Pesta Porcină Africană

Prof. Univ. Dr. Doina

DANEȘ
Asfarviridae – Asfar –
African swine fever și
virusurile inrudite
• Propietățile Asfar-virusurilor:
• Virion mare, sferic, cu anvelopă
• Capsida icozaedrală
• Genom linear, ds DNA
• Replicare intracitoplasmatică –
maturarea virionilor prin
înmugurire prin membranara
cycitoplatică
• Efect incluziogen: incluzii
acidofile intracitoplasmatice
• Termolabil și sensibil la solvenții
lipielor (alcooli, eter)
PESTA PORCINA AFRICANA - (ASF) boală de mare contagiozitate,
boală mortală pentru membrii familiei Suideae.

Pestis Africana Suum, Peste Porcine Africaine, Peste Porcina Africana,

Maladie de Montgomery, Warthog Disease, Afrikaanse Varkpes,
Afrikanische Schweinepest
Etiologie
• Virusul ASF – genul Asfivirus, familia Asfarviridae
• Anterior încadrat în familia Iridoviridae
• Virus mare, structură icosaedrală, DNA virus (see References: Wilkinson
1992)
• Inactivat la pH < 3.9 și pH > 11.5 sau mai mare în medii cu ser
• Își păstreză infecțiozitatea min. 7 zile la pH 13.4 în mediu cu
25% ser
• Viabilitate/infecțiozitate

❖ 15 SĂPTĂMÂNI în sânge în putrefacție

❖ 70 zile în sânge pe suport de lemn
❖ 11 zile în fecale la temperatura camerei
❖ 3 ore at 50°C
❖ 18 luni în sânge la 4°C
❖ 150 zile în carcasă 39°C
❖ 140 zile în cărnuri conservate prin sărare(Referință: Kleiboeker 2008)
 PESTA PORCINA AFRICANA - ASF
Agent Etiologic – gen Asfivirus, fam Asfarviridae

• Au fost identificate 5 genotipuri distincte prin DNA – RFLP

• Toate izolatele Europene şi Americane aparţin aceluiaşi genogrup, tulpinile

Africane prezentand o mai mare variabilitate.

• Variaţiile de virulenţă: unele tulpini determină boală severă cu mortalitate

de cca. 100%, alte tulpini determină boală tranzitorie sau chiar infecţie
inaparenta

• Virus cu mare stabilitate genetică

• Se cultivă pe culturi celulare, dar replicarea virusului se realizează exclusiv

în celule de origine suină

• Efectul citopatic – sinciţial. Excepţie unele tulpini

• Efect incluziogen intracitoplasmatic

• Virusul nu aglutinează hematiile, dar celulele din concentratul leucocitar

(buffy coat cells) adsorb pe suprafaţa lor hematiile de porc (proprietatea de
hemadsorbtie)

• Pe membrana plasmatică a celulelor infectate, în fazele târzii ale infecţiei,

PESTA PORCINA AFRICANA - ASF

• Prima semnalare în 1921 in-

Kenya
• Evoluție clinică de la acut la
cronic
• Hipertermie severă
• Congestie cutanată
• Edeme
• Hemoragii în organele
interne– ln.
• Avorturi
• Diaree sangvinolentă
• Prevalență pe mapamond –
Africa Sub-Sahariană, Europa,
Republica Dominicană, Haiti,
Cuba, Brazilia
• Endemică în Africa și Sudul
 Rezumatul evenimentelor în
Rusia
• Debut 11/09/2009
• Confirmare 16/09/2009
• Raportare 25/09/2009
• Declarare 25/09/2009
• Evolutie : zonală
• Numar focare 209
• Data stingerii În evoluție
• Comentarii: Rusia a notificat și raportează ritmic
• In perioada 2007-2014 în federaţia rusă au fost raportate
cel putin
656 focare şi cazuri de ASF, dintre care 87 în 2014
(source: OIE, Rossielchoznadzor, 21.IV.2014)
ASF în Europa 11/6/2012

Lina Mur GilLina Mur Gil & José Manuel Sánchez-Vizcaíno

SUAT-UCM
 Pesta Porcina Africana – focare 01.01. 2013 –
01.07.2013
(http://www.oie.int/wahis_2/public/wahid.php/countrymapinteractive)
Pesta Porcina Africana – focare 01.01. 2014 –
01.07.2014
(http://www.oie.int/wahis_2/public/wahid.php/countrymapinteractive)
Pesta Porcina Africana – focare 01.01. 2015 – 01.07.2015
(http://www.oie.int/wahis_2/public/wahid.php/countrymapinteractive)
Pesta Porcina Africana – focare 01.01. 2016 –
01.06.2016
(http://www.oie.int/wahis_2/public/wahid.php/countrymapinteractive)
Specii susceptibile la infecție

• Exclusiv suinele – porcul domestic

susceptibilitate maxima (de obicei
evolutie letală).
• Gazde consacrate: porcii, porcul alergător,
porcul de tufiș, mistrețul European,
mistrețul American mistrețul uriaș de
pădure (Referință: Kleiboeker 2008; OIE:
Technical disease cards database).
• Omul NU este receptiv (Referință : FAO).
• Infectia are caracter persistent la prcii
sălbatici africani (alergtor si de tufiș),
considerați rezervor natural (Referință :
Vallee 2001).
 PESTA PORCINA AFRICANA
Epidemiologie
Ciclul silvatic

• Virusul este menţinut intr-un ciclu

alcatuit din capuşe şi porci sălbatici cu
infecţie asimptomatică
Ciclul domestic

• Consecutiv infectiei primare porcii • Odată intodus virusul in populaţia de

alergatori (warthogs)-tineretul, realizeaza porci domestici, porcii infectaţi devin
viremie la titruri foarte mari, suficiente cea mai importantă sursă de infecţie
sa asigure infectia capusilor. pentru porcii susceptibili

• Porcii alergători (warthogs)- adulţi, se

infectează, dar sunt rezistenţi si nu • Virusul este eliminat prin toate
dezvoltă viremie . secreţiile

• Capusele din genul Ornithodoros sunt

vector biologic si rezervor de virus
• Virusul ASF se replica in capuse si astfel
se realizeaza transmiterea lui trans-
stadial, transovarian si sexual
• Durata de viata a capuselor este de cîţiva
ani şi pot transmite virusul la porc la
fiecare priză de sânge.
• Asfivirus este SINGURUL ARBOVIRUS
INTRE VIRUSURILE ADN
• Răspândirea rapidă se realizează prin
contact dar şi prin aerosoli (intre
adăposturile fermei)
• Focarele de boala izbucnesc, fie:
- prin inocularea virusului de catre
capuşe infectate
- prin consum de resturi alimentare
neprocesate termic sau consumul de
ţesuturi de la porcii cu infecţie acută
 BOALA AFECTEAZĂ EXCLUSIV SUINELE – DOMESTICE
ȘI SĂLBATICE.
- Porcii domestici și cei sălbatici europeni sunt susceptibili
la infecție;
Animalele care au supraviețuit infecției pot deveni
purtători asimptomatici
- Speciile de Suideae sălbatice din Africa pot fi infectate pe
o perioadă îndelungată, fără a manifesta semne clinice;
- Căpușele din specia Ornithodoros - O.erraticus (Europa)
și O.moubata (Africa) reprezintă rezervoare virale și
vectori pentru transmiterea virusului.
ASF - modalități de transmitere

Aceasta este principala cale de

introducere-răspândire a bolii dintr-o
țară în alta

• Direct
– Contact between sick and healthy animals
• Indirect
– Ingestion of garbage containing infected meat (this is the primary means by which the virus
spreads from country to country)
– Biological vectors: soft ticks of the genus Ornithodoros
– Fomites: premises, vehicles, implements, clothing

Ornithodorus
 PESTA PORCINA AFRICANA (ASF)
Patogeneza
• Asfivirusul se replică în cateva din celulele SRE şi determină leucopenie
severă

• Virusul ASF nu infectează celulele epiteliale

• În perioada de viremie virionul se replică în hematii, în celulele

endoteliale şi în leucocite

• Virusul NU se replică în celulele epiteliului intestinal

• Leziunile macroscopice majore interesează sistemul limfatic şi cel

vascular

• Alterările vasculare precum degenerarea endoteliului vascular,

perturbarea coagulării, trombocitopenia şi tromboza, generează edeme
şi hemoragii în numeroase ţesuturi şi organe

• Edem pulmonar, splina marită şi turgescentă, peteşii şi echimoze

 PESTA PORCINA AFRICANA
(ASF) Patogeneza/ Răspuns imun
• Fetușii avortați sunt liberi de
virus

• Adesea mumifiaţi – din cauza

deshidratării – peste 5 zile
• Raspunsul imun umoral nu pare
• Similar cu BVD-MD, B. abortus să protejeze deoarece serul
hiperimun nu neutralizează
virusul
• Scroafele mor adesea dupa 3-6
zile de la avort • Vaccinarea – fără succes !!! Incă!
• Mortalitate 95-100% la prima
expunere
• Scade la 20-40%

• Infecții subacute/ cronice – în

zone endemice
• Necroze cutanate, artrite,
pneumonie, retard de creștere
 PESTA PORCINA AFRICANA (ASF)
tabloul clinic (1)
ASF este asemănătoare clinic si lezional cu pesta porcină
clasica (hog cholera) și cu PDNS (circovirus)
Referinta: Pig Disease Information Centre
Confirmarea laboratorului este necesară pentru diferențierea între
acestea.

ASF se manifesta clinic in una din următoarele forme

( Referinta: OIE: Technical disease cards database; FAO).

Supraacut — Moarte subită, fără semne prodromale

— Decubitul și hipertermia severă preced exitusul
 PESTA PORCINA AFRICANA (ASF)
tabloul clinic (2)
— Hipertermie (40.5°-42°C)
— Trombocitopenie și leucopenie timpuriu (48-72 h p.i)
— Animalele se aglomerează, caută întuneric și uneori apă
— Animalele se miscă cu greutate
— Semne de durere abdominală: coloana arcuită, mișcări anormale și
Acută decubit lateral
— Congestie cutanata la marginile urechilor, coadă, extremitatea
(virus inalt membrelor, fața ventrală a abdomenului și toracelui.
patogen) — Anorexie, apatie, cianoza, și incoordonări cu 24-48 h înaintea exitusului
— Frecventa respiratorie și puls mărite
— Vomă, diaree (uneori cu sânge), secreție conjunctivală și jetaj
mucopurulent
— Constipatie cu fecale dure, mici, acoperite cu sânge și mucus
— Dispnee, cu secreții nazale și bucale spumoase cu striuri de sânge
— Durata manifestărilor clinice scurtă : 2 – 7 zile în medie; pot fi şi evoluții
mai lungi, cu remitere aparentă urmată de recădere și exitus
— Exitus după 6-13 zile (până la 20 zile)
— Avort la scroafele gestante
— Mortalitatea la porcii domestici atinge 100% frecvent
— Animalele recuperate nu prezintă sechele, dar supreviețuitori sunt
purtători pe viață
DUBLU CLICK
PESTA PORCINA AFRICANA (ASF)
tabloul clinic (3)
— mai frecvent în Europa
— semne clinice mai puțin intense
— febră fluctuantă
— pierdere în greutate
— dispnee și tuse umedă (pneumonie interstițialăş
Subacută infecții bacteriene secundare)
(tulpini virale de — articulații tumefiate și dureroase
patogenitate — durata bolii 5-30 zile
moderată) — moarte prin insuficiență cardiacă, consecința
leziunilor cardiace
— avort
— exitus în 15-45 zile
— rata mortalității scăzută (30%-70%, variaza în limite
largi)
— porcii se pot recupera sau progreseaza spre forma
cronică a boli
DUBLU CLICK
PESTA PORCINA AFRICANA (ASF)
tabloul clinic (4)
— mai frecventă în Europa și Angola
— diferite semne clinice: pierdere în greutate, variații de
temperatură corporala, semne respiratorii, necroze cutanate,
Cronică ulcere cronice, artrite,
— expus infecțiilor bacteriene secundare
— evoluează 2-15 luni
— mortalitate scăzută
— remitere improbabilă
 PESTA PORCINA AFRICANA (ASF)
tabloul lezional
• Tipul leziunilor este corelat cu patogenitatea tulpinii si respectiv
forma clinica evolutiva, astfel: (Referinta: Kleiboeker 2008):
• Consecutiv evolutiilor acute
– Hemoragie severa in limfonodul gastrohepatic si cel renal
– Petesii in corticala, medulara si bazinetul renal
– Congestie splenica si splenomegalie (cf. Gray Book figure 2B, p 439)
– Cianoze si edeme cutanate in zonele glabre
– Echimoze pe pielea membrelor si abdomenului
– Lichid sero-sangvinolent in cavitatea pleurala, pericardica si
peritoneala
– Petesii pe mucoasa laringiana si a vezicii urinare, precum si pe fata
viscerala a organelor .
– Edem al mezenterului, in zona adiacenta vezicii biliare si in peretele
vezicii biliare
– Coloratie rosu intens a pielii in zona extremitatilor (cf. Gray Book
figure 2A, p 439)
• Consecutiv evolutiilor cronice
– Focare cazeo-necrotice si mineralizari pulmonare (pot exista)
– Marirea in volum a limfonodurilor (cf. Referinta: OIE: Technical
disease cards database)
– Pericardita si aderente pleurale
 PESTA PORCINA AFRICANA (ASF)
Diagnostic diferential

• ASF frecvent confundata cu pesta porcina clasica

In afara PPC se impune discriminarea fata de:

• Rujet
• Septicemia salmonelica
• Pasteureloza
• Infectia cu Streptococcus suis
• Infectia cu Circovirus tip 2 – PDNS (Porcine dermatitis and
nephropathy syndrome)
• PRRS (Porcine reproductive and respiratory syndrome)
mai ales in formele “atipice”
• Boala Aujeszky
• Pleuropneumonia contagioasa ( Actinobacillus suis)
• Toate starile septicemice
• Intoxicatia cu cumarinice
• Intoxicatia cu sare
 PESTA PORCINA AFRICANA
(ASF)
Diagnosticul de confirmare
Trebuiesc recoltate si trimise laboratorului (la cat mai scazuta temperatura,
fara congelare) urmatoarele probe (specimene)):
• Sange pe anticoagulant
• Splina
• Amigdale
• Rinichi
• limfonoduri

Pentru identificarea virusului se utilizeaza:

• Testul de hemadsorbtie (HAD)

• Polymerase chain reaction (PCR)
• bioproba (eliminata in prezent)

Detectia anticorpilor poate fi utilizata in cazul subiectilor ce se remit dar nu mai devreme
de 8, optim 21 zile dupa infectie. :
ELISA (recomandata pentru comertul international)
• Imunofluorescenta indirecta pentru detectie de anticorpi (FAT)
• Imunoblott-ul
• Contraimunelectroforeza (imunoelectroosmoforeza)
Cf. References: OIE: Manual of standards for diagnostic tests and vaccines.
CONTROLUL PESTEI PORCINE AFRICANE: PUNCTE - CHEIE

NU există disponibil un vaccin ANTICORPI = INFECŢIE

NU induce anticorpi neutralizanţi.

PPAv – anticorpii specifici nu neutralizează virusul în
sensul clasic de neutralizare=inactivare,
fiind demonstrată doar o neutralizare parţială in vitro.

VIREMIA SE MENŢINE O PERIOADĂ ÎNDELUNGATĂ.

Prezenţa anticorpilor persistă luni, uneori chiar ani de zile.

Anticorpii = markeri de
(de la 7-12 zile post infecţie). infecţie !!

. Formarea complexului imunologic Ac-Ag

Sensibilitate scăzută a tehnicilor de detecţie a antigenului.

 PESTA PORCINĂ AFRICANĂ
DETECŢIE ANTICORPI:
CE SE UTILIZEAZĂ ÎN EUROPA?
RING TRIAL 2005/06 19 din cele 25 de ţări (17 din UE) fac testul Ring

TEHNICI DE DETECŢIE ANTICORPI 80% în 2004

ELISA: 5 laboratoare practică tehnica “in house” sau teste OIE

Restul utilizează kit-uri comerciale.

Tehnici de confirmare: 66% în 2004/05

IB: 90% NRLs, 40% failed in the limits

IIF 1, IIP 1.

DIAGNOSTIC DE CONFIRMARE
TEHNICI DE DETECŢIE VIRALĂ 80% în 2004
- Izolare virală la 48% NRLs 33% în 2004/05 - Identificarea agentului cauzal:
- PCR la 76% NRLs 60% în 2004/05 – 4 noi NRLs - Izolare pe culturi celulare: HA cu leucocite din sângele periferic
al animalelor infectate.
- Kit-uri comerciale ELISA la 23% NRLs
(la 3 din 5 nu a putut fi aplicat PCR-ul)

- Imunofluorescenţă directă
(sensibilitate redusă în forme subacute şi cronice)

- Ag ELISA
(sensibilitate mare datorită formării complexului Ag-Ac. Nu se
recomandă la analiza probelor de ser sau ţesuturi omogenizate,
după prima săpt. post infecţie, datorită unor rezultate fals negative.
Detectarea virusului prin PCR, Real time King et al, 2003
 NU EXISTĂ VACCIN ÎMPOTRIVA VIRUSULUI !
DIFICULTĂŢI ÎN INDUCEREA IMUNITĂŢII DATORATE: DE CE?
- Variabilităţii mari observată în toate izolatele virale;
- Faptului că virusul se replică chiar în celulele Agentul cauzal nu este un virus “unic”;
responsabile cu răspunsul imun. se poate vorbi de o adevărată “familie”
(familii multigenice)

- Se cunosc puţine informaţii despre răspunsul imun şi mecanismul de protecţie.

- Rolul imunităţii mediate umoral sau celular este insuficient elucidat.
- Experimental, animalele trecute prin boală au un nivel normal de anticorpi neutralizanţi ASF.
- Au fost evidenţiaţi anticorpi specifici pestei porcine africane ce întârzie apariţia semnelor
clinice, reduc nivelul viremiei şi preîntâmpină moartea.
NU OFERĂ PROTECŢIE
STRATEGIILE ANTERIOARE, BAZATE PE:

Imunizare cu vaccinuri vii atenuate Experimental, unele animale se imunizează

Vaccinuri inactivate şi imunizare cu
proteinele virale p54, p30, şi HA –
omolog CD2
Mutanţi prin deleţie
împotriva unor tulpini virale omoloage, dar
devin purtători şi exprimă leziuni cronice.
- Ac împotriva p73 şi p54 neutralizează capsida virală (in
vitro);
- Ac împotriva p30 inhibă pătrunderea virusului în celulă (in
vitro);
- HA virală poate induce un răspuns puternic al celulelor T.
 PESTA PORCINA AFRICANA
(ASF) Prevenire si Control
Tari indemne ASF
• Prohibirea importurilor din tari
contaminate
• Monitorizarea stricta a neutralizarii
deseurilor alimentare ce provin de
pe nave si aeronave de circulatie
internationala
• Eradicarea eventualelor focare ASF
PESTA PORCINA AFRICANA (ASF)
Controlul
Masuri de aplicat in cazul izbucnirii unui focar:

• Uciderea rapida a tuturor porcilor din focar si neutralizarea carcaselor si a

surselor secundare de infectie
• Curatenia si decontaminarea adaposturilor si inventarului
• Delimitarea zonei infectate ( de focar) si a zonei de protectie pentru miscarea
animalelor
• Ancheta epidemiologica detaliata, pentru identificarea sursei(originii) infectiei
si pentru identificarea posibilelor directii de diseminare a infectiei
• Supravegherea zonei de protectie si in zona de supraveghere

In teritoriile in care ASF este endemica se recomanda:

• Evitarea contactului porcilor cu vectori (Africa) ( Referinta: OIE: Technical
disease cards database).
• Evitarea contactului porcilor salbatici cu cei domestici.
• Interzicerea utilizarii resturilor de la procesarea alimentelor netratate termic
• Separarea incintelor cu pereti dublii pt. a impiedica accesul vectorilor
 ///F:/ASF%20EPIZONE%2025%20sept%202014.pdf
- 8th Annual EPIZONE meeting
23-25 September 2014, Copenhagen, Denmark

Targeted research effort on African swine fever

Carlos Martins, Faculdade de Medicina Veterinária, Universidade de Lisboa, Portugal

“ Development of protection tools against ASF (Theme 4)”

• Cercetari pentru obtinerea unui vaccin folosind doua strategii:

• 1) deletia genelor de patogenitate pentru a obtine o tulpina

atenuata si incapabila de replicare ca si tulpina vaccinala ASFV;

• 2) identificarea antigenelor de protectie si clonarea

determinantilor lor genomici intr-un genom vector

Ambele strategii urmate de:

- testarea efectului protector fata de infectia cu tulpini patogene,
- testarea capacitatii de a induce instalarea portajului
- Realizarea unor produse de diagnostic pt.detectie de antigen si
anticorpi cu performante superioare