaza pe terRM:a)sa respecte Cons si
L tarii;b)de a exercita D cu buna-credinta,adica de a respecta D altei pers.Aceste indatoriri includ:a)Îndatorirea de a respecta Cons şi
L;b) Îndatorirea de fidelitate faţă  de ţară;c)Îndatorirea de apărare a patriei;
d)Îndatorirea de a satisface serviciul militar;e)Îndatorirea de a contribui la cheltuielile publice;f)Îndatorirea de exercitare cu bună credinţă a D şi
libertăţilor şi de a respecta D şi libertăţile celorlalţi.
37.Statutul juridic al cetatenilor straini si al apatrizilor in RM. A)Legea cu privire la statutul juridic al cet străini și apatrizilor:Art1-cet str ăin e pers
nu deține cetRM,dar are dovada apartenenței sale la alt S.Art2-apatridul e pers care nu e considerat ă cet al niciunui S,conform legisla ției acestora.D
oblig strainilor si apatrizilor conform art19Cons-strainii si apatrizii au aceleasi dr si indatoriri ca si cetatenii,cu exceptiile prevazute de lege.Strain
apatrizii nu au dr exclusiv politice,adica nu au dr de vot,nu au dr de a fi alesi,nu au dr la administrare(referendum sau initiativa populara)nu au dr s
intruneasca la partidele politice,sa finanteze partidele politice.Pt exercitarea anumitor dr si libertati pt straini sunt stabilite conditii specifice,de ex:
de studii pt straini si apatrizi e dubla,libertatea circulatiei pt straini sint conditii cum ar fi viza sau inregistrarea aflarii pe teritoriul RM.Strain
apatrizii au dr de azil politic.Azilul e o protectie a S oferita in baza suveranitatii strainilor si apatrizilor pe motiv de:Persecutare si amenintare real
tara de origine pt activitati democratice.Deosebim 3forme ale azilului:Statutul de refugiat-individuala.Protectie umanitara-colectiva.Prote
temporara-colectiva.Strainii si apatrizii nu au indatoriri fundam de aparare a patriei si devotamentul fata de tara,dar au alte obligatiuni:sa-si legaliz
intrarea,aflarea pe teritoriulRM,sa paraseasca teritoriul la expirarea termenului de aflare,sa efectueze controlul medical. B)Determinati.Dr strainilo
apatrizilor care se afla temporar in tara si celor care domiciliaza lega si obisnuit pe terit MD:Strainii si apatrizii care se afla temporar pe teritRM
statut de emigrant.Deosebirea e in legalizarea intrarii si sederii pe teritRM.Sederea provizorie a strainilor poate fi acordata:Pt emigrare la munc
studii.Pt reintegrarea familiei.Pt activitati umanitare sau religioase.Pt tratament medical.Dr de sedere provizoriu e conditie pt detinerea dr de sed
permanenta.C)Argumentati.Expulzarea inseamna respingerea strainului de la frontiera din teritRM pe motivul ca a incalcat regulile de intrare,seder
teritRMExtradarea-transmiterea strainului la cererea unui alt S.Cons stabileste conditii:In baza unei conventii internationale sau asistenta juri
reciproca intre state.Exista hotarare de judecata.Printre prob se numără şi lipsa,la momentul actual,a unei inst specializate de amplasare a acestei categ de pers.Deşi e
hotărîrea guv,care prevede crearea Centrului de plasament temporar al străinilor,însă pînă în prezent,nu e stabilit un loc de amplasare a acestuia.De asemenea,deşi Legea cu priv
migraţiune prevede suportarea cheltuielilor pt expulzarea străinului din contul fondului de expulzare,un astfel de fond în prezent nu e instituit şi nu e deter modalitatea acum
surselor financiare în acest scop.
38.Notiunea si importanta alegerilor. A)Definiti.Acțiune prin care cet selectează și desemnează prin vot,în conformitate cu anumite proceduri,pers
care urmează să facă parte din org de conducere ale unui S,unitate ter-administrativ ă sau ale unei organiza ții sau un partid politic sau org
colegial.B)Clasificati.Alegerile sint de diferite tipuri:1directe(votare in care intre alegator si candidatul la postul electiv nu exista inst intermediare
care ar media exprimarea vointei alegatorului.Alegatorul voteaza direct pu candidatul la postul elective)2indirecte(electoratul alege doar
reprezentanti sau delegati care,la rindul lor,aleg candidatii propusi)3generale(cind se aleg reprezentantii pt toate locurile din organismele
reprezentative sau orice tip de alegeri care au loc intro singura zi,de duminica sau in oricare alta zi indicata in actul de stabilire a alegerilor,pe
intreg ter tarii)4partiale sau suplimentare(se desfasoara pt a completa o parte din locuri)5nationale(se desfasoara in toata tara)6 ordinare(se desf in
termenele prevazute de Cons sau L,de regula in legatura cu expirarea termenului imputernicirilor)7anticipate(se desf in cazul dezv anticipate a
Parl,alegerea org electiv in cazul incetarii inaite de termen a mandatului sau dizolvarii acestuia ori in cazul reorganizarii adm-terit)8alegeri
desfasurate intr-un singur scrutin(cind rezultatele alegerilor stabilesc dupa votarea unica a alegatorilor,avind caracter difinitivat)9alegeri
desfasurate in 2sau m.m scrutine(cind e necesar de 2sau m.m votari in scopul deter invingatorilor din nr candidatilor la postul
elective)10repetate(se desf in cazurile in care alegerile deja efectuate se dovedesc a fi nevalabile,din cauza incalcarii legislatiei cu privire la
alegeri.Exista 2mari categ de sis(scrutine)electorale:sis majoritar si sis electoral al reprezentarii proportionale.Toate celelalte tipuri sunt
considerate combinatii in diverse proportii ale acestora,fiind numite sis electorale mixte. C)Evaluati.Revocarea e notiunea prin care se intelege
retragerea de catre inst de jud a mandatului pers care ocupa o functie publica eligibila,precum si retragere a mandatului primarului prin
referendum local.Revocarea are loc atunci cind un nr de semnaturi pe o petitie(de la20% pina la30%)cere organizarea si desfasurarea alegerilor
speciale pt indepartarea din functie a unei anumite oficialitati alese in prealabil.Motivele pt care se cere indepartarea din functie variaza de la
actiuni contrare L pina la nemultumirea publica a alegatorilor.In RMrevocarea,ca forma de manifestare a democratiei poate fi aplicata doar in
raport cu primarii.
39.Principiile dr electoral.A)Notiunea.Principiile elec-reprez o serie de standarde general acceptate,fundam,care reflecta natura democratica a alegerilor
in calitate de fundament constitutional al puterii publice.Ele deter conditiile primare de reglementare a dr electorale.Clasificarea
principiilor:Principiile organizarii si desfasurarii alegerilor.Principiile participarii cetRM la alegeri.Principiile
Complimentare.B)Particularitatile.Principiile organizarii si desfasurarii alegerilor reflecta conditiile incipiente de asig a raporturilor
electorale.Categ data include:Obligativitatea alegerilor.In RM alegerile sint unica modalitate obligatorie si legala de formare a org reprezentative
centrale si de adm pub loc.Autenticitatea(nefalsificarea)alegerilor:Hot consiliului si biroului electoral,adoptate in limitele competentei lor,sint
executorii pt aut pub,intreprinderi,inst si organizatii,pers cu functii de rs,partide,alte organizatii social-politice si org lor,precum si pt toti
cetatenii.Periodicitatea alegerilor:atrib aut pub reprezentative centrale si de autoadm locala sint limitate in timp,de aceea alegerile ordinare trebuie
sa se desfasoare la anumite intervale de timp.Intervalele de timp sint deter de durata mandatului org(pers)respective.Libertatea
alegerilor:principiul dat presupune ca in procesul de organizare si desfasurare a alegerilor sa se excluda orice forma de constrângere in raport cu
participarea cetatenilor la alegeri si la procesul votarii.Orice cet isi exprima optiunea electorala fara a fi supus vreo unui control si fara a fi tras la
rs pt modul in care si-a exercitat acest D.Alternativitatea(competitivitatea)alegerilor:in listele de candidati trebuie sa fie inregistrati mai multi de
un candidat.In cazul nr multiplu de mandate,nr candidatilor inregistrati trebuie sa fie m.mare decât nr mandatelor disputate.Acest principiu nu e
consacrat in Codul electoral alRM.Admisibilitatea diferitor sis electorale:nici Cons,nici Codul electoral alRM nu contin interdictii cu privire la
utilizarea diferitor sis electorale in procesul organizarii alegerilor centrale sau locale.Legislatia recunoaste caracterul legitim al alegerilor
organizate dupa sis electoral majoritar,al reprezentarii proportionale si al unor modele mixte. Principiile participarii cetatenilor RM la alegeri sânt
consacrate in Cons si Codul electoral.Astfel,art2alinl,din Codul electoral consacra ca cetRMparticipa la alegeri prin vot universal,egal,direct,secret
si libeiexprimat.Universalitatea dr electoral:realizarea dr electoral nu depinde de sex,rasa,nationalitate,limba de vorbire,provenienta sociala functia
detinuta,religie,aspiratii politice,avere etc.CetRMcare au atins vârsta de 18ani au dr de a alege,de a participala procedurile electorale in
conformitate cu legislatia in vigoare.C)Concordanta legislatiei .Nu sunt in concordanta cu legislatia urm principii:publicitatea si transparenta.
40.Modalitati de scrutin.A)Definitia.Scrutinul e o not ce defineste un act practic,acela de a vota,iar modurile de scrutin repr diferite modalitati de
prelucrare(procesare)a voturilor depuse,in urma acestei prelucrari aparind rezultatele votului.In fiecare tip de sis,distingem diferite modalitati de
scrutin.Deosebim 2forme principale ale sis majoritar:maj absoluta si maj relativa.In sis reprezentarii proportionale,scrutinul de lista se diferentiaza
in functie de modul de reprezentare a locurilor in Parl,principalele formule fiind:metoda celor m.m resturi,met celei m.m medii,met lui
d’Hondt,met unui singur vot netransferabil,met votului cumulative. B)Determinati.Sis majoritar:deosebim 2forme principale ale sis majoritar:maj
absoluta si maj relativa.Sis maj relativ e cel mai simplu sis electoral,conform caruia e considerat ales candidatul care a intrunit cel m.m nr de
voturi fata de orice adversar.Iar sis maj absolut in cadrul caruia pt obtinerea mandatului reprezentativ e necesara acumularea maj absolute de
voturi(50+1).In acest sis elect,de obicei se stabileste nivelul minim de participare a alegatorilor la alegeri.Daca acest nivel de participare nu e
atins,se considera ca alegerile nu au avut loc sau nu sunt valabile.De obicei in urma efectuarii alegerilor,nici un candidat nu obtine maj necesara de
voturi.In asa caz se utilizeaza scrutinul in 2tururi si votarea alternativa.In sis maj exista:1) scrutin uninominal-cind votul e acordat unui singur
candidat,intr-o singura circumscriptie electorala. Acest sist prevede o organizare mai simpla,dar putind fi practicat intr-unul sau 2tururi de
scrutin.2)Scrutin plurinominal presupune ca electoratul alege m.m candidati.In scrutinul de lista,fiecare alegator voteaza un nr de candidati egal
cu nr de mandate de care dispune org reprezentativ.Scrutinul de lista poate fi complicat prin aplicarea panasatului si al votului
preferential.Panasatul e posibilitatea alegatorului de a intocmi chiar el lista candidatilor alegind din m.m liste prezentate,iar votul preferential
numitul si vot trensferabil ofera posibilitatea de a modifica ordinea numerelor de pe lista de candidati.Atunci cind nu e acceptat nici panasatul si
nici votul preferential,sis in prezenta unei liste blocate si alegatorul nu o poate modifica si e obligat sa voteze lista in intregime.In sis reprezentarii
proportionale,scrutinul de lista se diferentiaza in functie de modul de reprezentare a locurilor in Parl,principalele formule fiind:met celor m.mari
resturi,met celei mai mari medii,met unui singur vot transferabil,met votului cumulativ sau cea a votului limitat.Sis electorala al reprezentarii
proportionale e cea mai democrata met de deter a rezultatelor alegerilor.Conform acestui sis,mandatele din fiecare circumscriptie electorala se
repartizeaza intre partide in corespudere cu nr de voturi acumulat de fiecare partid.Sis elect proportional se poate aplica doar in circumscriptiile
electorale cu m.m mandate:cu cit e m.mare circumscriptia,cu atit un m.inalt grad de proportionalitate poate fi obtinut. B)Evaluati modalitatea de
scrutin din RM.Referendum e o formă destul de democratică prin intermediul căreia aleg ătorii sau poporul î și manifesta voin ța sa.În CRM, art75 e
stipulat că cele m.importante prob ale societ ății și ale S sunt supuse referendumului.Art142 reglem c ă dispozi țiile privind caracterul
suveran,independent și unitar al S,precum și cele referitoare la neutralitatea S pot fi revizuite numai cu aprobarea prin referendum cu votul
majorității înscriși în listele electorale.Deosebirea principal ă procedurii de alegere de procedura referendumului const ă în obiectul de exprimare al
voinței alegătorilor.La referendum obiectul de exprimare al voinței nu e pers sau partidul,dar e o prob asupra c ăreia se desf ășoar ă referendumul.În
doctrina DC sunt cunoscute m.m feluri de referendum:Consultativ-se desf ășoar ă cu scopul elucid ării opiniei aleg ătorului într-o anumit ă
prob;Decisiv-doc e supus votării aleg ătorului pt a fi aprobat sau respins;Constitu țional-se aproba Cons sau unele amendamente de
revizuire;Legislativ-o lege poate fi supusă votării de către aleg ători prin referendum.
41.Org electorale,circumscriptiile electorale si sectiile de votare. A)Definiti.Circumscripţie electorală-unitate electorală  adm  în care se organizeaz
se desfăşoară alegerile şi referendumurile; Org electorale-org care organizeaza desfasurarea alegerilor Parlam,in aut adm pub loc,precum
desfasurarea referendumurilor;Secţia de votare reprez locul în care e exercitat efectiv dr devot.Practic fiind dificilă şi tehnic apro
imposibilă realizarea condiţiilor pt ca alegătorii unei unităţi adm-terit să voteze într-un singur loc şi într-o singură zi,aceştia sunt grupaţi după anu
norme,stabilite delege,iar pt fiecare gr se amenajează un loc special  în care el îşi exercităvotul.B)Determinati.Sis org electorale în RM: Com
Electorală Centrală-org de S,care activează permanent şi care e constituit pt realizarea politicii electorale,organizarea şi desf ăşurarea alegerilor la n
central.Comisia e constituită din 9membri cu vot deliberativ:un membru e desemnat de c ătre Pre şRM,unul-de c ătre Guv şi 7-de Parlam. Consi
electorale de circumscripţie-org electorale constituite cu cel puţin 50zile înainte de alegeri de c ătre Comisia Electoral ă Central ă.Hotarele consil
electorale de circumscripţie coresp hotarelor unităţilor adm-terit de nivelul doi.Consiliile electorale de circumscrip ţie se constituie în componen ţa
11 membri cu D de vot deliberativ,dintre care cel puţin 3pers au studii juridice superioare sau studii în domeniul adm pub. Birourile electorale
secţiilor de votare-org electorale constituite de către consiliile electorale de circumscrip ţie,la nivel local,cu cel pu ţin 20zile înainte de alegeri din 5
membri cu D de vot deliberativ.C)Atributiile.Atribuţiile generale ale Comisiei Electorale Centrale:studiază organizarea şi desfăşurarea alegerilo
scopul de a perfecţiona legislaţia şi procedurile electorale;înaintează Guv şi Parlam propuneri cu privire la oportunitatea oper ării unor modific ăr
legislaţia electorală;elaborează regulamente şi instrucţiuni menite s ă perfec ţioneze procedurile electorale;exercit ă controlul asupra întocmiri
verificării în termen a listelor electorale,colaborînd în acest scop cu org adm pub centr şi loc; ţine eviden ţa cadrelor care au participat la organizare
desfăşurarea alegerilor,inclusiv a lucrătorilor calificaţi care pot fi desemna ţi în consiliile electorale de circumscrip ţie şi în birourile electorale
secţiilor de votare;constituie consilii electorale de circumscrip ţie şi birouri electorale ale sec ţiilor de votare la desf ăşurarea alegerilor par ţiale
consiliilor locale sau alegerilor pt funcţia de primar;analizeaz ă structura circumscrip ţiilor electorale din pdv al organiz ării adm-teri
republicii;implementează prog de educaţie civică în perioada dintre alegeri;preg ăte şte prog de informare a aleg ătorilor în perioada electoral ă;o
mijloacelor de informare în masă info cu privire la desf ăşurarea alegerilor şi la practica administrativ ă utilizat ă în acest sens;prezint ă anual rapo
Parlam şi,la cerere,Parlam,PreşRM şi Guv; Atribuţiile consiliului electoral de circumscripţie :exercită controlul asupra executării prevede
prezentului cod şi a altor legi care conţin prevederi referitoare la desf ăşurarea alegerilor;constituie birourile electorale ale sec ţiilor de votar
supraveghează activitatea lor,organizează instructaje pt membrii acestora,propag ă procedura vot ării şi importan ţa votului;distribuie birour
electorale ale secţiilor de votare mijloace financiare;examineaz ă comunic ările ce ţin de organizarea şi desf ăşurarea alegerilor,sosite din partea aut a
pub loc,a şefilor de întreprinderi,inst şi organizaţii;exercită controlul asupra întocmirii şi verific ării în termen a listelor electorale,colaborînd în a
scop cu org adm pub centr si loc şi cu org terit ale Ministerului Dezvolt ării Informa ţionale;asig aprovizionarea birourilor electorale ale sec ţiilo
votare cu formulare pt listele electorale şi procesele-verbale,cu buletine de vot etc;examineaz ă cererile şi contesta ţiile asupra hot ărîrilor şi ac ţiun
birourilor electorale ale secţiilor de votare şi adopt ă hot ărîri executorii în privin ţa lor;exercit ă alte ac ţiuni ce ţin de organizarea şi desf ăşur
alegerilor.Atribuţiile biroului electoral al secţiei de votare: verifică listele electorale împreună cu aut adm pub loc,asig integritatea acestora
buletinelor de vot şi e responsabil de întocmirea lor corect ă şi deplin ă;examineaz ă cererile în leg ătur ă cu incorectitudinile din lis
electorale,efectuează modificările necesare şi eliberează certificate pt dr de vot aleg ătorilor care nu se vor afla la domiciliu în
alegerilor;întocmeşte listele electorale suplimentare,înscriind în ele persoanele care voteaz ă în baza certificatelor pt dr de vot,precum şi persoan
care,din anumite cauze,nu au fost înscrise în listele electorale principale;comunic ă popula ţiei care locuie şte pe terit sec ţiei de votare data şi lo
votării,asig pregătirea localului pt votare,instalarea urnelor şi a cabinelor de vot,organizeaz ă votarea în ziua stabilit ă,ia m ăsuri pt a asig ordine
localul secţiilor de votare;exercită şi alte atribuţii în condiţiile prezentului cod.
42.Asigurarea materiala a desfasurarii alegerilor,monitorizarea si reflatarea lor in mijloacele de reflectare in masa. A)Descrieti.Codul electoral-
Cap4-Art35Asig mijloacelor necesare pt desf alegerilor(1)Cheltuielile legate de preg ătirea şi desf alegerilor le suport ă S.(2)Cuantumul mijloacelor
financiare e stabilit de Parl în limitele prev ăzute de L bugetului de S pe anul în care au loc alegerile.Propunerile respective se înainteaz ă Guv de
către Comisia Electorală Centrală.După examinarea lor,Guv le prezint ă spre aprobare Parl.În cazul în care cheltuielile pt anul în curs nu sînt
prevăzute în bugetul de S,cuantumul acestora se stabileşte de Parl,la propunerea Comisiei Electorale Centrale.(3)Mijloacele financiare,în
cuantumul stabilit de Parl,se transferă lunar pe contul Comisiei Electorale Centrale în limita bugetului aprobat.Dup ă încheierea alegerilor,Comisia
Electorală Centrală prezintă Parl,într-un termen cît mai scurt posibil,un raport asupra gestion ării mijloacelor financiare alocate împreun ă cu avizul
Curţii de Conturi.(4)Mijloacele financiare neutilizate se fac venit la bugetul de S.(5)Modul de distribuire şi de folosire a mijloacelor
financiare,precum şi modul de publicare a raportului privind gestionarea sumei alocate se stabilesc de c ătre Comisia Electoral ă Central ă în
condiţiile prezentului cod.(6)Autorităţile adm pub locale,întreprinderile,inst şi organiz pun la dispozi ţia consiliilor şi birourilor electorale localurile
şi echipamentul necesar pt organizarea,desf şi totalizarea rezultatelor alegerilor.(7)Membrii org electorale şi membrii aparatelor de lucru ale
acestor org beneficiază de o zi liberă-ziua de luni imediat urm ătoare zilei alegerilor ).Monitorizarea si reflectarea lor in mijl de informare de masa-
Art64(1)Radiodifuzorii,în cadrul tuturor prog lor,şi mijloacele de informare în mas ă scrise fondate de aut pub au obliga ţia de a respecta principiile
de echitate,responsabilitate,echilibru şi imparţialitate în reflectarea alegerilor.(2)Radiodifuzorii şi mijloacele de informare în mas ă scrise au
obligaţia să ofere condiţii egale,nediscriminatorii la acordarea timpilor de anten ă sau a spa ţiului publicitar pt publicitatea electoral ă.
(3)Radiodifuzorii publici acordă concurenţilor electorali timpi de anten ă gratuit,în mod echitabil şi f ăr ă discriminare,în baza principiilor de
transparenţă şi obiectivitate.(4)Mijloacele de informare în masă nu vor adopta tratamente privilegiate fa ţă de concuren ţii electorali în virtutea
statutului social şi/sau a funcţiilor pe care le deţin candida ţii acestora.(5)În perioada electoral ă,radiodifuzorii şi mijloacele de informare în mas ă
scrise vor face distincţie clară în materialele lor jurnalistice între exercitarea func ţiilor oficiale şi activitatea electoral ă a pers-lor care nu cad sub
incidenţa art13alin3.(6)Concurenţii electorali şi/sau candidaţii care se consider ă leza ţi în dr beneficiaz ă de dr la replic ă. Cererea scris ă privind
acordarea dr la replică se depune la mijlocul de informare în mas ă în termen de 2zile calendaristice de la difuzarea/publicarea info.În cazul
radiodifuzorilor,refuzul de a acorda dr la replic ă se contest ă la Consiliul Coordonator al Audiovizualului,iar în cazul mijl de informare în mas ă
scrise-în inst de jud.D la replică se acordă în termen de 3zile calendaristice de la depunerea cererii/contesta ţiei,dar nu mai tîrziu de ziua precedent ă
zilei votării,în condiţii egale cu cele în care au fost lezate D legitime.(7)Mijl de informare în mas ă au D s ă reflecte alegerile şi s ă informeze
publicul cu privire la toate aspectele electorale liber de orice ingerin ţă sau amestec din partea aut pub,concuren ţilor/candida ţilor electorali sau a
altor entităţi.B)Formele,legatura.Art63Observatorii(1)La cererea concurenţilor electorali,consiliul electoral de circumscrip ţie acrediteaz ă cîte un
observator pt monitorizarea alegerilor în secţiile de votare.Pers de încredere ale candida ţilor,de asemenea,pot fi acreditate ca observatori.Dac ă
consiliul electoral de circumscripţie respinge candidatura propus ă pt acreditare de c ătre concurentul electoral conform prezentului alineat,el va
aduce la cunoştinţa acestuia motivele deciziei sale.Refuzul acredit ării observatorilor trebuie s ă fie întemeiat şi poate fi contestat pe cale
ierarhică,iar ulterior–în inst de jud.(2)La cererea concurenţilor electorali,Comisia Electoral ă Central ă acrediteaz ă cîte un observator pt
monitorizarea alegerilor în secţiile de votare constituite în afara RM.În calitate de observatori pot fi acredita ţi atît cet ai RM afla ţi în str ăin ătate,cît
şi reprezentanţi ai organizaţiilor internaţ şi neguvernamentale din străinătate.(3)La cerere,Comisia Electoral ă Central ă va acredita ca observatori la
alegeri reprezentanţi ai organizaţiilor internaţ,ai guvernelor S străine şi ai organizaţiilor neguvernamentale din str ăin ătate şi va înregistra interpre ţii
acestora.(4)Prin hotărîre a Comisiei Electorale Centrale sau a consiliilor electorale de circumscrip ţie se acrediteaz ă observatori din partea
asociaţiilor obşteşti calificate din RM.Se consideră calificat ă asocia ţia ob şteasc ă ce se ocup ă,conform statutului ei,de ap ărarea D omului sau a
valorilor democratice.(5)Observatorii acreditaţi de Comisia Electoral ă Central ă pot monitoriza procesul electoral pe întreg teritoriul ţării şi la toate
secţiile de votare,iar observatorii acreditaţi de consiliile electorale de circumscrip ţie-doar pe teritoriul circumscrip ţiei respective.Observatorii
acreditaţi au dr să asiste la toate operaţiile electorale,la toate şedin ţele org electorale,inclusiv în ziua alegerilor,f ăr ă a interveni în procesul electoral
sau în alte operaţii electorale,şi să informeze preş org electoral despre neregulile observate.Observatorii au acces la toate info cu caracter
electoral,la listele electorale,la procesele-verbale întocmite de org electorale,ei pot efectua film ări foto şi video cu în ştiin ţarea pre ş org
electoral,fără a pune în pericol secretul şi securitatea votării,iar observatorii na ţionali pot depune şi sesiz ări privind neregulile depistate,care se
examinează de către preş org electoral,cu informarea obligatorie a autorului sesiz ării despre decizia luat ă.Observatorii acredita ţi î şi pot continua
activitatea şi în turul al 2al alegerilor, precum şi la votarea repetat ă/referendumul repetat.(6)Observatorii pot fi acredita ţi înaintea începerii
perioadei electorale şi îşi pot desfăşura activitatea atît în ziua alegerilor,cît şi înaintea începerii,pe parcursul şi dup ă terminarea campaniei
electorale.Regulamentul privind acreditarea observatorilor se aprob ă prin hot ărîre a Comisiei Electorale Centrale.(7)În scopul asigur ării activit ăţii
eficiente a observatorilor internaţionali,în perioada electoral ă Comisia Electoral ă Central ă constituie Oficiul de protocol al observatorilor
internaţ.Componenţa numerică şi principiile de activitate ale acestui oficiu sînt stabilite prin hot ărîre a Comisiei Electorale Centrale. C)Legislatia-
Codul electoral.
43.Listele electorale,desemnarea si inregistrarea candidatilor,campania electorala. A)Definitie.Lista electorala-lista ce cuprinde toti cetatenii cu d
vot care domiciliaza pe terit unei sectii de votare; In cazul alegerilor parlamentare,procesul de desemnare a candidatilor incepe cu 60zile inaint
ziua alegerilor si se termina cu 30zile inainte de ziua alegerilor.In cazul alegerilor locale,desemnarea candidaturilor se efectueaza dupa constitu
circumscriptiilor electorale si consiliilor electorale de circumscriptie.Concurentii electorali participa,pe baza de egalitate,la camp
electorala,beneficiaza de dr egale in folosirea mijloacelor de informare in masa,inclusiv a radioului si televiziunii,finantate de la buget.Tut
concurentilor electorali li se ofera posibilitati egale in asig tehnico-materiala si financiara a campaniei electorale. B)Conditiile.Dr de a dese
candidati pt alegeri,in cazul in care se intrunesc toate conditiile stabilite,il au:-partidele si alte organizatii social-politice inregistrate,in mo
stabilit,pina la stabilirea datei alegerilor,in conformitate cu statutele(regulamentele)lor si cu legislatia in vigoare;-blocurile electorale,formate pe b
deciziilor adoptate conform statutelor(regulamentelor)partidelor si altor organizatii social-politice ce le-au constituit,care sint inregistrate coresp
Comisia Electorala Centrala-la alegerile parlamentare si alegerile locale generale sau de consiliile electorale de circumscriptie-in cazul alegerilor no
decursul a 15zile de la data constituirii blocurilor electorale,iar daca s-au constituit pina la inceperea perioadei electorale-in decursul a 15zile d
inceperea acestei perioade;-cetRM care isi inainteaza propria candidatura(candidatii independenti).Pt inregistrarea candidatilor,Comisiei electo
Centrale sau consiliilor electorale de circumscriptie li se prezinta,cel mai tirziu cu 30zile inainte de ziua alegerilor,urma documente:procesul-verba
sedintei orgcentral sau teritorial al partidului,a altei organizatii social-politice sau a blocului electoral privind desemnarea candidatului(listei
candidati);listele de subscriptie cu nr suficient de semnaturi ale sustinatorilor candidatului independent;datele biografice ale candidatului;declar
candidatului privind consimtamintul lui de a candida la functia pt care a fost desemnat;declaratia candidatului privind averea imobiliara,depune
bancare,hirtiile de valoare,sumele primite ca mostenire si veniturile din ultimii 2ani precedenti anului in care se efectueaza alegerile,precum si sur
acestor venituri,inclusiv veniturile din fondurile de investitii,sub forma de dobinda,din darea in arenda a proprietatii etc;declaratia candidatulu
functia de primar privind abandonarea,pe termenul mandatului,a functiilor incompatibile cu functia de primar,in cazul in care pers data e aleas
validata;declaratia despre suspendarea,pe durata campaniei electorale,a functiilor ocupate anterior-pt pers care cad sub incid
art13alin3.=Reprezentantii partidelor,altor organizatii social-politice,blocurilor electorale si candidatii independenti depun actele necesare
inregistrare numai dupa ce Comisia Electorala Centrala,consiliile electorale de circumscriptie respective fac publica informatia privind locul(birou
timpul primirii documentelor.Aceasta info e data publicitatii in termen de 2zile de la inceperea perioadei de desemnare a candidatilor.In cazul in
reprezentanti ai m.multor partide,m.multor organizatii social-politice,m.multor blocuri electorale,m.multi candidati independenti depun in acelasi t
toate documentele necesare la biroul desemnat pt inregistrare,ordinea de primire a documentelor se stabileste prin tragere la sorti,conf
regulamentului elaborat de Comisia Electorala Centrala si publicat in MO al RM.Org electoral respectiv va da publicitatii in mijloacele de informar
masa finantate de la buget hotaririle sale privind inregistrarea candidatilor independenti sau a listei lor de candidati.In perioada desfasu
dezbaterilor electorale,in afara timpului de antena gratuit,nu se admite difuzarea materialelor publicitare despre activitatea concurentilor electorali
cu participarea acestora si a persoanelor lor de incredere, a reportajelor televizate sau radiofonice de la intilnirile concurentilor electorali
alegatorii,despre vizitele de lucru ale concurentilor din rindul conducatorilor de rang republican sau raional in colectivele de munca.Nici un concu
electoral nu va avea prioritati in virtutea functiei pe care o ocupa.Concurentii electorali pot organiza intilniri cu alegatorii.Consiliile si birou
electorale si aut adm pub loc sint obligate sa asig desfasurarea unor astfel de intilniri in termene si in conditii egale.Din momentul inregistrarii de c
org electoral respectiv concurentii electorali au dr sa expuna afise electorale,al caror continut nu poate sa contravina legii si normelor etice.In z
alegerilor si cea precedenta ei nu se admite nici un fel de agitatie. C)Vezi punctul A,B.
44.Buletinul de vot,votarea,numararea voturilor si totalitatea rezultatealor. A)Buletinul de vot.Cap8Art48Bul de vot se divizează în
patrulatere,coresp nr de concurenţi electorali care particip ă la alegeri.Dimensiunile patrulaterului trebuie s ă fie suficiente pt a cuprinde numele şi
prenumele,anul naşterii,profesia(ocupaţia)funcţia,locul de muncă al candidatului respectiv,denumirea partidului,altei organiza ţii social-
politice,blocului electoral care a înaintat lista de candidaţi sau candidatul respectiv,semnul sau simbolul electoral al concurentului electoral,la
dorinţa acestuia.Nu se admite identitatea de semne sau de simboluri electorale. Exercitarea votarii-Art53.Fiecare alegător votează personal.Votarea
în locul altor pers nu se admite.Biroul electoral al secţiei de votare înmîneaz ă aleg ătorului bul de vot,conform listei electorale,numai la
prezentarea actului de identitate.La primirea bul,alegătorul semnează în lista electoral ă în dreptul numelui şi i se aplic ă în fi şa de înso ţire a bul de
identitate sau în actul în a cărui bază voteaz ă ştampila cu men ţiunea care confirm ă votarea în ziua respectiv ă.Aleg ătorii din raza sec ţiei de votare
care nu sînt înscrişi în listele electorale se înscriu într-o list ă suplimentar ă la prezentarea doc ce atest ă domicilierea lor în perimetrul sec ţiei de
votare în cauză.În aceeaşi listă suplimentară,în care se va indica numele şi prenumele aleg ătorului,data şi locul na şterii,ultimul loc de domiciliu în
RM,IDNP,se înscriu şi:a)alegătorii care au venit la secţia de votare cu certificatul pt D de vot.b)pers de ţinute pe baza unui mandat de arest pîn ă la
pronunţarea sentinţei judecătoreşti,pers condamnate la închisoare(privaţiune de libertate) a c ăror sentin ţă nu e definitiv ă,ele care execut ă o
sancţiune contravenţională sub formă de arest,pers condamnate la închisoare(privaţiune de libertate)prin hot jud definitiv ă,aflate în inst
penitenciare;c)alegătorii care nu au înregistrare la domiciliu sau la re şedin ţă. Numararea voturilor si rezultatele alegerilor parlam-Art56 După
expirarea timpului rezervat votării,preş biroului electoral al secţiei de votare anun ţă încheierea vot ării şi dispune închiderea sec ţiei de
votare.Biroul electoral al secţiei de votare începe numărarea voturilor.Înainte de a se deschide urnele de vot,toate bul de vot r ămase neutilizate se
numără şi se anulează de către biroul electoral al secţiei de votare,aplicîndu-se pe ele ştampila cu men ţiunea“Anulat”,apoi se leag ă separat şi se
sigilează.Înainte de numărarea voturilor obţinute de concurenţii electorali,biroul electoral al sec ţiei de votare stabile şte nr aleg ătorilor,c ărora le-au
fost eliberate bul de vot,pe baza nr de alegători din listele electorale şi din listele suplimentare în dreptul numelui c ărora figureaz ă semn ături.Dup ă
verificarea sigiliilor de pe urnele de vot,preş biroului electoral al sec ţiei de votare,în prezen ţa membrilor biroului şi a pers autorizate s ă asiste la
operaţiile electorale,deschide urnele.Mai întîi se deschid urnele de vot mobile,se num ăr ă bul din ele,apoi se deschid celelalte urne.Sec ţia de votare
se asig cu mese suficiente pt ca toate bul extrase din urne s ă se numere într-un singur loc,în v ăzul tuturor membrilor biroului electoral al sec ţiei de
votare şi al celor prezenţi.Pe mesele destinate numărării voturilor se aranjeaz ă fanioanele cu denumirea sau numele concuren ţilor electorali.Înainte
de a înscrie în procesul-verbal nr de voturi obţinute de concuren ţii electorali,reprezentan ţii concuren ţilor electorali şi pers autorizate s ă asiste la
operaţiile electorale li se dă posibilitatea de a verifica datele din formularul special pt nr voturilor. B)Conditiile.Art54Bul de vot se completează de
către alegător numai în cabina pt vot secret.Alegătorul care nu e în stare s ă completeze de sine st ăt ător bul are D s ă invite în cabin ă o alt ă pers,cu
excepţia membrilor biroului secţiei de votare,reprezentanţilor concuren ţilor electorali şi a pers autorizate s ă asiste la opera ţiile electorale.Aceste
cazuri vor fi consemnate aparte în raportul biroului electoral al sec ţiei de votare.Aleg ătorul aplic ă ştampila cu inscrip ţia"Votat"în interiorul
cercului unui singur patrulater din bul de vot,ceea ce înseamn ă că a votat pt concurentul electoral coresp.Cercurile din celelalte patrulatere trebuie
să rămînă curate.Se interzice scoaterea din localul secţiei de votare a bul eliberat pt vot.Un aleg ător poate vota numai pt un singur concurent
electoral.Dacă alegătorul a completat greşit bul,la cererea lui,biroul electoral al sec ţiei de votare anuleaz ă acest bul şi îi elibereaz ă imediat,o
singură dată,un nou bul de vot.Acest caz va fi menţionat în procesul-verbal cu privire la votare şi în lista electoral ă.Aleg ătorul introduce în urna de
vot buletinul de vot cu ştampila“Votat“,procedura de votare, de numararea voturilor si stabilirea rezultateaor alegerilor parlamentare-Art60 În
cazul efectuării alegerilor parl,locale generale şi a referendumului republican,în baza actelor prezentate de c ătre consiliile electorale de
circumscripţie,Comisia Electorală Centrală întocmeşte,în termen de 5zile,un proces-verbal care con ţine:a)nr de aleg ători inclu şi în listele
electorale;b)nr de alegători incluşi în listele suplimentare;c)nr de aleg ători care au primit buletine de vot;d)nrde aleg ători care au participat la
votare;e)cifra ce reflectă diferenţa dintre nr bul de vot primite de aleg ători şi nr aleg ătorilor care au participat la votare;f)nr bul de vot declarate
nevalabile;g)nr de voturi valabil exprimate p/u fiecare concurent electoral (p/u fiecare op ţiune privind întreb ările supuse referendumului
republican);h)nr total de voturi valabil exprimate;i)nr bul de vot tip ărite.Comisia Electoral ă Central ă consemneaz ă rezultatele totaliz ării voturilor
pe ţară în ansamblu într-un proces-verbal,care se semneaz ă de membrii comisiei, şi întocme şte un raport cu privire la rezultatele alegerilor.Copiile
procesului-verbal cu privire la totalizarea rezultatelor alegerilor se înmîneaz ă reprezentan ţilor concuren ţilor electorali şi observatorilor, la
solicitarea acestora.Actele menţionate la alin2vor fi prezentate CC,în cazul alegerilor Parl,p/u confirmarea rezultatelor alegerilor şi validarea
mandatelor deputaţilor.C)Legislatia-Codul electoral.
45.Organizarea si desfasurarea referendumului republican. A)Definitie.Referendumul e o formă a democraţiei directe,prin care se realizează
suveranitatea poporului în cele m.importante prob de interes naţional şi social,având drept scop solu ţionarea acestora,precum şi  consultarea
cetăţenilor în prob locale de interes deosebit şi revocarea primarului satului(comunei)sectorului,oraşului(municipiului).1)In depen de obiect,avem
urm tipuri de referendum:-constituţional-dacă cu ajutorul referendumului dat se aprob ă Cons sau amendamentele laea;-legislativ-dac ă un act al
legislaţiei în vigoare este supus votării de c ătre aleg ători.Acest tip de referendum se organizeaz ă pt adoptarea unei legi sau  modificarea acesteia;-
de dr internaţ-se organizează în cazul aderării la UEsau NATO,de reunificarea unor  părţi de teritorii;-de dr adm-soluţionează prob legate de
administrarea S;-pe prob morale-interzicerea avorturilor,divorţurilor,b ăuturilor alcoolice,drogurilor etc.2)In  funcţie de puterea
juridică,referendum-urile se clasifică în:-imperative-executarea lor e obligatorie pt toţi.Doc e supus votării alegătorilor pt soluţionarea definitivă a
destinului acestuia.Referendumul decisiv poate fi de aprobare(dacă aleg ătorilor li se propune aprobarea doc respectiv) şi de respingere(dac ă
alegătorilor li se propune anularea actului).-consultativ-poartă un caracter de recomandare.Se desf ăşoar ă doar cu scopul elucid ării opiniei a
legătorilor într-o anumită prob,iar soluţionarea prob respective rămâne pe seama org S;3)După crt teritorial  referendum-urile pot fi
:-naţionale(republicane);-regionale;-locale.B)Procedura de desfasurare.Art144.Iniţierea referendumului republican.Referendumul republican poate
fi iniţiat de:un nr de cel puţin 200000cetRM cu dr de vot.În cazul referendumului constitu ţional,se aplic ă prevederile art141alin1lit.a Cons;un nr
de cel puţin 1/3 din deputaţii în Parlam;PreşRM;Guv.Subiecţii men ţiona ţi la alin1 pot ini ţia orice tip de referendum prev ăzut la art143.În cazul în
care referendumul e iniţiat de subiecţii prev ăzuţi la alin1 lit.a,la propunerea privind desf ăşurarea referendumului se anexeaz ă şi listele de
subscripţie.Propunerea privind desfăşurarea referendumului trebuie să includ ă prob ce urmeaz ă s ă fie supuse referendumului,expuse
clar,excluzîndu-se interpretarea lor ambiguă,precum şi scopul desf ăşurării,data preconizat ă pt desf ăşurarea lui.Nu pot fi supuse referendumului
prob care se exclud reciproc.Art146.Prob supuse referendumului republican.Referendumului republican pot fi supuse prob privind:adoptarea
CRM;aprobarea legilor cons-le adoptate de Parlam pt revizuirea dispozi ţiilor privind caracterul suveran,independent şi unitar al S,precum şi a
celor privind neutralitatea permanent ă a S;alte prob importante ale societ ăţii şi ale S.Organizarea şi desf ăşurarea referendumului privind prob
indicate la alin1lit.b sînt obligatorii.C)Evaluati legislatia.Legislatia e completa.
46.Notiunea si functiille Parl RM.A)Parlam e un organ reprezentativ al carui functie principala in sis de separatie a puterilor consta in exercitarea
puterii legislative.Acesra e unica aut legiuitoare a tarii si detine monopolul reglem normative.Parl-Org legis din unele țări,compus din 1sau din
2camere și constituit din reprezentanți ai diferitelor partide politice.În RM durata mandatului parlam e de 4ani.Astfel,în art1alin3din Regulam
Parlam se stipulează:Parl se alege prin vot universal,egal,direct,secret şi liber exprimat,pt un mandat de 4ani.Durata mandatului poate fi prelungit ă
prin L organică în 2împrejurări:în caz de război sau în caz de catastrof ă.Locul Parl in sis AP-e deter de modul de constituire,organizare si
functionare,precum si de atrib ce ii revin in realizarea sarcinilor specifice,comparativ cu celelalte puteri sau sist de aut.Parlam reprez puterea legis
și esența activității lui se rezumă la luarea deciziilor,adoptarea L.Cunoaștem c ă e inadmisibil ca legislatorul singur s ă execute L.Motivul invocat e
că conducerea de S, într-o societate democratic ă,nu poate aparţine unei singure pers sau unui organ S, pt a evita pericolul instruirii unui regim
totalitar,antidemocratic.B)Parl-org reprezentativ suprem al poporului RM. Parl constituie o manifestare a suveranitatii nationale si da expresie
puterii poporului.El e exponentul intereselor politice ale intregului popor,iar prin mandatul incredintat nu poate proteja interesele
particulare,locale,sau de gr care ar intra in contradictie cu cele generale ale societatii.Se prevede expres prin art60,1CRM-Parl e org reprezentativ
suprem al poporului RM și unica aut legisl a S.Art60 din Cons calific ă Parl ca org reprezentativ suprem al poporului,atribuindu-i locul de frunte în
ierarhia aut pub.După cum putem observa,deși AP sunt într-o ierarhie,sau mai bine spus,într-o ordine stabilit ă în baza unor principii,ele nu sunt în
relaţii de subordonare.E adevărat că Parl,reglem prin N de D raporturile între to ţi subiec ţii,se afl ă pe o treapt ă superioar ă fa ţă de celelalte AP din S
și s-ar părea că,deoarece el e cel care comandă,toţi ar trebui s ă se supun ă lui.În realitate,to ţi trebuie s ă se supun ă nu voin ţei Parl,ci voin ţei L,care
reprez expresia voinţei generale a poporului.Parl îndeplinește una din cele m.importante func ţii ale S-stabilirea cadrului legisl.Pt exercitarea
puterii politice(de S)nu e suficientă numai funcţia legisl.Tot atât de importante sunt și puterea exec,jud.Nu exist ă un crt care ne-ar permite s ă
apreciem ce funcţie e m.importantă.De altfel,principiul separ ării puterilor în S le echilibreaz ă,stabilindu-le mecanisme eficiente de influen ţă
reciprocă în scopul unei funcţionări eficiente în ansamblu.În afară de funcţia legisl,Parl,prin Cons art66,e abilitat și cu alte împuterniciri:de control
asupra puterii exec;de alegere și numire a unor pers oficiale ale S;de suspendare a activit ăţii aut pub loc;de ini ţiere a cercet ărilor și audierilor
asupra oricăror chestiuni ce se referă la interesele societ ăţii etc.De aceea Cons calific ă Parl ca org reprezentativ suprem al poporului. C)Parl-unica
aut legislative a S.Cât privește calitatea de unică aut legisl a S,considerăm c ă legiuitorul are dreptate când se refer ă la o aut concret ă ca un org
învestit cu D de a adopta L.Însă dacă ne referim la funcţia legisl a S,vom vedea c ă nu numai Parl o exercit ăArt2 din Cons stabile ște c ă
suveranitatea naţională aparţine poporului,care o exercită în mod direct și prin org sale reprezentative.În mod direct,trebuie în ţeles c ă poporul
exercită suveranitatea prin intermediul referendumului.Vom reaminti că exercitarea puterii înseamn ă capacitatea de a stabili și a impune un
comportament.Evident,comportamentul se stabilește prin L și,deoarece ele exprim ă voinţa general ă,sunt obligatorii pt exercitare.A șadar,pt ca
poporul să exercite în mod direct suveranitatea(puterea)el trebuie s ă participe la procesul de legiferare,prin intermediul referendumurilor
legislative.Cons noastră însă nu fixează astfel de referendumuri.Art75 prevede c ă cele m.importante prob ale societ ăţii și ale S sunt supuse
referendumului.Hotărârile adoptate potrivit rezultatelor referendumului au putere juridic ă suprem ă.Deoarece org reprezentativ suprem al S e parte
componentă a regimului reprezentativ,e necesar să menţionăm c ă Pierre Pactet define ște democra ţia reprezentativ ă ca exercitare a puterii de c ătre
reprezentanţi aleși prin sufragiu universal,împuterniciţi să decidă în numele na ţiunii,iar Maurice Duverger caracterizeaz ă democra ţia
reprezentativă printr-o formulă mai simplă,spunând că aceasta reprezint ă un sis politic în care guvernan ţii sunt ale și de cet și sunt considera ţi ca
reprezentanţi ai acestora.În concluzie vom define,într-un sens larg,regimul reprezentativ ca o form ă de exercitare indirect ă a suveranit ăţii na ţionale
de către popor prin intermediul reprezentanţilor săi aleși,iar în sens restrâns,ca un ansamblu de aut pub,desemnate de popor,pt a exercita
suveranitatea(puterea politică)în numele lui.Jurisprudenţa CC Prin Hot ărârea nr. 46 men ţionat c ă Parl emite L în toate domeniile vie ţii sociale
vitale pt organizarea și desf vieţii societăţii pe baze democratice și în condi ţiile respect ării D fundam ale omului.Aceste domenii intr ă în sfera
exclusivă de reglem normativă a Parl.Guv nu e abilitat cu D de adoptare a actelor normative cu putere de L,pt c ă aceasta vine în contradic ţie cu
art60 din Cons.Și totuși,la acest cap ne permitem s ă nu fim de acord cu afirma ţia dat ă,deoarece,dup ă cum am demonstrat mai sus,potrivit art2 din
Cons,și poporul poate participa la procesul legislativ prin intermediul referendumurilor,iar alin1 al art1062 din Cons,care poart ă
denumirea„Delegarea legislativă“,stabilește că,în vederea realizării prog de activitate al Guv,Parl poate adopta,la propunerea acestuia,o L special ă
de abilitare a Guv pt a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul L organice.Alin2 al aceluia și art prevede c ă L de abilitare va stabili,în mod
obligatoriu,domeniul și data până la care se pot emite ordonanţe.După cum observ ăm,exist ă o discrepan ţă în Cons:art60 atribuie Parl calitatea de
unică aut legisl a S,iar art1062 abilitează Guv cu D de a emite ordonan ţe(L ordinare)în anumite domenii care nu fac obiectul de reglem al L
organice.
47.Atributiile ParlamRM.A)Caracteristica.In conform cu art66 din CRM,Parlam RM are urm atrib de baza:adopta legi,hotariri,motiuni;declara
referendumu-ri;interpr legile si asig unitatea reglem legislative pe intreg teritoriul tarii;aproba directiile principale ale politicii interne si externe a
S;aproba doctrina militara a S;exercita controlul parlam asupra put exec,sub formele si in limitele prevazute de Cons;ratifica,denunta,suspenda si
anuleaza actiunea tratatelor internationale incheiate de RM;aproba bugetul S si exercita controlul asupra lui;alege si numeste pers oficiale de
S;aproba ordinile si medaliile RM;declara mobilizarea partiala sau generala;declara starea de urgenta,de asediu si de razboi;suspenda activ org
adm pub loc,in cazurile prevazute de lege;adopta acte privind amnistia;indeplineste alte atrib stabilite prin Cons si legi. B)Raporturile.In teoria
D,vorbind de organizarea,structurarea D,ne intilnim cu urm notiuni:a)sis juridic,b)sis legisl,c)sis D.Pt a nu confunda aceste notiuni si a delimita
continutul notiunii de sis de D,e necesar de a lamuri continutul fiecarei din ele.Sis juridic sau juridicul e o dimensiune inalienabila a existentei
umane(parte componenta a realitatii sociale)acesta e o categ mai larga,ce poarta un caracter mai complex si deter specificul dezv atit a sis de D cit
si a sis legisl.Sis juridic include in sine sis D,rap juridice si constiinta si cultura juridica.In lit de spec sis juridic e privit si ca o realitate juridica.Sis
legisl e unitatea actelor normative dintr-un S.Sis D cuprinde organiz D ca fenomen normativ pe ramuri si inst. C)Legislatia ce reglem atrib
Parlam.Normele de D sunt elem structurale ale sis normativ.Ideea organiz sistemice a D conduce inerent la concluzia unicitatii sis de D,cu
consecinte discutate si disputate in lit prob.Fata de teoria pluralismului juridic care,in ultima inst,de dragul justificarii integrarii supranationale a
sis nationale de D,minimalizeaza sau chiar ignora cauzalitatea interna a autoorganizarii national-etatice a D,exista in opinia noastra,o perspectiva-
atât teoretica,dar si de politica a legislatiei-care sa accepte ca apropierea si,treptat,integrarea sis nationale de D intr-un suprasistem comunitar are
a se produce nu prin anularea,valorilor juridice nationale intr-o totalitate normativa mondializatoare si depersonalizatoare,ci printr-o constructie
juridica comunitar-integrativa,in care sis juridice nationale sa rezoneze prin valorile colective,asimilate in normativitatea sis nationale de D.Am
pornit de la sis de D socialist bazat pe politica statala comunista si trecem la sis european cu mentinerea specificului national si experientari legisl
autohtone,ceea ce asig un grad inalt de compatibilitate a reglem cu relatiile sociale si implicit subiec ții acesteia.
48.Structura si organizarea interna a Parl. A)Descrieti.Parlam existenta astazi in sis constitutionale sunt formate fie dintr-o singura camera
adunare/camera(unicamerale),fie din 2(bicamerale)sau m.m adunari(multicamerale).Struc parlam e in strinsa legatura cu struc de S.Struc unitara a
S e in general o motivatie a struc unicamerale a Parl.Struc de S federala presupune,insa obligatoriu existenta in cadrul Parlam a unei a 2camere
care sa reprez interesele S membre.Parl unicameral e caracteristic statelor mici,ca RM cu un nr total de deputati 101 art60CRM.Sis unicameral are
anumite avantaje:economie de timp si eficienta operationala;simplificarea sist de comisii parlam;respons mai clara a deputatilor;adoptarea rapida a
actelor normative datorita procentului mic de neintelegeri intre deputati.Criticii aduse sist unicameral atrag atentia asupra neajunsurilor
posibile:elaborarea unei legislatii mai putine ingrijite;grupurile de interese se pot manifesta mai puternic;sis e mai sensibil la pasiuni
politice;posibilitatea instalarii controlului exercitat de un singur gr;nu permite un nou control la nivel parlamentar asupra procedurii de adoptare a
legilor si nici asupra continutului acestora.Bicameralismul e sist de organizare parlamentara format din 2adunari reprezentative, denumite diferit in
diferite tari.Acesta a luat nastere in Anglia. Avantajele bicameralismului din pdv al tehnicii legislative consta in posibilitatea de a supune unui
dublu examen fiecare propunere legislativa.Aspectele negative privesc consumul ridicat de timp si ritmul lent al elaborarii legilor.In RM pres parl
se alege pe durata mandatului Parl prin vot secret cu bul de vot pe care se inscriu numele si premunele tuturor candidatilor propusi de fractiunile
parlamentare.Acesta exercita urm atributii:a)conduce lucrarile Parl si ale Biroului permanent;b)convoaca sesiunile ordinare, extraordinare sau
speciale ale Parl.c)asig respectarea Regulamentului si mentinerea ordinii in timpul sedintelor.d) primeste si distribuie proiectele de L si
propunerile legislative, precum si rapoartele comisiilor.e)anunta rezultatul votarii si numeste actele legislative adoptate.f)semneaza L,hot si
motiunile adoptate de Parl.g)reprez Parl in relatiile cu PresRM si cu Guv.h)reprez Parl in tara si peste hotare.Biroul permanent-org colegial de
conducere al Parl,care se formeaza,tinindu-se seama de reprez proportionala a fractiunilor in Parl.Fac parte:Pres Parl si vicepresedintii.Comisiile
parlam sunt org interne de lucru ale parlam,de competenta speciala. B)Procedura de formare,atributiile,colaborarea dintre ele.Art61Alegerea
ParlParl e ales prin vot universal,egal,direct,secret şi liber exprimat.Modul de organizare şi de desf ăşurare a alegerilor e stabilit prin L
organică.Alegerile deputaţilor în Parl se desfăşoară în cel mult 3luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parl
precedent.Art66Atribuţiile de bazăParl are urm atribuţii de bază:a)adoptă L,hotărîri şi moţiuni;b)declar ă referendumuri;c)interpreteaz ă L şi asig
unitatea reglementărilor legislative pe întreg ter ţării;d)aprob ă direcţiile principale ale politicii interne şi externe a S;e)aprob ă doctrina militar ă a
S;f)exercită controlul parlamentar asupra puterii executive, sub formele şi în limitele prev ăzute de Cons;g)ratific ă,denun ţă,suspend ă şi anuleaz ă
acţiunea tratatelor internaţ încheiate deRM;h)aprobă bugetul S şi exercit ă controlul asupra lui;i)exercit ă controlul asupra acord ării împrumuturilor
de S,asupra ajutorului econ şi de altă natură acordat unor S străine,asupra încheierii acordurilor privind împrumuturile şi creditele de S din surse
străine;j)alege şi numeşte pers oficiale de S,în cazurile prev ăzute de L;k)aprob ă ordinele şi medaliileRM;l)declar ă mobilizarea par ţial ă sau
generală;m)declară starea de urgenţă, de asediu şi de război;n)iniţiază cercetarea şi audierea oric ăror chestiuni ce se refer ă la interesele
societăţii;o)suspendă activitatea org adm pub loc,în cazurile prevăzute de L;p)adopt ă acte privind amnistia;r)îndepline şte alte atribu ţii,stabilite prin
Cons şi L.C)Legislatia.Intrebarea 2,3sub50.
49.Statutul deputatutului in Parlam RM.A)Dr si indatoririle deputatului parlamentar. Dr de a participa la examinarea colegiala si libera a prob ce ti
competenta parlam,la dezbaterea si adoptarea proiectelor puse pe ordinea de zi a sedintei parlam;-dr de a participa la luarea deciziilor de c
parlam.Deputatii beneficiaza de dr de vot deliberativ asupra tuturor prob examinate de parlam;-dr de a participa la formarea org interne
parlam,formarea altor org de S ori numirea in functie a unor pers cu atrib pub;-dr de a realiza controlul parlamentar;-dr la initiativa legislativa;-d
cere info necesare de la orice org de S;-de a mentine relatii cu alegatorii.OBLIGATIILE:-de a respecta cu strictete Cons,legile,normele etice si mor
sa fie demn de increderea alegatorilor,sa contribuie prin ex personal la intarirea disciplinei de S,la indeplinirea oblig civice,la asig dr omulu
respectarea legislatiei-sa participe obligatoriu la sedintele parlam si ale comisiei permanente din a carei componenta
parte.B)Particularitatile.Mandatul deputatului RMe reprezentativ si nu imperativ si el e constituit fara a fi vreo procedura de revocare
rechemare).Fiecare parlamentar reprez natiunea in intregime.Mandatul parlamentar nu e un mandat de D civil,p/u ca nu intervine in sfera relat
civile si nu rezulta dintr-un contract.El e rezultatul alegerilor.Mandatul deputatului e un mandat de DC si are urm trasat:-mandatul parlament
general-deputatul e reprezentantul intregii natiuni si pt toate interesele lui-mandatul parlamentar e indep-deputatii procedeaza conform convinge
sale-mandatul parlamentar e irevocabil-ei nu pot fi rechemati inainte de expirarea mandatului.Cons stabileste ca orice mandat imperativ e nul(a
alin(2).C)Legislatia.Pt ca sis politic si juridic din tara sa functioneze normal mandatul parlamentar e supus unor masuri de protectie care cup
anumite indemnizatii,incompatibilitati si imunitati.INDEMNIZATIILE sint plata p/u munca depusa de deputat.Aici intra:-salariul de baza prev
legea salarizarii;-adaosul la salariu p/u vechime in munca;-adaos p/u gradul stiintific;-indemnizatia zilnica p/u participare la lucrarile in plen,bi
permanent;-diurnele se stabileste de parlam;-deputatii ce nu apartament in Chisinau li se da apartament pe perioada mandatului sau li se plat
chiria;-li se acorda concediu anual.INCOMPATIBILITATI-sa detina functia de PresRM;-sa fie membru al Guv;-sa fie avocat parlamentar;-sa de
alte functii p/u care sa primeasca salariu cu exceptia celei stiintifice.IMUNITATI-sunt masuri de protectie a deputatului(nu poate fi atras la raspund
penala),i se garanteaza libera gindire si de actiune.Imunitatile sunt:-inviolabilitatea-deputatul nu poate fi retinut,arestat,perchezitionat,cu exce
cazurilor cind e prins in flagrant delict ca a comis o infractiune.El nu poate fi trimis in judecata fara incuviintarea parlamentului;-iresponsabilita
deputatul nu poate fi persecutat p/u votul sau,parerea politica.Art3 din Legea cu privire la statutul deputatului RM prevede(Mandatul de deput
incompatibil cu)-functia de pres,functia de membru al Guv,functia de ales local,functia de avocat al poporului.
50.Functionarea Parl RM.A)Formele de activitate.Sesiune-perioada de timp in careParl se intruneste pt dezbaterea si
solutionarea prob ce tin de org reprezentativ.Se cunosc 3tipuri de sesiuni:Ordinare,extraordinare si speciale.Dar in regulam Parl
RM sunt nominalizate doar2: Ordin(parl.se intruneste de 2ori pe an;sesiunea de primavara in februarie si sfir lunii iulie si
sesiunea de toamna septembrie-sfir.decembrie)si extraord sau speciale(la cererea PresRM sau 1/3din nr de deputati.Cererea se
depune in scris care se depune Pres.Parl,indicinsu-se orinea de zi,dupa 3zile de la data depunerii cererii se fac ses.oridnare sau
extraord).Sedintele-intervalul de timp din cadrul sesiunii cind parl se aduna efectiv di nemijlocit.Sedin Parl.Sunt deliberative cu
participarea majoritatii deputatilor alesi se desfasoara conform ordiniii de zi care se intocmeste de Biroul permanent pt
2saptamini.Ordinea de zi cuprine:proiecte de L, hotariri, motiuni si alte chestiuni propuuse de Pres.RM sau Guv,Biroul
permanent sau deputati.Proiectele de L, hotar. se inregistreaza in ordinea de zi in cel mult 10zile de la primirea raportului
comisiei permanente sesizate in fond.Modificarea ord.de poate avea loc doar in prima saptamina de lucru.Dar in mod
exceptional Pres.Parl. poate propune in orice sedinra a Parl.modificare ordinii de zi din propria initiatica,la Biroul permanent sau
la fractiuni Parl.Art67Sesiuni(1)Parl se întruneşte în 2 sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune începe în luna februarie şi nu poate
depăşi sfîrşitul lunii iulie. A doua sesiune începe în luna septembrie şi nu poate dep ăşi sfîr şitul lunii decembrie.(2) Parl se
întruneşte şi în sesiuni extraordinare sau speciale,la cererea Preş RM,a Pre ş Parl sau a unei treimi din
deputaţi.B)Particularitatile,colaborarea in activitatea acestor org.Biroul permanent al Parl e org de lucru al acestuia si se
formeaza,tinindu-se seama de reprez proportionala a fractiunilor in Parl.Din el fac parte,din oficiu,Pres Parl si
vicepresedintii.Componenta numerica si nominala a Biroului permanent se stabileste prin hotarire a Parl,la propunerea
fractiunilor parlamentare.Membrii Biroului permanent se numesc prin hotariri ale fractiunilor parlamentare, in limitele
numarului de locuri ce le revin. Comisiile permanente-Art16Comisiile permanente sint org de lucru ale Parl,infiintate pt
efectuarea activitatii Parl.Comisiile permanente rs in fata Parl si ii sint subordonate.Statutul si modul de functionare a comisiilor
permanente se stabilesc prin prezentul Regulam.Comisiile permanente se aleg pe intreaga durata a legislaturii.Nr
comisiilor,denumirea,componenta numerica si nominala a fiecarei comisii se va hotari de Parl,la propunerea Biroului
permanent.Art21.Sedintele comisiei permanente.Sedintele comisiei permanente se convoaca de presedintele acesteia,iar in
absenta lui-de unul dintre vicepresedinti sau de 1/3din membri.Participarea deputatilor la sedintele comisiei e obligatorie.Orice
deputat al unei comisii are D sa participe la lucrarile altor comisii. Art 27Atributiile comisiilor permanente.Comisiile permanente
examineaza proiecte de acte legislative si propuneri legislative in vederea elaborarii rapoartelor sau avizelor,efectueaza anchete
parlamentare,dezbat si hotarasc asupra altor prob,inclusiv din insarcinarea Pres Parl sau a vicepresedintilor.In prob ce tin de
domeniul lor de activitate,comisiile permanente pot fi consultate de org adm pub,de alte org sau intreprinderi,inst si
organizatii.La finele sedintei de consultare,comisiile permanente emit avize consultative cu titlu de recomandare. Art33Scopurile
si componenta comisiilor speciale.Comisiile speciale se constituie de Parl pt examinarea proiectelor de acte legislative,pt
elaborarea unor proiecte de acte legislative complexe sau pt alte scopuri,indicate in hot de infiintare a comisiei respective.
Proiectele de acte legislative elaborate de comisia speciala se examineaza de comisiile permanente in conformitate cu cerintele
stabilite de prezentul Regulam.Prin aceeasi hotarire se va desemna,la propunerea Biroului permanent,componenta nominala a
comisiei,precum si termenul in care va fi depus raportul comisiei.La constituirea si activitatea comisiei speciale se vor aplica in
mod corespunzator prevederile art16-29.Art 37Sesiunile ParlParl se intruneste in 2sesiuni ordinare pe an.Sesiunea de primavara
incepe in luna februarie si nu poate depasi sfirsitul lunii iulie.Sesiunea de toamna incepe in luna septembrie si nu poate depasi
sfirsitul lunii decembrie.In cazul in care Parl nu se afla in sesiune ordinara, acesta se poate intruni in sesiune extraordinara sau
speciala la cererea Pres RM,a Pres Parl sau a 1/3 din numarul deputatilor.Cererea de convocare a sesiunii extraordinare sau
speciale se face in scris in adresa Biroului permanent si va cuprinde motivul,ordinea de zi propusa si durata de desfasurare a
sesiunii.Convocarea Parl in sesiune extraordinara sau speciala se va face in 3 zile de la data inregistrarii cererii,daca legea nu
prevede altfel.Art 38Sedintele ParlParl isi desfasoara activitatea sub forma de sedinte in plen si de sedinte ale comisiilor
permanente.Sedintele Parl sint deliberative cu participarea majoritatii deputatilor alesi. C)Legislatia.Legea despre adoptarea
Regulam Parl Nr797 din 02.04.96-Art6.Organizarea fractiunilor parlamentare si atributiile lor.In conformitate cu prezentul
Regulam fractiunile parl au D sa faca propuneri pentru:a)numirea,alegerea reprezentantilor lor in Biroul permanent,in comisiile
permanente si in delegatiile parlamentare permanente, tinindu-se seama de reprezentarea lor proportionala in Parl,precum si
revocarea lor.b)ordinea de zi a sedintelor Parl si ale Biroului permanent;c)formarea comisiilor speciale, de ancheta si altor
comisii ale Parl;d)proiectele de hotariri ale Parl privind programul de activitate al Guvernului, proiectele actelor exclusiv
politice ale Parl;e)formarea grupurilor de lucru si de experti pe diverse domenii de activitate;f)initierea audierilor parlamentare
etc.In cazul in care reprezentarea proportionala a fractiunilor in Parl se schimba,fractiunile parlamentare,dupa cel putin un an de
la constatarea acestui fapt,pot cere modificarea corespunzatoare a componentei Biroului permanent,a comisiilor
permanente,precum si a delegatiilor parl permanente.Fractiunilor parl li se pun la dispozitie incaperi pentru lucru,tehnica
birotica,rechizite de birou si li se acorda servicii necesare activitatii lor eficiente.Fiecare fractiune parlamentara va fi asistata de
un secretariat, structura si statul de personal ale caruia se stabilesc de Parl,tinindu-se cont de reprezentarea ei proportionala in
Parl.Angajarea si eliberarea din functie a lucratorilor secretariatului fractiunilor parlamentare se face de catre Pres Parl, la
propunerea fractiunii respective.Fiecare fractiune dispune de un buget anual, aprobat de Parl,in functie de reprezentarea
numerica a acesteia in Parl.Folosirea mijloacelor financiare alocate din bugetul Parl pentru asigurarea activitatii fractiunilor
parlamentare se hotaraste de fiecare fractiune in mod autonom.
51.Legiferarea.A)Procedura legisl si etapele ei.Competenta de legiferare a Parlam rezulta din preved cons-le si se realiz printr-un amplu pro
legisl,ce implica pregatirea,initierea,elab si aprobarea NJe prin intermediul unei succesiuni de activ deliberative.Etapele:initierea proiectului de
legisl;dezbaterea proiectului;adoptarea lui;promulgarea;publicarea actului legisl. B)Etapele procedurii legisl caracteriz. Aceste etape au o proced
anumita ce se stabil in depend de m.multi factori cum ar fi tipul actului legisl initiat spre adoptare,sfera de reglem a relatiilor de catre viit
act.Initierea se indentif in art13din lege privind actele legisl.Iniţierea procedurii de elab a unui act legisl e precedată de analiza ştiin ţific
consecinţelor politice,sociale,econ,financiare,juridice,culturale,sanitare şi psihologice ale reglem în materie,de analiza comparativ ă a acestora
reglem în materia respectivă ale legislaţiei comunitare de constatarea incompatibilit ăţii reglem în vigoare cu cerin ţele sociale existente şi cu reglem
materia respectivă ale legislaţiei comunitare sau a inexistenţei de acte legislative în domeniul respectiv.
52.Procedurile speciale in activitatea Parl RM.A)Relatati.Proceduri speciale in activitatea Parl RM-la categ proceduri speciale a Parl RM
atribuim:1Pr de adoptare a L privind modificarea Const(putem adauga ca rrevizuirea Cons si adoptarea L privind modificarea Cons se efectuaza in
conformitatea cu art141,142,143.Proiectele de L const se dezbat in cel putin 2lecturi.Pt examinarea proiectului de L const Pres Parl il remite
Comisiei juridice,pt numiri si imunitati.Daca in caz ca comisia juridica considera ca la examinarea proiectului de L const e necesara de a fi atrasi
deputati din alte comisii permanente,ai propun Par crearea unei comisii speciale.Dupa examinarea fiecarui art in parte Pres Par supune votului
proisctul de L Const in intregime,ce se adopta de catre Par cu votul a 2/3 din deputatii alesi.Daca proiectul nu are voturile necesare e considerat
nul.Art142(1)ce se refera la dispozitiile privind caracterul duveran,independent si unitar a S.Parl dupa adoptarea proiectului de L const,declara
referendum cons-al republican pt aprobarea noilor prevederi).2Pr de ridicare a imunitatii parlamentare-in cazul in care deputatul a comis o
infractiune sau o contraventie Procurorul Geeneral poate cere Parl redicarea imunitatii acestuia pt efectua masuri procesuale de
retinere,perchezitionare,arestare sau trimitere in judecata.Cererea de ridicare a imunitatii deputatului in Parl e adresata Pres Parl.Pres Parl aduce la
cunostinta deputatilor cererea in plenul Parl la sedinta urm de la data prezentarii acestuia si o trimite imediat spre examinare Comisiei judiciare,pt
numiri si imunitati care vor intocmi un raport care se prezinta Biroului permanent.Raportul Comisiri juridice pt numiri si imunitatise supune
examinarii si aprobarii de catre Par in cel m 7zile se la prezentarea acestuia Biroului permanent. 3Pr cu privire la motiunea si A politice ale Par-
motiunea simpla exprima pozitia Par intr-o anumita prob se politica interna si externa,intr-o prob ce a facut obiectul unei interpelari.Motiunea
simpla poate fi initiata de ce p 15deputati si trebuie sa cuprinda motivarea si dispozitivul.Motiunea de depune la pres sedintei,in plenul Par care
aduce la cunostinta Par si se stabileste data dezbaterii,iar dezbaterea incepe cu prezentarea raportului Guv.Motiunea simpla se adopta cu votul
majoritatii deputatilor prezenti dupa care publicarea in MO al RM partea I si sunt obligatorii pt Guv si alte autoritati vizate.Motiunea si cenzura-e
retragerea increderiii acordate Guv la investitura.Ea poate fi initiata de cel putin ¼ din nr deputatilor alesi si se supun dezbaterii la 1zi de sedinta
plenara a saptaminii urmatoare datei depunerii.Se adopta cu votul majoritatii deputatilor alesi.In caz de cenzura prim-ministru va prezenta in
termen de 3zile Pres RM demisia Guv.M de Cenzura asupara Guv adoptate de Par se publica in MO al RM in parte I.Guv isi poate aranja rs in fata
Par asupra unui program,declaratii de politica generala ori asupra unui proiect de L organica sau ordinara.Daca in decurs la 72ore din momentul
angajarii rs de catre guv cel putin ¼ din nr deputartilor alesi nu depun o motiune de cenzura Guv sau daca motiunea de cenzura sau proiectul de L
se considera adoptate si devin executorii pt Guv.Actele exclusiv politice ale Par-constituie manifestari de vointa ale aut legislative,care produc
efecte politica si nu su forta AN.La aceasta categ se atribuie declaratii,apeluri,mesaje.Proiectele actelor exclusive politice ale Par pot fi initiate de
fractiuni parlam,precum si de cel putin 5deputati.A exclusiv politice ale Par se perfectioneaza prin hotarirea de Par si se adopta cu votul majoritatii
deputatilor prezenti.????????
53.Notiune de sef de S si locul lui in sist aut pub. A)Inst de sef de S,functiile si durata mandatului. In RMinst de sef de S a aparut in sept90 si si-a g
reflectare in cons din 29.07.94.Odata cu primirea noii constitutii PresRM a fost investit cu functii mai largi in domeniul politicii externe,milita
securitatii interne.De acum presRM e ales de parlam prin vot secret.De la formarea sa inst prezidentiala aRMputin cite putin si-a pierdut prerogati
in favoarea altor org de S mai ales in favoarea Parlam.Durata mandatului e4ani si incepe odata cu depunerea juramintului si pina incetarea lui.C
stabileste ca nici o pers nu poate indeplini functia de presRM decit cel mult 2mandate.Conform Cons art77 PresRM e seful S, el reprez S si e gara
suveranitatii,indepen nationale,al unitatii sin integritatii teritoriale a tarii.Atrib sau functiile sefului S sunt:-in domeniul politicii externe(incheie tra
int-le in numele S)-in domeniul apararii(poate declara mobilizare generala sau partiala,poate lua masuri pt asig secur nationale si a ordiniipublice)-
atributii(confera decoratii,medalii,acorda azil politic,acorda gratiere,num in functii publice,acorde ranguri diplomatice). B)Rolul sefului de S
republica parlamen si prezid.Dat fiind faptul ca 1regim in RMdupa 90 a fost unul prezidential un moment important l-a constituit o serie de modifi
intru asig unei suprematii a inst prezidentiale in detrimentul altor org ca guv, parlam.De asemenea a fost propusa o initiativa de alegere a sefului S
catre popor.Obtinerea mandatului intregului popor a consolidat si m.mult inst prezid conferindu-i legeitimitate populara.Totodata seful S devenea
mai independent fata de Parlam deoarece acesta nu avea prerogative de a numi seful S.O cotitura radicala a constituit-o adoptarea Legii Fund
29iulie94 care a dedicat inst prezid capV.In general Pres a fost investit cu atrib mai largi in domeniul politicii externe,militare si securitatii interne.C
m.mari si intinse atrib de dr seful S le-a avut in perioada regimului prezid.Odata insa cu trecerea la regimul semiprez si uterior la regimul parlam
modificarile operate in textul legii o parte din atrib pres s-au deplasat spre Parlam si Guv.Prin urmare seful de S in republica parlam e ales de c
parlam prin vot secret.O serie de atrib au fost date Parlam si Guv.Astfel la alegerea pres tarii acesta se afla intr-o masura oarecare in dependenta fat
Legislativ.In aceasta situatie Parlam devine principalul forum politic de guvernare.Mentionam faptul ca in cadrul republicii parlam seful S nu detin
nu exerc acele functii si atrib ca in cazul celei prezid. C)Locul si rolul.Seful S in cadrul Rep.Parlam detine un rol relativ redus,deaorece e investit
putere exec limitata,iar atrib sale au un caracter preponderent reprezentativ.Prin urmare atit Pres cit si Guv dispun de atrib executive.Totusi rolul
pe care il joaca Pres tarii in viata politica e destul de modest si majoritatea prerogativelor sale sunt exercitate in conformitate cu pozitia Guv.Pornin
la prevederile Cons TitlulIII Aut Pub care include Parlam,Pres,Guv,Aut jud etc rezulta faptul ca Seful S se afla intr-un coraport la nivel de S
principalele org statale sau aut pub.Prin urmare seful S e ales de Parlam e in depend fata de acesta.Pres desemneaza un candidat pt functia de p
ministru care urmeaza sa obtina votul de incredere al Parlam.Pres poate dizolva Parlam in caz de imposibilitatea formarii guv sau al blocarii proced
de adoptare a legilor timp 3luni.In privinta aut jud Pres numeste in functie judecatorii la propunerea CSM.Deci rolul si locul Pres in sist aut publice
un caracter de colaborare,exercitarea a atrib intru respectarea legii si promovarea politicii de S.
54.Procedura de alegere a Pres RM.A)Prevederile const.Modificarea Const privind modul de alegere a preş RM de către Parl,de acum 16ani,s-a
făcut cu încălcări ale Const.Decizia a fost luată astăzi de către CC.Astfel,preş RM va fi ales de către popor.Curtea a declarat neconstitu ţionale
prevederile Regulam Parl care au permis modificarea esenţială a proiectului de L avizat de către CC.„Curtea a constatat c ă prevederile contestate
au fost adoptate cu încălcarea procedurii de revizuire a Cons, prevăzute de art135 alin1 lit.c)141,142 ali2şi143alin1.Curtea a reiterat c ă îns ăşi
natura Const de act cu forţă juridică supremă şi ideea de constituţionalitate implic ă faptul c ă în Const nu pot exista şi nici nu exist ă lacune sau
contradicţii interne”,a declarat preş CC,Alexandru Tănase.Lcu privire la alegerea Preş RM a fost declarat ă neconstitu ţional ă şi a revigorat
prevederile Codului Electoral privind alegerea Preş prin vot direct de către cet.au fost restabilite prevederile privind alegerea Pre ş prin vot
direct,secret şiliber exprimat, în redacţia anterioară modificării neconstituţionale.Hot ărâre nu înseamn ă c ă actele adoptate de Pre ş ales în baza art
78 în redacţia prevederilor declarate neconstituţionale sau de persoana care a exercitat interimatul func ţiei de pre şedinte sunt neconstitu ţionale
doar pe baza acestui temeP/u a depăşi criza constituţională şi politică,propunem revenirea la alegerile directe ale Pre ş ţării de c ătre
populaţie.Potrivit art.78 din Const în noua redacţie,Preş RM este ales prin vot  universal,egal,direct,secret şi liber exprimat.Revenirea la alegerea
Preş prin scrutin direct este justificată atât dpv juridic cît şi politic.În aşa mod se va înlocui mecanismul deficient de alegere a pre ş cu unul viabil şi
eficient şi se vor înlătura inadvertenţele în ceea ce priveşte modalitatea de alegere a Preş în raport cu organizarea regimului de guvernare care
există în prezent.Alegerile populare conferă o mai mare legitimitate democratic ă unui preş,decât un conducător ales de c ătre un organ
legislativ.Desemnarea preş prin vot direct determină cu mai multă precizie preferinţele politice ale cet.Mandatul direct a unui pre ş îl face mult mai
responsabil faţă de cet.Alegerea directă a şefului S sporeşte gradul de independenţă a preş de presiunile politice ale parl şi a partidelor.Se stabile şte
instituţia Preş şi ale legislativului ca două structuri paralele.Acest aranjament permite fiec ăreia din structuri de a supraveghea pe alta,în consecin ţă
se stabilesc mecanisme de prevenire a abuzurilor.Un preş,desemnat prin vot universal,poate reacţiona mai rapid la situa ţii în curs de dezv decât cel
ales de parl, care trebuie să menţină sprijinul legislativului.Alegerea direct ă a Preş este cea mai r ăspîndit ă modalitate de alegere a şefului S;potrivit
unui studiu efectuat asupra sis electorale din 233 de S.Preş esta ales direct de popor în majoritatea S europene. B)Etapele.C)Alegerile pres
RM.După intervenția de vineri a Curții,art. 78 din CRM astfel:(1)Preș este ales prin vot universal,egal,direct,secret și liber exprimat.(2)Poate fi
ales Preş al RM cetăţeanul cu D de vot care are 40 de ani împliniţi,a locuit sau locuieşte permanent pe ter RM nu mai puţin de 10 ani şi posed ă
limba de S.(3)Este declarat ales candidatul care a întrunit cel puțin jumătate din voturile aleg ătorilor care au participat la alegeri.(4)În cazul în care
nici unul dintre candidați nu a întrunit această majoritate,se organizează al doilea tur de scrutin între primii 2 candida ți stabili ți în ordinea
numărului de voturi obținute în primul tur.(5)Este declarat ales candidatul care a obținut cel mai mare num ăr de voturi, cu condi ția c ă num ărul
acestora e mai mare decât numărul de voturi exprimate împotriva candidatului.(6)Procedura de alegere a Preș RM este stabilit ă prin L
organică.Curtea și-a motivat decizia prin faptul că actuala procedură de alegere a președintelui este o „surs ă de criz ă constitu țional ă”, întrucât
poate servi ca bază de dizolvare în mod repetat a Parl, ceea ce s-a și întâmplat în ultimii ani. Ori, „forma de alegere a pre ședintelui nu poate fi
sursă de criză constituțională”, au menționat judecătorii înaltei curți.De asemenea,a fost modificat art.89 din LSuprem ă,care prevede demiterea din
funcție a preș.După amendare,acest articol arată astfel:(1În cazul săvârşirii unor fapte grave prin care  se încalcă prevederile CRM,Preş RM poate
fi suspendat din fucție de către Parl cu votul a două treimi din deputaţi(2)Propunerea de suspendare poate fi  iniţiată de cel puţin o treime din
deputaţi şi se aduce neîntârziat la cunoştinţa Preş RM.Preş poate da Parl explicaţii cu privire la faptele ce i se imput ă.Dac ă propunerea de
suspendare din funcție este adoptată în cel mult 30 de zile, se organizează un referendum de demitere a președintelui.
55.Atributiile si actele PresRM.A)Relatati.PresRM are un loc deosebit in sist statal.De aceea si competenta sa trebuie sa coresp necesitatii de
exprima din numele poporului pe carel reprez.Ca sef al S,presRM reprez S si e garantul suveranitatii,independentei nationale,a unitatii si integri
teritoriale a tarii.Astfel,PresRep.reprez S atit pe plan intern,cit si internat si nici o alta aut pub nu-si poate aroga aceasta functie.Aceasta preved
cons-la semnifica faptul ca PresRep.dispune de posibilitati cons-le pt a preveni prejudicierea si atentarea la ele.Ca principale atributii ale Pres
prevazute de Cons:-Numirea Guv-Dizolvarea Parlam-Atributii in domeniul politicii externe-Atributii in domeniul apararii.PresRM indeplineste si
atrib:confera decoratii si titluri de onoare;acorda grade militare supreme prevazute de lege;solutioneaza prob cetRM si acorda azil politic;numest
func pub,in conditiile prevazute de lege;acorda gratiere individuala;poate cere poporului sa-si exprime,prin referendum,vointa asupra prob-lo
interes national;acorda ranguri diplomatice. Actele-PresRM emite acte prin care isi manifesta si materializeaza vointa sa.PresRM emite decrete.Ele
avea caracter normativ(decretul despre mobilizarea totala sau partiala)sau pot fi individuale(de conferire a gradelor,titlurilor de onoare,grade mili
supreme)Decretele sunt obligatorii pe tot teritoriul tarii,se publica inMO. B)Atributiile presRM in colaborare cu Parlam,Guv,aut pub .Atrib Pre
colaborare cu Parlam:Pres poate lua parte la lucrarile Parlamsi e in dr sa participe la lucrarile Parlam si sa adreseze acestuia mesaje cu privir
principalele prob ale natiunii.Pres dispune de un atrib exclusiv-dizolvarea Parlam.De acest atribut el poate sa dispuna numai in 2cazuri:in ca
imposibilitatii formarii Guv;in cazul blocarii procedurii de adoptare a legilor timp de 3luni.Pres poate apela la aceasta sanctiune cons-la numa
cazul consultarii prelabile cu fractiunile parlamentare. Atrib Pres in colaborarei cu Guv:Dupa consultarea majoritatii parlamentare,PresRM desemn
un candidat pt functia de Prim-ministru si numeste Guv pe baza votului de incredere acordat de Parlam.In caz de remaniere guvernamentala sau
vacanta a postului,Pres revoca si numeste,la propunerea Primului-ministru,pe unii membri ai Guv.Pres coopereaza cu Guv:el poate lua part
sedintele Guv.El prezideaza sedintele Guv la care participa.Pres RMpoate consulta Guv in prob urgente si de importanta deosebita.La sedinte
poate sa-si expuna parerea,dar nu poate impune vointa sa. Atrib Pres in colaborare cu alte aut pub ,se deter prin faptul ca PresRM numeste in fun
publice-la propunerea CSM,numeste judecatorii judecatoriilor,Curtilor de Apel,Judecatorii judecatoriilor specializate etc. C)Legislatia.Atrib pre
domeniul apararii.Conform CRM,PresRM e comandantul suprem al fortelor armate:PresRMpoate declara,cu aprobarea prealabil
Parlam,mobilizarea partiala sau generala.In caz de agresiune armata indreptata impotriva tarii,PresRM ia masuri pt respinge
agresiunii,declara stare de razboi si le aduce,neintirziat,la cunostinta Parlam.Daca Parlam nu se afla in sesiune,el se convoaca de dr in 24ore d
declansarea agresiunii.PresRM poate lua si alte masuri pt asig securitatii nationale si a ordinii publice,in limitele si in conditiile legii. Atrib pre
domeniul politicii externe.Ca sef al S si ca reprezentantul lui oficial,Presedintele RM dispune de anumite atributii in domeniul politicii externe. As
conform Constitutiei Presedintele RM:poarta tratative si ia parte la negocieri, incheie tratate internat in numele RMsi le prezinta, in modul s
termenul stabilit prin lege, spre ratificare Parlam;la propunerea Guv,acrediteaza si recheama reprezentantii diplomatici ai RMsi apr
infiintarea,desfiintarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice;primeste scrisorile de acreditare si de rechemare ale reprezentan
diplomatici ai altor S inRM.
56.Protectia mandatului si raspunderea Pres RM.A)Formele si cazurile de vacanta a functiei Pres.Preș RM e seful S in conformitate cu Const ce
reprezintă țara pe plan internațional și asigură garanția de suveranitate,independență națională,unitate și integritate teritorial ă a țării. Art 90Vacanţa
funcţiei(1)Vacanţa funcţiei de Preş al RM intervine în caz de expirare a mandatului,de demisie,de demitere,de imposibilitate definitiv ă a
exercitării atribuţiilor sau de deces.(2)Cererea de demisie a Preş RM este prezentat ă Parl,care se pronun ţă asupra ei.(3)Imposibilitatea exercit ării
atribuţiilor mai mult de 60 de zile de către Preş RM este confirmată de CC în termen de 30 zile de la sesizare.(4)În termen de 2 luni de la data la
care a intervenit vacanţa funcţiei de Preş al RM,se vor organiza,în conformitate cu L,alegeri pentru un nou Preş. B)Cazuri si temeiuri de demitere
din functia de PresRM.Conform prevederilor const,mandatul Preş RM este de 4 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului.ins ă mandatul
Preş RM poate înceta înainte de termen în următoarele situaţii:1Demisie sau încetarea mandatului din ini ţiativ ă proprie.Cererea de demisie a Pre ş
RM este prezentată Parl,care se pronunţă asupra ei.2Demitere(în cazul săvârşirii de c ătre Preş RM a unor fapte prin care încalc ă prevederile
Const,poate fi iniţiată propunerea de demitere de cel puţin o treime dintre deputaţi şi aceasta se aduce neîntârziat la cuno ştin ţa Pre ş
RM.Circumstanţele respective se constată de CC a RM şi Preş poate da Parl şi CC explicaţii cu privire la faptele ce i se incrimineaz ă.Pre ş RM
poate fi demis de către Parl cu votul a două treimi din numărul deputaţilor aleşi.3Imposibilitate definitiv ă a exercit ării atribu ţiilor.Se are în vedere
imposibilitatea exercitării atribuţiilor mai mult de 60 de zile,fapt confirmat de CC în termen de 30 de zile de la sesizare.4Deces. C)Protectia
mandatului de pres si rsPres RM.Art80-Durata mandatului-Mandatul Preş RM durează 4 ani şi se exercită de la data depunerii jurămîntului.Preş
RM îşi exercită mandatul pînă la depunerea jurămîntului de către Preş nou ales.Mandatul Preş RM poate fi prelungit,prin L organic ă,în caz de
război sau de catastrofă.Nici o pers nu poate îndeplini funcţia de Preş al RM decît pentru cel mult 2 mandate consecutive.
57.Notiune de Guvern si locul lui in sist aut pub din RM. A)Definitia,functiile,durata mandatului.GuvRMe aut pub exec suprema responsabila în
Parlam.Guv e împuternicit sa rezolve toate prob adm pub,ce tin de competenta lui,în conformitate cu CRMsi Legea Guv.Guv asig realizarea poli
interne si externe a S si exercita conducerea generala a adm pub.In exercitarea atri-lor,Guv se conduce de prog sau de activitate,acceptat deParlam.G
îsi exercita mandatul pâna la data validarii alegerilor pt un nou Parlam.Guv,în cazul exprimarii votului de neîncredere de catre Parlam,al dem
Prim-ministrului îndeplineste numai functiile de administrare a treburilor publice,pâna la depunerea juramântului de catre membrii no
Guv.B)Raporturile Guv cu alte aut pub si locul Guv în sist aut pub.Rap Guv cu Parlam.Informarea Parlam:G e responsabil în fata Parlam si prez
info si doc cerute de acesta,de comisiile lui si de deputati.Membrii G au acces la lucrarile Parlam.Daca li se solicita prezenta,participarea lo
obligatorie.Întrebari si interpelari:G si fiecare dintre membrii sai sînt obligati sa rs la întrebarile sau la interpelarile formulate de deputati.Parlam p
adopta o motiune prin care sa-si exprime pozitia fata de obiectul interpelariiExprimarea neîncrederii:Parlam,la propunerea a cel putin o patrime
deputati,îsi poate exprima neîncrederea în G, cu votul maj deputatilor.Initiativa de exprimare a neîncrederii se examineaza dupa 3zile de la d
prezentarii în Parlam.Angajarea rs G:G îsi poate angaja rs în fata Parlam asupra unui prog,unei declaratii de politica generala sau unui proiec
lege.G e demis daca motiunea de cenzura,depusa în termen de3zile de la prezentarea prog,declaratiei de politica generala sau proiectului de le
fost votata.Daca Gnu a fost demis,proiectul de lege prezentat se considera adoptat,iar prog sau declaratia de politica generala devine obligatori
G.C)Legislatia referitor la asig independ si stabilitatii GuvRM. Partidele si alte organizatii social-politice care,prin scopurile ori prin activit
lor,militeaza împotriva pluralismului politic,a principiilor Sde dr,a suveranitatii si independentei, a integritatii teritRMsînt neconstitutionale.
58.Investitura(formarea)Guv RM.A)Prevederile..Art4Componenţa Guv şi modul de formare a lui uvernul se formează în  următoarea
componenţă:Prim-ministrul,prim-viceprim-ministrul,viceprim-miniştrii,mini ştrii şi al ţi membri stabili ţi prin L.Membri ai Guv pot fi numai
persoanele care deţin cet RM şi au domiciliul în ţară.Preş RM,după consultarea fracţiunilor parlamentare,desemneaz ă un candidat p/u func ţia de
Prim-ministru.Candidatul pentru funcţia de Prim-ministru,în termen de 15 zile de la desemnare, cere votul de încredere al Parl asupra programului
de activitate şi a întregii liste a Guv.Preş RM,  în baza votului de  încredere acordat de Parl,numeşte Guv.În termen de 3 zile de la data numirii
Guv,Prim-ministrul,viceprim-miniştrii,miniştrii şi ceilalţi membri ai Guv vor depune individual,în fa ţa Pre ş RM,jur ămîntul al c ărui text este
prevăzut la art.79(2) din CRM.În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului Preş RM revocă şi numeşte,la   propunerea Prim-
ministrului,pe unii membri ai Guv.Guv îşi exercită mandatul din ziua depunerii jurămîntului de către membrii lui în fa ţa Pre ş RM şi pîn ă la
validarea alegerilor pentru un nou Parl. Membrii Guv, numiţi în funcţie conform (7), după depunerea jurămîntului  îşi exercită atribuţiile în acelaşi
mod.Membrii Guvernului vor depune, în condiţiile legii, declaraţie cu privire la venituri şi proprietate. B)Rolul Pres si Parl in formarea
Guv.Art19Relaţiile Guv cu organele AP locale Guv:1) promovează în viaţă şi exercită controlul asupra respectării şi executării L RM, hot ărîrilor
Parl,decretelor Preş RM,hotărîrilor şi ordonanţelor Guv de către organele APL.Guv (in corpore),dar și fiecare membru al guv,are D s ă
demisioneze din propria inițiativă.Demisionarea prim-ministrului conduce la demisionarea guv în componen ță deplin ă.Cererea de demisie a prim-
ministrului și a întregii componențe a guv se prezintă Parl,care se pronunță asupra ei.Cererile de demisie a unor membri ai Guv se prezint ă Prim-
ministrului și se aduc la cunoștința Preș RM.Guv își dă demisia în cazul în care:1Parl și-a exprimat neîncrederea în Guv conform art.106 și 1061
din Const; 2Prim-ministrul a demisionat sau a decedat; 3A fost ales un nou Parl (la prima lui ședin ță). Exprimarea votului de neîncredere Guv-
Parl,la propunerea a cel puțin o pătrime din deputați,poate exprima vot de neîncredere Guv.Exprimarea neîncrederii Guv se hot ăr ăște cu votul
majorității deputaților. C)Investitura Guv RM.punctul1.
59.Atributiile GuvRM.A)Relatati.art7-Principalele atrib ale Guv în exercițiu(demisionar):asig transpunerea în via ță a legilor,indiferent de dome
reglementat de acestea;exercită funcția de conducere generală și control asupra activit ății org centrale de specialitate;realizeaz ă prog de dezv eco
socială a țării;asig securitatea S și a cetățenilor lui,îndeplinind funcții de administrare a treburilor publice;întreprinde orice activ de conducer
gospodărire în chestiuni ce privesc întreaga societate.art3-Direcţiile principale ale activit ăţii Guv:creeaz ă condi ţii pt stabilirea şi   asig suveranităţii e
şi politice a MD;elaborează concepţia dezv social-econ a rep,prog şi mecanismul trecerii la econ de pia ţă;asig li
iniţiativă,deetatizarea,privatizarea,demonopolizarea econ şi dezv relaţiilor de pia ţă;elaboreaz ă strategia dezv tehnico- ştiin ţifice,promoveaz ă o poli
naţională în domeniul culturii,ştiinţei,tehnicii,tehnologiei;rezolvă probl reglem de S a progresului tehnico- ştiin ţific;garanteaz ă tuturor subiec
proprietăţii libertatea activ econ,diversitatea formelor de proprietate şi egalitatea lor în dr,are grij ă de p ăstrarea propriet ăţii;realizeaz ă colaborarea e
cu ţările lumii în condiţiile dezv relaţiilor contractuale,formării infrastructurii de pia ţă,integr ării general-europene şi mondiale;formeaz ă un sist efic
de ocrotire socială a populaţiei,creează condiţii pt creşterea nivelului de trai,pt satisfacerea necesit ăţilor culturale şi spirituale ale cet.rep;promove
politica de S în domeniul ocrotirii sănătăţii populaţiei;asigură utilizarea raţional ă a resurselor naturale şi integritatea lor,protec ţia ecologic ă a popul
şi a mediului ambiant;favorizează dezv autonomiei org adm pub de toate nivelurile;asigur ă legalitatea,ordinea public ă,dr şi libert
cetăţenilor;promovează politica securităţii naţionale,dirijeaz ă activitatea de ap ărare a RM; B)Competenta.art10-Chestiunile generale ce ţin
competenţa GLpromovează în viaţă legile RM,decretele PreşRM şi exercit ă controlul asupra execut ării hot şi ordonan ţelor G;stabile şte func
ministerelor,ale altor aut adm centr şi ale celor din subordinea sa,asig între ţinerea aut adm pub centr în limitele mijloacelor financiare aprobate în a
scop de Parlam;coordonează şi exercită controlul asupra activit ăţii org adm pub loc ale RM;realizeaz ă prog dezv econ şi sociale a Rep,creeaz ă con
pt funcţionarea autoadministrării;conduce org de apărare a teritoriului, securit ăţii RM şi a cet ăţenilor ei;asg promovarea politicii interne şi ext
aRM.Art22-  Aut adm centr de pe lîngă Guv se formează de Parlam la propunerea Prim-ministrului în scopul conducerii,coordon ării activit ăţ
exercitării controlului în domeniul organizării econ şi în alte domenii,care nu   intră nemijlocit în atribuţiile ministerelor.Aut adm centr sînt condus
directori generali sau de directori,numiţi în funcţie şi eliberaţi din func ţie de Guv.Inspectoratele de S se formeaz ă de c ătre G în scopul exerci
controlului asupra executării legilor rep,a hot şi a altor acte emise de Parlam,a decretelor Pre şRM,a hot şi ordonan ţelor G.Inspectoratele de S
conduse de directori,numiţi în funcţie şi eliberaţi din funcţie de G.Aut adm centr şi inspectoratele deS emit,în limitele competen ţei lor,acte norma
departamentale.G poate să creeze comisii şi consilii permanente şi provizorii pt studierea unor prob şi elaborarea hot în vederea dezv econ,politic
domeniile finanţelor,creditelor,preţurilor,valutei, circulaţiei monetare,precum şi în domeniile politicii sociale,înv ăţămîntului public,culturii şi din
sfere ale vieţii.Comisiile se formează din lucrători ai ministerelor,precum şi din savan ţi şi speciali şti de frunte,la propunerea Prim-ministrului,a pr
viceprim-ministrului sau a viceprim-miniştrilor.Activ comisiilor şi consiliilor e condus ă de Prim-ministru,de mini ştri sau de alte pers,numite
G.C)Importanta organiz teritRM in UAT de niv2 pt realizarea atrib Guv.????
60.Raporturile Parl si Guv.A)Raportul legislativ-executiv.Art 60Parl-organ reprezentativ suprem şi legislative:Parl este organul reprezentativ
suprem al poporului RM şi unica autoritate legislativă a S.Parl este compus din 101 deputaţi.Art66-Atribu ţiile de baz ăParl are urm ătoarele atribu ţii
de bază:a) adoptă L,hotărîri şi moţiuni;b) declară referendumuri;c) interpretează legile şi asigur ă unitatea reglement ărilor legislative pe întreg
teritoriul ţării;d) aprobă direcţiile principale ale politicii interne şi externe a S;e) aprob ă doctrina militar ă a S;f) exercit ă controlul parlamentar
asupra puterii executive,sub formele şi în limitele prevăzute de Const;g)ratifică, denunţă, suspend ă şi anulează acţiunea tratatelor interna ţionale
încheiate de RM;h)aprobă bugetul S şi exercită controlul asupra lui;i)exercită controlul asupra acordării împrumuturilor de S,asupra ajutorului
economic şi de altă natură acordat unor S străine,asupra încheierii acordurilor privind împrumuturile şi creditele de S din surse str ăine;j)alege şi
numeşte persoane oficiale de S,în cazurile prevăzute de L;k)aprobă ordinele şi medaliile RM;l)declară mobilizarea par ţial ă sau general ă;m)declar ă
starea de urgenţă,de asediu şi de război;n)iniţiază cercetarea şi audierea oricăror chestiuni ce se refer ă la interesele societ ăţii;o)suspend ă activitatea
organelor administraţiei publice locale,în cazurile prevăzute de lege;p)adoptă acte privind amnistia;r)îndepline şte alte atribu ţii, stabilite prin Const
şi L. Cap6-Guvernul-Art96Rolul-Guv asigură realizarea politicii interne şi externe a statului şi exercit ă conducerea general ă a AP.În exercitarea
atribuţiilor,Guv se conduce de programul său de activitate,acceptat de Parl. Capitolul VII. Raporturile Parlamentului cu GuvernulArt104
Informarea Parl Guv este responsabil în faţa Parl şi prezintă informaţiile şi documentele cerute de acesta,de comisiile lui şi de deputa ţi.Membrii
Guv au acces la lucrările Parl.Dacă li se solicită prezenţa,participarea lor este obligatorie.Art105Întreb ări şi interpel ăriGuv şi fiecare dintre
membrii săi sînt obligaţi să răspundă la întrebările sau la interpelările formulate de deputaţi.Parl poate adopta o mo ţiune prin care s ă- şi exprime
poziţia faţă de obiectul interpelării.Art 106Exprimarea neîncrederii(1)Parl,la propunerea a cel puţin o pătrime din deputaţi,î şi poate exprima
neîncrederea în Guv,cu votul majorităţii deputaţilor.Iniţiativa de exprimare a neîncrederii se examineaz ă dup ă 3 zile de la data prezent ării în
Parl.Art106Angajarea răspunderii Guv-Guv îşi poate angaja răspunderea în faţa Parl asupra unui program,unei declaraţii de politic ă general ă sau
unui proiect de L.Guv este demis dacă moţiunea de cenzură,depusă în termen de 3 zile de la prezentarea programului,declaraţiei de politic ă
generală sau proiectului de L,a fost votată în condiţiile art106.(3)Dacă Guv nu a fost demis potrivit alineatului , proiectul de lege prezentat se
consideră adoptat,iar programul sau declaraţia de politică general ă devine obligatorie pentru Guv.Art106Delegarea legislativ ă-În vederea realiz ării
programului de activitate al Guv,Parl poate adopta, la propunerea acestuia,o L specială de abilitare a Guv p/u a emite ordonan ţe în domenii care nu
fac obiectul L organice.L de abilitare va stabili,în mod obligatoriu,domeniul şi data pîn ă la care se pot emite ordonan ţe.Ordonan ţele intr ă în
vigoare la data publicării, fără a fi promulgate.Dacă L de abilitare o cere,ordonanţele se supun aprobării Parl.Proiectul de L privind aprobarea
ordonanţelor se prezintă în termenul stabilit în legea de abilitare.Nerespectarea acestui termen atrage încetarea efectelor ordonan ţei.Dac ă Parl nu
respinge proiectul de L privind aprobarea ordonanţelor,acestea rămîn în vigoare.(5)Dup ă expirarea termenului stabilit p/u emiterea
ordonanţelor,acestea pot fi abrogate,suspendate sau modificate numai prin L.B)Prevederie ce permit Guv sa influenteze Parl.C)Formele de control
parlam.Contr parl e o consecinţă directă a poziţiei parl în sis organelor de S.În calitatea sa de organ reprezentativ al deţin ătorului suveranit ăţii
naţionale,parl trebuie să cunoască modul în care sunt realizate actele sale,modul în care activeaz ă organele formate de el,demnitarii de S
numiţi în funcţie printr-o procedură parl,în procesul de exercitare a atribuţiilor conferite de Const şi alte L.În func ţie de formele şi mijloacele
specifice clasif contr parl în:1control exercitat prin dări de seamă,mesaje,rapoarte,programe;2contr exerc prin comisiile parl;3contr exerc prin
întrebări şi interpelări;4contr exerc prin D deputaţilor de a cere şi obţine informaţiile necesare;5contr exerc prin instituţia Ombudsmanului;În RM
ca ex de manifestare a acestei forme de control pot servi:mesajele cu privire la principalele probleme ale naţiunii adresate Parl de preş RM(art84
CRM);programul de activitate a Guv(art96 CRM);Parl RM,o dat ă în decursul unei sesiuni,poate organiza audierea Guv în probleme ce ţin de
activitatea acestuia(art112 din RegulamentulParl).Asemenea audieri pot fi ini ţiate de Biroul Permanent şi în alte domenii de interes public.asupra
respectării D şi libertăţilor fundamentale ale omului.Guv RM elaborează anual proiectul bugetului de S şi al bugetului asigur ărilor sociale de
S(art131(1)CRM),pe care le supune,separat,aprobării Parlamentului.Deci,bugetul de S este o L care reprezintă un „contract”,o„înţelegere” între
Guv şi Parl,ultimul reprezentând poporul.

61.Actele GuvRM.A)Esenta.G adoptă hotărîri,ordonanţe şi dispoziţii. Hotărârile se adoptă de G pt organizarea executării legilor și pt exercitarea a
cu care e învestit G. Dispoziţiile se emit de prim-ministru pt organizarea activit ăţii interne a G. Ordonanțele se emit în conformitate cu legea speci
de abilitare a G în condițiile procedurii deleg ării legislative,consacrate în art106-2 din Cons și art30-1,30-2 din Legea cu G. B)Conditiil
cerintele.Hot,ordonanţele adoptate de G se semnează de prim-ministru,se contrasemneaz ă de mini ștrii cafre au obliga ția punerii lor în executare ș
public în MO RM.Nepublicarea atrage inexistența hot sau ordonan ței(art102).Aceast ă ultim ă prevedere e o noutate în textul Cons,astfel condi țio
publicarea devine obligatorie.În art30,din Legea cuG,e reglem ordinea de adoptare a hot și dispozi țiilor,f ăcîndu-se o extindere a obligativi
publicării în MO și asupra dispozițiilor G.Astfel,hot ărîrile și dispozi țiile G se semneaz ă de Prim-ministru,acestea cu excep ția celor de uz intern și c
care conțin secret de S,se public în MO în termen de 10zile de la data adopt ării.Hot intr ă în vigoare la data adopt ării,dac ă în textul lor nu e stabili
termen.Hot G intră în vigoare la data adopt ării,dacă în textul lor nu e stabilit alt termen.Hot G care aduc,atingere dr și libert ăților omului intr
vigoare la data publicării în MO.Dispozițiile G intră în vigoare la data emiterii. C)Inst delegarii legislative in DC.
Ordonanta Guvernului,având în vedere faptul ca,în sis nostru constitutional e admisa delegarea legislativa. Astfel,Ordonanta intervine în domeniile rezervate legii ordinare,care pot fi si de ordin constitutional.E adevarat ca principalele domenii d

constitutional sunt reglem prin legi organice,dar,teoretic,nu e exclusa reglem unor domenii si prin legi ordinare.Cu atât m.mult poate fi izv deDC Ordonanta de urgenta a Guvernului,întrucât ea poate interveni si în domeniul legii organice.

62.Notiune si func aut.jud.in RM.A)Aut jud conform teoriei separarii puterilor in S,reprez prin sine sist org-lor judiciare ale S,ce infaptu
justitia.Justiţia se înfăptuieşte prin intermediul urm inst jud:CSJ;cur ţile de apel;judecatorii.Aut jud e independenta separata de p legisl si exec si
atributii proprii.Justitia se face in numele legii.Inst jud sunt clasif dupa locul in sist jud in:inferioare,superioare si supreme. B)În S democratic de dr
jud îndeplineşte funcţia de apărare a D şi libert ăţilor fundam.Rolul judiciarului e de a interpreta și aplica legile în numele S.Separarea P in S e
principiu fundam al S de D si presupune o distribuire a P catre inst diferite,indepen,inzestrate cu atribute si prerogative de conducere.Scopul separa
in S este acela de a impiedica acumularea,detinerea sau exercitarea absoluta a P.Divizarea P poate garanta adoptarea si aplicarea corecta a leg
precum si respectarea D fundam ale oamenilor(legislativa,executiva si judecatoreasca).P legisl e exercitata de catre Parlam,acea inst care rep
principiul suveranitatii poporului,e org reprezentativ,suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii.Atributiile cele mai import
sunt:adoptarea legilor,obligatorii pt toti cetatenii,organizarea armatei si apararii nationale,organizarea administrativ teritoriala a tarii,organiz
invatamantului,adoptarea bugetului.P executiva e realizata de Guvern,care pune in aplicare legile,asigura realizarea politicii interne si externe a tar
conducerea generala a AP.P judecatoresca e realizata de Inst Jud care vegheaza la respectarea legilor.Separarea celor 3puteri,Parlam,Guv,Inst Jud
au organizare proprie,functii si atributii specifice,nu inseamna izolarea acestora,ci interdependenta si controlul reciproc.Potrivit acestui principiu
una deintre cele 3puteri nu prevaleaza asupra celeilalte,nu se subordoneaza una alteia si nu isi asuma prerogative specifice celorlalte.Intre ele nu ex
o ierarhie.C)Cea mai importantă caracteristică a statului de drept este declararea drepturilor omului şi cet ăţeanului ca valori dominante-de respecta
legilor S şi tradiţiilor societăţii.Punerea în aplicare a justiţiei e scopul principal al unui S de dr.Un astfel de S creeaz ă condi ţiile necesare pt realiza
realiz
dr fundam ale omului şi cetăţeanului,care funcţionează în întregime în conformitate cu principiile juridice,organizate conform legisla ţiei.Organizar
în baza legislaţiei îi conferă calitatea de S de dr.
63.Statutul judecatorilorA)Judecatorii inst jud sint independenti,impartiali.Judecatorii se numesc in functie de PresRM,la propunerea CSM,in condi
legii.Judecatorii care au trecut concursul, pt 1data vor fi alesi pe un termen de 5ani.Dupa expirarea 5ani,judecatorii vor fi numiti in functie pan
atingerea plafonului de varsta.Presedintii si vicepresedintii inst jud sint numiti in functie de PresRM,la propunerea CSM, pe un termen
4ani.Pres,vicepres si judecatorii CSJ sint numiti in functie de Parlam la propunerea CSM.Ei trebuie sa aiba vechime in functie de
putin10ani.Functia de judecator e incompatibila cu exercitarea oricarei altei functii,cu exceptia activitatii didactice si stiintifice. B)Independ
judecatorului e asig prin:Procedura de infaptuire a justitiei.Procedeul de numire,suspendare,demisie si eliberare din functie.Declararea inviolabili
lui.Secretul deliberarilor si interzicerea de a cere divulgarea lui.Stabilirea rs pt lipsa de stima fata de judecata,judecatori si pt imixtiune in judeca
cauzei.Alocarea resurselor adecvate pt functionarea sist judiciare,creare conditiilor.Asig materiala si sociala a judecatorilor C)CSM e org de autoad
P jud,care asig numirea,transferarea,detasarea, promovarea in functie,precum si aplicarea masurilor discplinare fata de judecatori.
64.Principiile cons-le privind organiz aut jud si privind infaptuirea jusitiei. A)In domeniul justitie principiile se impart in:organizational
functionale.Organizationale prevad modul de infiintare a inst de jud,iar cele functionale-procedura de infaptuire a justitiei.Independenta,impartialit
si inamovibilitatea judecatorilor,colegialitatea,continuitatea.Referitor la infaptuirea justitiei:infaptuirea justitiei numai de catre inst
jud(art115);accesul liber la justitie(art20);prezumtia nevinovatiei;caracterul public al dezbaterilor judiciare;dr la aparare;egalitatea in
justitiei;limba de procedura si dr la interpret;folosirea cailor de atac;caracterul obligatoriu al sentintelor si al altor hotariri
definitive;neretroactivitatea legii.B)Independenta aut jud presupune ca inst de jud activeaza de sine statator,cu puterile sale,dispunind spre infaptu
func-lor sale de toate imputernicirile necesare,atribuite prin lege.Hot inst de jud nu necesita vreo confirmare,ci e obligatorie de executat.Impartialit
se refera la absenta prejudecatilor care trebuie sa caracterizeze un judecator.Se implica in relatiile cu justitiabili.Judecatorii sunt inamovibil
deciziile lor pot fi contestate decit prin exercitarea cailor de atac.Colegialitatea inst care desemneaza alcatuirea completelor de judecata formate
m.multi judecatori.Acesta asig o justitie obiectiva prin faptul ca el permite controlul reciproc intre membrii completului de judecata.Continui
impune ca aceeasi judecatori care au participat la punerea concluziilor in fond de catre parti sa participe si la deliberate in vederea pronun
hotaririi.C)Primul se refera la art115alin(1)“justitia se infaptuieste prin CSJ,prin curtile de apel si prin judecatorii“.Al doilea e introdus in CRM
art20,care stipuleaza ca orice pers are dr la satisfactie efectiva din partea inst jud competente,impotriva actelor care violeaza dr,liber si interesele
legitime.
65.Organizarea si structura CC din RM.A)Structura.CCe unica aut pub politico-jurisdictionala,care examineaza in exclusivitate prob de dr si contri
la perfectionarea actelor cu caracter normativ adoptate de Parlam,PresRM si Guv.Art1-CC-aut de jurisdic ţie constitu ţional ă.CCe independent ă ş
supune numai Cons.CC garanteaza:supremaţia Cons; asigur ă realizarea principiului separ ării puterii de S în putere legislativ ă,executiv
judecătorească;garantează responsabilitatea S faţă de cetăţean şi a cet ăţeanului faţă de S.Art6-Structura-CC se compune din 6judec ători,numi ţi p
mandat de 6ani.2judecători sînt numiţi de Parlam,2de PreşRM si 2de CSM.Pe lîng ă CC se formeaz ă Secretariatul,care are sarcina de asigura
activităţii Curţii.Pe lîngă CC poate funcţiona un Consiliu ştiin ţific consultativ. B)Locul si rolul CC.Locul CC in raport cu celelalte aut putem sp
ca,in modelul concentrate de control al constitutionalitatii legilor de tip European,CCse situeaza in afara celor 3puteri constituite traditional.*CCn
o putere inS si nici nu detine vreuna din funct.puterilor legislative,executive si judecatoresti.*Ca aut pub reglementata de cons intr-un
distinct.Curtea exercita rolul de garant al suprematiei cons.*ea este o aut pub face sprijina buna functionarea a puterilor publice in cadrul raportur
constitutionale de separate,echilibru,colaborare si control reciproc.*CCe independent fata de orice alta aut pub si se supune numaiCons si legii
organice.*caracterul politic al CC rezulta din faptul de desemnare al judecatorilor,deoarece desemnarea lor sunt implicate aut pub,parlam.
judecatorii nu sunt desemnati pe baza criteriilor politice.Totodata CCdespune de unele atributii care se distinct in mod deosebit prin continutul
politic.De ex:confirmarea rezultatelor,referendumurilor republican,alegerea parlam etc.*caracterul jurisdictional deter si principiile de organizar
functionarea a curtii si anume independent si inamovibilitatea judecatorilor,iar procedurile prin care se realizeaza atributiile curtii.Au in mare p
trasaturi procedural judecatoresti.Astfel,CC se prezintă sub forma unui org deosebit de complex,independent şi generator al unei jurispruden ţ
impune o revizuire a legislaţiei prin care nu se respectă prevederile Cons. C)Formele controlului constitutional.Doctrina DCcunoaste m.multe forme
controlului constitutionalitatii legii.in dependent de timpul in care se efectueaza controlul constitutionalitatii legilor-Controlul anterior adop
legilor(prealabil preventive)se exercita in faza de proect al legii.-Controlul posterior adoptarii legilor se exercita asupra legilor, deja adoptate
asupra actelor cu forta juridical egala legii.2.In dependent de forma controlului constitutionalitatii legilor este controlul abtract presupune verifica
unui act normative in afara cazului concret-Controlul concret are loc numai in urma unui process judiciar unde trebue sa se aplice unui act normati
carui constitutionalitatea e suspecta.3.in dependent de modu inscrierii in constitutie controlul constitutionalitatii legilor se imparte in:-Contr
explicit,e prevazut de insasi cons.-Controlul implicit nu e prevazut de cons dar rezulta din principiul legalitatii.4.in dependent de spatial de realizar
controlului constitutionalitatii legilor:-controlul intern se realizeaza de org care a emis actul normativ.-controlul extern se realizeaza de o alta
statala5.in dependent de continutul controlului constitutionalitatii legilor:-controlul formal atrage atentia asupra conditiilor si cerintelor ce tin
elaborarea si adoptarea unui act normative-control material verifica conformitatea continutului actului cu privederile constitutionale6.dupa vol
controlul general se refera la toate relatiile sociale reglam de cons-controlul particular se refera la relatii concrete(ex.dr fundam ale omului).
66.Statutul judecatorului CC.A)Prevederile cons-le la numirea judecatorilor CC.LEGE Nr. 317 din 1994cu privire la Curtea Const, CapII,Art11-
NumireaJudecător al CC poate fi persoana care deţine cet RM,are domiciliul în ţar ă,are preg ătire juridic ă superioar ă,înalt ă competen ţă
profesională şi o vechime de cel puţin 15 ani în activitatea juridică,în învăţămîntul juridic superior sau în activitatea ştiin ţific ă.(Limita de vîrst ă
pentru numire în funcţia de judecător al CC este de 70 de ani.Numirea se poate face numai cu acordul prealabil,exprimat în scris,al candidatului.În
cazul în care candidatul ocupă o funcţie incompatibilă cu aceea de judecător al CC sau este membru al unui partid sau al unei alte organiza ţii
politice,acordul trebuie să cuprindă angajamentul candidatului de a demisiona,la data depunerii jurămîntului, din func ţia pe care o ocup ă şi de a- şi
suspenda activitatea în partid sau în altă organizaţie politică. B)Garantii de asigurare a independentei judecatorului in exercitarea
mandatului.Art22Garanţiile de executare a mandatului.Pe perioada de executare a mandatului de judecător al CC contractul de muncă la serviciul
anterior se suspendă.După expirarea mandatului, judecătorului CC i se rezerv ă funcţia anterioară,iar dacă ea este lichidat ă i se ofer ă o func ţie
echivalentă la aceeaşi unitate sau la alta.Cu persoana care urmează să exercite funcţia anterioară a judec ătorului se încheie un contract de munc ă
pe un termen anumit,care se reziliază la revenirea judecătorului.Astfel se va proceda şi în cazul în care func ţia anterioar ă a judec ătorului este
ocupată prin alegere sau concurs.Durata de executare a mandatului de judecător se include în vechimea în muncă total ă şi neîntrerupt ă, în
specialitatea precedentă.Jud care la data exprimării mandatului a atins limita de vîrst ă şi are vechimea în munc ă necesar ă pension ării este
pensionat din funcţia de judecător,în condiţiile legii.Jud are D la concediu anual plătit pe durata de 36 de zile lucr ătoare(luîndu-se D baz ă
săptămîna de muncă de 6 zile),la concediu neplătit pentru interesele personale.si Articolul13-Independen ţaJud CC sînt independen ţi în exercitarea
mandatului şi se supun numai Const.Jud CC nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau opiniile exprimate în exercitarea
mandatului.C)Legislatia.Conform Const,jud CC sunt independenţi în exercitarea mandatului şi se supun numai constituţiei.CRM şi Lcu privire la
CC consacră independenţa Curţii faţă de oricare altă autoritate publică, ea supunându-se numai constituţiei şi prevederilor legii sale
organice.Potrivit Constituţiei,jud CC sînt inamovibili pe durata mandatului, independen ţi şi se supun numai CRM. Inamovibilitatea-garanţie a
independenţei jud-este instituţia pe temeiul căreia judecătorul nu poate fi eliberat din funcţie,suspendat,pensionat prematur,transferat prin voin ţa
arbitrară a autorităţilor publice ori în afara cazurilor şi fără observarea formelor şi condiţiilor prev ăzute de L.Din perspectiva statutului specific al
jud constituţional, numai unele dintre aceste determinări ale inamovibilit ăţii î şi g ăsesc aplicare.Astfel:Mandatul jud nu poate înceta decât
individual,voluntar-expres sau tacit-ori de D,în condiţiile prevăzute de art18 din L cu privire la CC:(1)Mandatul de judeC ător al CC înceteaz ă şi se
declară vacanţa funcţiei în caz de:a)expirare a mandatului;b)demisie;c)ridicare a mandatului;d) deces.(2)Încetarea mandatului şi vacan ţa func ţiei
în cazurile prevăzute la alin. (l) lit. a), b), d) se declară prin dispoziţie a Preş CC, iar în cazul prev ăzut la lit. c) de c ătre Curtea
Constituţională;b)Suspendarea din funcţie a jud nu poate să aibă loc decât în situaţia trimiterii lui în judecat ă penal ă şi pân ă la solu ţionarea
definitivă a organului judiciar (art. 16 alin. (4) din L cu privire la CC).Problema pensionării premature nu se poate pune, întrucât, jud
constituţional este numit pe durata unui mandat, care nu încetează decât în situaţiile prev ăzute de art18 din L cu privire CC.Este exclus ă, de
asemenea, ipoteza avansării,Curtea fiind ea însăşi unica autoritate de jurisdicţie constituţional ă şi în afara oric ărui sistem ierarhic.În fine, fiind în
prezenţa unui mandat constituţional, nu a unui contract individual de muncă problema transfer ării nu se pune.“Inamovibilitatea – spuneau doi
iluştri doctrinari francezi (H.Solus şi R.Perrot)-este un bun apreciat mai ales atunci când l-ai pierdut”. For ţa principiului inamovibilit ăţii,
importanţa şi eficacitatea acestuia decurg, mai întâi, din valoarea lui constituţional ă.Judec ătorii CC sunt inamovibili pe durata mandatului pentru
care au fost numiţi.P/u “părţile” aflate într-un “litigiu constituţional”, independenţa judec ătorului constituţional se traduce prin
imparţialitate.Garanţiile imparţialităţii sunt de ordin structural şi de ordin funcţional, îndeplinind func ţii complementare, mutuale.Un mijloc de
protecţie a mandatului judecătorului constituţional, de garantare a independenţei şi a imparţialit ăţii lui îl constituie şi imunitatea judec ătorului, sub
aspectul inviolabilităţii.Inviolabilitatea este o aşa-zisă “imunitate de procedură”, consacrată în considerarea eventualelor imputări făcute
judecătorului constituţional pentru alte fapte decât cele săvârşite în îndeplinirea mandatului s ău şi în leg ătur ă direct ă cu con ţinutul acestuia.
Inviolabilitatea are drept scop să prevină urmărirea judiciară nefondată, arbitrară a judec ătorului, împiedicându-l astfel s ă- şi îndeplineasc ă
mandatul încredinţat sau constrângându-l astfel să-l exercite într-un anumit mod, contrar convingerilor şi voin ţei sale.Imunitatea nu este un
privilegiu – inadmisibil de altfel, ci o procedură special ă de protecţie a mandatului – constitu ţional – conferit judec ătorului fa ţă de acte sau fapte
abuzive ori insuficient fondate.Inviolabilitatea priveşte actele sau faptele judecătorului str ăine de mandat.Potrivit art16 din L cu privire la CC şi
art.10 din Codul Jurisdicţiei Constituţionale– Judecătorul CC nu poate fi reţinut,arestat,percheziţionat,cu excepţia cazurilor de infracţiune
flagrantă, trimis în judecată contravenţională sau penală fără încuviinţarea prealabilă a CC;–  Jud CC a cărui identitate nu a fost cunoscută în
momentul reţinerii este eliberat imediat după stabilirea identităţii;Factorul de decizie care a întreprins re ţinerea judec ătorului CC,surprins în
flagrant delict, trebuie să comunice imediat CC,în decursul a 24 de ore;Competenţa de jud p/u infracţiunile şi delictele administrative s ăvâr şite de
judecătorul CC aparţine Curţii Supreme de Justiţie;Intentarea de acţiune penală şi cererea încuviin ţării trimiterii în judecat ă ţin de competen ţa
Procurorului General;-De la data încuviinţării trimiterii în judecată, judecătorul CC este suspendat de drept din func ţie;în caz de condamnare
definitivă,mandatul judecătorului este ridicat,în condiţiile L;– Stabilirea de sancţiuni judecătorilor CC pentru abateri disciplinare şi a modului lor
de aplicare,precum şi ridicarea mandatului se efectuează în condiţiile prevăzute de Cod.Funcţia de judecător e incompatibil ă cu oricare alt ă func ţie
publică sau privată retribuită,cu excepţia activităţii didactice şi ştiinţifice. Prevederile legale fixeaz ă,de asemenea,c ă judec ătorul CC se oblig ă s ă- şi
suspende activitatea în partid sau în altă organizaţie publică,dacă este membru ale acestora.
68.Exercitarea jurisdictiei constitutionale.A)Etapele.1Deschiderea sedintei, 2verificarea prezentei,3Explicare D si obligatiilor participanttilor la
proces,4solutionarea demersurilor, 5informarea, 6explicatia partilor, 7explicatiile expertilor, 8cuvintul de incheiere, 9deliberarea, 10reluarea
examinarii.B)Reglementarile privind fiecare etapa in exercitarea jurisdictiei constionale.1Deschiderea sedintei se face atunci cind Pres sedintei
prezinta cauza ce urmeaza a fi examinata.Pres sedintei elimina din proces tot ceea ce nu are atitudinede examinarea cauzei si de exercitarea
atributiilor Curtii Const.El e in D sa intrerupa orice participant la proces sa excluda orice intrebare si explicatia care nu se refera la cauza, nu tine
de proces sau de competenta CC.Are D sa dispuna indepartarea din sala a oricarei persoane care incalca si nesocoteste dispozitiile lui.2verificarea
prezentei-se face tot de Pres sedintei, care constata prezenta prezentior la proces.Pres sedintei prezinta componenta Curtii Const, numele
grefierului,expertilor si interpretului.3Explicare D si obligatiilor participanttilor la proces.4 solutionarea demersurilor se fac in sedinta, prin decizia
Curtii Const, care poate dispune,prin decizie sau dispozitie,citarea la proces a noii persoane.5Informarea prezentata de judecatorul raportor asupra
esentei cauzei, temeiului in care CC o va examina, asupra materialelor, pregatirea cauzei spre examinare.6Explicatiile partilor-care isi expun
pozitiile, dupa care judecatorii CC si cealalta parte ii poate pune intrebari.7Explicarea expertilor-de catre CC si poate pune intrebari
acestora.8cuvintul de incheiere-al partilor se face pt analiza materialelor examinate in sedinta CC.9Deliberarea-se face de judecatorii CC in
camera de consiliu,deliberarea fiind secreta.Judecatorii CC nu au D sa divulge continutul deliberarii.Aici judecatorii au D sa isi exprime propriile
pareri.Dupa incheierea deliberarii Pres sedintei pune la vot propunerile judecatorului raportor si ale altor judecatori, proiecte de acte ale
CC.10Reluarea examinarii cauzei-se face daca dupa cuvintul de incheiere al partilor sau in camera de consiliu se constata necesitatea exprimarii
unor noi sau imprejurariesentiale pt solutionarea cauzei.In acest caz CC anunta intrerupere in sedinta sau amina examinarea
cauzei.C)Legislatia.CC exercita jurisdictia in sedinte plenare.CC este convocata in sedinta de Pres ei,la initiatica acestuia ori la cererea a cel putin
a doi judecatori ai Curtii.Pres CC exercita conducerea genera a pregatirilor sedintei.Dupa ce CC decide primirea spre examinarea a sesizarii si
includerea ei in ordinea de zi,Pres CC desemneaza un judecatore ca raport,fixeaza termenu de examinare a sesizarii si de prezentare a
raportului,care nu poate fi mai mare de 60 de zile de la data inregistrarii sesizarii,Daca este necesar efectuarea unui vollum mai mare de
investigatii,acest termen poate fi prelungit cu 30 zile.