Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Rezumat Teza - V. Barbu - Acte de Limbaj PDF
Rezumat Teza - V. Barbu - Acte de Limbaj PDF
Teză de doctorat
Rezumat
Conducători ştiinţifici:
Introducere
Partea I
Actele de limbaj. Un cadru teoretic pentru analiză. Analiza interacţiunilor
Capitolul 2
Actele de limbaj în domeniul limbii. Actele metadiscursive. Actele non verbale.
Prezentare teoretică
Introducere
1.1. Scurt istoric
1.1.1. Teoria actelor de limbaj în perspectiva lui J.L. Austin
1.1.2. Teoria actelor de limbaj în perspectiva lui J.R. Searle
1.1.3. Actele de limbaj în perspectiva lui D. Vanderveken
1.2. Actele de limbaj directe vs actele de limbaj indirecte
1.2.1. Actele de limbaj directe
1.2.2. Actele de limbaj indirecte
1.2.3. Acte de limbaj directe şi indirecte în domeniul actelor directive
1.3. Acte metadiscursive
1.4. Acte non verbale
1.5. Concluzii
Capitolul 2
Analiza actelor de limbaj în interacţiune. Câteva demersuri teoretice
Introducere
2.1. Interacţiunea verbală. Interacţiunea didactică
2.1.1. Interacţiunea verbală
2.1.2. (Inter)acţiunea didactică şcolară. Categorii de analiză şi caracteristici
2.1.3. Ora de limbă maternă
2.2. „Disputa” în jurul utilizării actelor de limbaj în analiza conversaţiei
2.3. Actele de limbaj în viziunea GRC
2.4. Un model şi un instrument de analiză a discursului : demersul modular
2.5. Pentru un demers integrator : demersul modular şi teoria actelor de limbaj
2.5.1. Demersul modular „revizitat”
2.5.2. Teoria actelor de limbaj „în interacţiune”
2.5.2.1. Actele de limbaj în interacţiune
2.5.2.2. Clasa actelor directive
2.5.2.3. Clasa actelor asertive
2.5.2.4. Clasa actelor expresive
2.5.2.5. Clasa actelor evaluative
2.5.2.6. Clasa actelor promisive
2.5.2.7. Clasa actelor declarative
2.6. Concluzii
Partea a doua
Corpus şi metodologia de analiză
Capitolul 1
Corpus şi metodologie de analiză
1.1. Corpusul de analiză. Tema cercetării. Constitutirea corpusului
1.2. Organizarea şcolară în Franţa
1.3. Organizarea şcolară în Romania
1.4. Metodologia de analiză a corpusului
1.4.1. Analiza transversală
1.4.2. Analiza longitudinală
1.5. Concluzii
Capitolul 2
Ora de franceză limbă maternă / română limbă maternă
Introducere
2.1. Desfăşurarea unui ore de FLM / RLM
2.1.1. Incipit-ul în interacţiunea didactică
2.1.1.1. Momentul organizatoric
2.1.1.2. Controlul temelor şi verificarea conţinuturilor şcolare
2.1.1.3. „Quoi de neuf ?” („Ce mai e nou ?”)
2.2. Actorii interacţiunii didactice
2.2.1. Statuturile şi rolurile profesorului şi ale elevilor în interacţiunea didactică
2.2.2. Formatele participative
2.3. Oralitatea în ora de limbă maternă
2.4. Concluzii
Partea a III-a
Actele de limbaj în contextul didactic
Introducere
Capitolul 1
Schimburi verbale, intervenţii, acte de limbaj în incipit-ul unei ore de FLM
Capitolul 2
Actele de limbaj în incipit-ul interacţiunii didactice
Introducere
2.1. Clasa actelor asertive. Realizări lingvistice
2.1.1. „Tipuri” de asertive în ora de FLM
2.1.2. Distribuţia în schimbul verbal
2.1.3. Realizări lingvistice ale asertivelor în ora de RLM
2.1.3.1. „Tipuri” de asertive
2.1.3.2. Distribuţia în schimbul verbal
2.1.4. Sinteză comparativă
2.2. Clasa actelor directive
2.2.1. Actul „a cere”
2.2.1.1. Realizările lingvistice a actului „a întreba” în orele de FLM şi RLM
2.2.1.2. Discursul profesorilor francezi vs discursul profesorilor români
2.2.1.3. Concluzii. Pentru un demers contextualizat
2.2.2. Întrebarea
2.2.2.1. Realizări directe
2.2.2.2. Realizări indirecte
2.2.2.3. Orientare a răspunsului
2.2.2.4. Sinteză comparativă
2.3. Clasa actelor expresive
2.3.1. Descrierea actelor expresive. Tipuri de fraze
2.3.1.1. Fraza exclamativă
2.3.1.2. Fraza interogativă
2.3.1.3. Interjecţiile
2.3.1.4. Studiu de caz
2.3.2. De la morfosintaxă la interpretare
2.4. Evaluarea şi actele evaluative
2.4. 1. Evaluarea didactică şi actele evaluative. Repere pentru analiză
2.4. 2. Evaluarea didactică în discurs : ce tip de act ilocuţionar ?
2.4.2.1. Actele evaluative în interacţiunea didactică
2.4.2.2. Evaluarea pozitivă şi realizările lingvistice ale actelor evaluative
2.4.2.3. Pentru o tipologie a evaluării în interacţiunea didactică
2.4.2.4. False evaluative
2.4. 3. Sinteză comparativă FLM vs RLM
2.4. 4. Concluzii
2.5. Clasa actelor promisive
2.6. Clasa actelor declarative
2.7. Clase de acte ilocuţionare : perspectivă comparativă
2.7. 1. Asertive şi evaluative
2.7. 2. Asertive şi directive
2.7. 3. Asertive şi promisive
2.7. 4. Evaluative şi declarative
2.7.5. Sinteză : de la forma frazei la forţa ilocuţionară
2.8. Pentru un demers „contextualizat” al actelor de limbaj
Capitolul 3
Relaţia interpersonală în contextul didactic
Concluzii
Bibliografie
Index
Annexes
Introducere
Această cercetare îşi propune să studieze modul în care funcţionează actele de limbaj în
interacţiunea şcolară, cu scopul de a aduce date noi descrierii acestor unităţi în context
interacţional. Un obiectiv secundar al lucrării de faţă constă în abordarea unei dimensiuni
comparative a unităţilor amintite în două limbi – franceză şi română -, aşa cum sunt vorbite de
locutorii de L1. Teza îşi propune, de asemenea, să ofere o descriere a interacţiunii didactice
prin intermediul unei grile de analiză pragmatică, având la bază actele de limbaj.
Actele de limbaj trimit la un domeniu mult prea vast şi prea puţin omogen pentru a avea
pretenţia de a face o analiză exhaustivă. De aceea, teza se concentrează pe analiza unor
exemple precise, extrase din corpusul constituit în vederea prezentei lucrări, care constă din
interacţiuni şcolare în timpul unor ore de curs, înregistrate şi transcrise cu minuţiozitate.
Pentru a scoate în evidenţă anumite trăsături generale ale actelor de limbaj în interacţiune, am
redus câmpul de analiză la un moment anume: începutul interacţiunii didactice, pentru care
folosim termenul de incipit.
Domeniul şcolar a constituit un subiect de predilecţie pentru multi cercetători, fie în aria
schimburilor verbale dintre profesor şi elevi, fie în sectorul achiziţiilor (de limbaj, de limbă,
etc.), perspectiva de analiză fiind predominant didactică. Ne referim aici atât la lucrările care
ţin de ştiinţele educaţiei, cât şi la cele care provin din sectorul ştiinţelor limbajului.
Perspectiva noastră se situează la intersecţia demersurilor care ţin de ştiinţele educaţiei şi a
celor care vin din zona lingvisticii interacţioniste, orientate spre aceasta din urmă.
Pentru a răspunde obiectivelor cercetării, demersul ales ţine deci de lingvistica interacţionistă,
mai precis de analiza discursului în interacţiune (ADI), curent care are drept scop descrierea
funcţionării schimburilor comunicative, încercând să circumscrie fenomene semnificative şi
să găsească regulile care le guverneză. Demersul adoptat privilegiază formele dialogate ale
practicilor discursive şi dă prioritate proceselor de co-construcţie a discursului, a cărei
descriere se face pe baza datelor autentice, înregistrate şi transcrise. Metoda utilizată este deci
empirică şi are ca punct de plecare constituirea unui corpus care serveşte drept bază unui
studiu inductiv. Analiza nu reprezintă deci aplicarea unei teorii preexistente, ci îşi propune să
explice activitatea de limbaj realizată de participanţii aflaţi în situaţia de comunicare în care
sunt angajaţi. Resursele şi mijloacele teoretice la care se face apel pentru a studia fenomenele
interacţionale ţin de domeniul pragmaticii, al analizei conversaţionale, al analizei de discurs
(în special „Şcoala de la Geneva”) şi al microsociologiei (Goffman). Metoda interacţionistă,
cu metodologia sa empirică, lărgeşte percepţia asupra actelor de limbaj (pe care le observă în
contextul lor natural de producere) şi ne obligă să analizăm sensul unui enunţ în legătură cu
situaţia de comunicare.
Metoda la care recurgem în acest studiu are ca punct de plecare analiza actelor de limbaj în
timpul orelor de limba franceză şi română. Pentru a asigura validitatea comparaţiei, am ales
acelaşi nivel şcolar în ambele sisteme de învăţământ, şi anume clasa a doua (7-8 ani), şi am
efectuat acelaşi numar de ore înregistrate în clasele observate, timp de mai multe săptămâni.
Analiza concretă însă vizează doar incipit-ul interacţiunii didactice ale orelor înregistrate, de
aceea corpusul analizat este constituit de aproximativ 60 de minute pentru fiecare dintre cele
două limbi. Acest corpus este analizat în funcţie de o grilă de analiză structurată pe două axe:
lingvistică (alegerea realizărilor lingvistice ale actelor de limbaj, structura schimburilor
verbale şi a intervenţiilor) şi situaţională (universul de referinţă, situaţia de comunicare,
participanţii la interacţiune). Acest demers integrat ne indică funcţionarea indisociabilă a celor
două dimensiuni în vederea descrierii în profunzime a actelor de limbaj în context oral.
Teza este constituită din trei părţi. Prima parte vizează iniţial descrierea conceptului de act de
limbaj şi a teoriilor pe care le-a generat, pentru a trece apoi la prezentarea teoriilor şi a
alegerilor metodologice adoptate pentru tema cercetată. Partea a doua este consacrată trasării
caracteristicilor generale ale interacţiunii şcolare cu scopul de a scoate în evidenţă acele
aspecte care ar putea explica anumite realizări lingvistice ale actelor de limbaj. Pentru
exemplificarea grilei aplicate întregului corpus, ultimul capitol este dedicat analizei concrete a
incipit-ului unui curs de limbă franceză maternă (FLM). În partea a treia şi ultima a tezei
procedăm la analiza datelor din corpus în vederea unei descrieri aprofundate, pe de o parte a
actelor de limbaj, iar pe de alta, a interacţiunii didactice.
Partea I
Actele de limbaj
Capitolul 1
Primul capitol al tezei circumscrie domeniul de analiză, abordând într-un prim subcapitol
(1.1) o prezentare succintă a evoluţiei conceptului de act de limbaj, continuând, în
subcapitolul 1.2, cu tipurile de realizări ale acestor acte, şi încheind cu descrierea teoretică a
altor două tipuri de acte care apar în interacţiunea didactică : actele metadiscursive, în
subcapitolul 1.3, şi actele nonverbale, în subcapitolul 1.4.
Capitolul 2
1
Toate citatele sunt traduse din franceză.
2
Idem.
3
Ibidem
participanţii, profesorul situându-se întotdeauna pe o poziţia dominantă, prin însăşi natura
rolului profesional.
Sucapitolele de la 2.2. la 2.5 sunt consacrate prezentării teoriilor de analiză a actelor de limbaj
în discurs care stau la baza demersului nostru metodologic. Ultimul capitol vizează descrierea
teoretică a claselor de acte care apar în corpusul analizat.
Având în vedere că unităţile propuse pentru analiză în această cercetare sunt extrase dintr-un
corpus de interacţiuni autentice, pentru a evita poziţia „atomistă” a lui Searle, demersul nostru
va urma o metodologie care presupune analiza acestor unităţi în discurs. De aceea, capitolul al
II-lea al primei părţi a tezei se concentrează pe descrierea principalelor „şcoli” care au propus
şi pus în aplicare metodologii de analiză a actelor de limbaj în interacţiune. Astfel, după
expunerea succintă a elementelor teoretice/metodologice care au declanşat una dintre
controversele celebre între două „şcoli” de analiză a interacţiunilor/discursului – GRC
(Grupul de Cercetări asupra Comunicărilor - Groupe de Recherches sur les Communications,
Universitatea Nancy 2) şi „Şcoala de la Geneva” (Universitatea din Geneva), capitolul
continuă cu prezentarea bazei teoretice şi metodologice a fiecăruia dintre grupurile
menţionate, de la care împrumutăm anumite elemente metodologice, şi se încheie cu un
subcapitol dedicat descrierii propriului demers de analiză.
Partea a doua
Interacţiunile verbale
Capitolul 1
Corpusul şi metodologia de analiză
Capitolul 2
Ora de limbă maternă (franceză/română)
Acest subcapitol este consacrat descrierii generale a unei ore de limbă maternă (aici, franceză
şi română) şi prezentării momentelor esenţiale ale derulării unei astfel de interacţiuni. Sunt
descrise, de asemenea, criteriile de identificare a unui curs : „schema participativă”, unitatea
de loc şi de timp, criteriul tematic, existenţa secvenţelor demarcative (cu funcţie de deschidere
şi de închidere). Subcapitolul este format, la rândul lui, din mai multe subcapitole, fiecare
abordând un aspect important al interacţiunii şcolare.
Partea a III-a
Capitolul 1
Primul capitol al celei de-a treia părţi a tezei este dedicat exemplificării modelului de analiză,
constând în analiza în detaliu a incipit-ului unei ore de FLM (20‟). Sunt, astfel, descrise
schimburile verbale din care este alcătuită această secvenţă, apoi intervenţiile, pentru a
încheia cu actele de limbaj. Analiza vizează atât aspectul statistic, cât şi pe cel lingvistic.
Tabel 1
Tour de Intervenant Intervention Fonction Force Structure
parole (ex. illocutoire phrastique
9)
(T119) professeur il s‟est fait opéré initiative directive interrogative
PRO aujourd‟hui/ question
Aceste categorii de analiză stau la baza constituirii unor grile pe mai multe niveluri a celor trei
clase de schimburi verbale, dând o imagine mai exactă a interacţiunii şcolare în acest moment
precis al orei de curs. Printre rezultatele la care am ajuns, menţionăm schemele binare
interacţionale, cele mai frecvente fiind: „întrebare – răspuns” şi „actul < a cere < – reacţie
nonverbală/răspuns”. Schimburile verbale ternare, deşi nu ocupă decât poziţia a treia din
punct de vedere al numărului de ocurenţe, reprezintă totuşi forma canonică a schimburilor
şcolare, schema interacţională cea mai des întâlnită fiind : I 1 : iniţiativă (actul „a cere”;
profesor) - I2 : reactivă (aserţiune; elev) - I3 : evaluativă (act metadiscursiv; profesor). Analiza
structurilor schimburilor verbale pune în evidenţă specificul interacţiunii didactice, precum şi
existenţa unor ritualuri conversaţionale.
1.2. Intervenţiile
În acest subcapitol sunt descrise tipurile de intervenţii care apar în incipit-ul analizat. Întâlnim
astfel intervenţii simple, compuse, întrerupte, fiecare tip furnizând anumite informaţii despre
relaţia profesor – elev în interacţiune.
Acest capitol este dedicat analizei claselor de acte ilocuţionare care apar în corpusul
cercetării. Grila de analiză se aplică tuturor claselor de acte de limbaj.
4
O menţiune se impune: nu este vorba de evaluările semestriale sau de la sfârşitul unei secvenţe de învăţare.
Capitolul 3
Relaţia interpersonală în contextul didactic
Ouvrages de spécialité
Dictionnaires
Sites
http://www.edu.ro/
http://www.education.gouv.fr/cid2503/les-rythmes-scolaires.html#nombre-d-heures-
hebdomadaires
http://www.edu.ro/index.php/articles/c538
http://www.freinet.org/icem/dept/idem83/dpf/comment/exprcom/entretie.html
http://www.programme-flam.fr/
http://atilf.atilf.fr/dendien/scripts/tlfiv5/visusel.exe?12;s=3476058255;r=1;nat=;sol=1
http://webu2.upmf-grenoble.fr/sciedu/pdessus/sapea/euroeduc.html.
http://www.framasoft.net/article3362.html