Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”

Facultatea de Biologie

CERCETĂRI ASUPRA BIOLOGIEI CIUPERCII Taphrina

deformans ( Berk.) Tul. – încreŃirea şi băşicarea frunzelor -
PARAZITĂ PE DIFERITE SOIURI DE PIERSIC

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

Conducător ştiinŃific,
C.S.I Dr. Alexandru Manoliu

Doctorand,
Ciobanu Rodica

Iaşi
2012
 CUPRINS

Rezumat Teză

SCOPUL TEZEI DE DOCTORAT ……………………………………....................... 3 1

A. CONSIDERAłII TEORETICE

I. DATE GENERALE PRIVIND SPECIA Taphrina deformans

I. 1 Caracterizarea agentului patogen………………………………………...................... 4 2
I. 2 Simptomele bolii .......................................................................................................... 4 5
I. 3 Epidemiologie şi combatere.......................................................................................... 5 10
II. DATE GENERALE PRIVIND PLANTA GAZDĂ-Persica vulgaris Mill. 5 12
III. DATE GENERALE PRIVIND OXIDOREDUCTAZELE IMPLICATE ÎN
METABOLISMUL CIUPERCILOR………………………………………………...... 6 16
III. 1 Catalaza ..................................................................................................................... 6 17
III. 2 Peroxidaza ................................................................................................................. 6 19
III. 3 Polifenoloxidaza........................................................................................................ 6 22
III. 4 Dehidrogenazele........................................................................................................ 6 24
IV. DATE GENERALE PRIVIND VALOAREA NUTRITIVĂ A FRUCTELOR
DE PIERSIC...................................................................................................................... 6 29
V. STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR PRIVIND SPECIA Taphrina
deformans
V.1 Stadiul actual al cercetărilor privind specia Taphrina deformans pe plan naŃional .... 7 34
V.2 Stadiul actual al cercetărilor privind specia Taphrina deformans pe plan
internaŃional……………………………………………………………………………..... 7 41
VI.MATERIAL ŞI METODE DE CERCETARE
VI.1 Material biologic......................................................................................................... 7 53
VI. 1.1 Soiurile de piersic luate în studiu....................................................................... 7 53
VI.2 Metode de cercetare.................................................................................................... 7 54
VI.2.1 Determinarea activităŃii unor oxidoreductaze…………………………………. 7 54
VI. 2.1.1 Activitatea catalazei .................................................................................. 7 54
VI. 2. 1. 2 Activitatea peroxidazei……………........................................................ 7 55
VI. 2. 1. 3 Activitatea polifenoloxidazei ................................................................. 8 56
VI. 2. 1. 4 Activitatea dehidrogenazelor .................................................................. 8 56
VI. 2. 2 Determinarea valorii nutritive a fructelor de piersic
VI. 2.2.1 ConŃinutul de apă şi de substanŃă uscată.................................................... 8 57
VI.2.2.2 ConŃinutul de glucide totale ....................................................................... 8 57
VI.2.2.3 ConŃinutul de proteine solubile totale ........................................................ 8 58
VI.3 Metode statistice utilizate pentru analiza datelor experimentale ............................... 8 59

B. CONTRIBUłII PERSONALE

VII. INFLUENłA ATACULUI SPECIEI Taphrina deformans ASUPRA UNOR

PARAMETRI BIOCHIMICI LA DIFERITE SOIURI DE PIERSIC
VII. 1. EvoluŃia activităŃii unor oxidoreductaze la diferite soiuri de piersic sănătoase şi
atacate de Taphrina deformans........................................................................................... 8 60
VII. 1.1 Catalază ........................................................................................................... 8 62
VII. 1.2 Peroxidază ....................................................................................................... 10 83
VII. 1.3 Polifenoloxidază .............................................................................................. 11 106
VII. 1.4 Dehidrogenaze ................................................................................................ 13 126
VII. 1.4.1. Glucozo dehidrogenaza ........................................................................... 13 126
VII. 1.4.2 Izocitratdehidrogenaza .............................................................................. 14 141
VII. 1.4.3 α-Cetoglutaratdehidrogenaza .................................................................... 15 156
VII. 1.4.4 Succinatdehidrogenaza ............................................................................ 16 172
VII. 1.4.5 Malatdehidrogenaza ................................................................................. 17 178
VII. 2 EvoluŃia conŃinutului total de apă şi de substanŃă uscată din frunzele sănătoase şi
atacate de Taphrina deformans provenite de la diferite soiuri de piersic .......................... 19 207
VII. 3 Interpretarea statistică a rezultatelor privind influenŃa atacului ciupercii Taphrina
1
deformans asupra unor parametri biochimici la diferite soiuri de piersic .......................... 19 227
VIII. INFLUENłA ATACULUI SPECIEI Taphrina deformans ASUPRA
VALORII NUTRITIVE A FRUCTELOR LA DIFERITE SOIURI DE PIERSIC.. . 23 270
VIII. 1 ConŃinutul de apă şi substanŃă uscată ................................................................... 23 272
VIII. 2 Glucide totale şi pe forme ……………………………………………………… 24 275
VIII. 3 Proteine solubile totale ………………………..………………………………... 25 285
VIII. 3.1 Proteine solubile totale din materialul vegetal proaspăt ................................ 25 285
VIII. 3.2 Proteine solubile totale din materialul vegetal uscat ..................................... 25 288
CONCLUZII ………………………………………………….......................................... 26 290
BIBLIOGRAFIE ………………………………………………….................................... 27 294

În rezumat sunt prezentate principalele rezultate obŃinute în urma cercetărilor proprii.

Numerotarea tabelelor şi a figurilor este corespunzătoare celei din teză.

2
 63. WIDDOWSON MAY ELSIE, MCCANCE R.A., The available carbohydrate of fruits.Determination
of glucose, fructose, sucrose and starch, Biochem. Journal, 29 (151-156), 1935.
A. CONSIDERAłII TEORETICE 64. *** http://www.statiuneabaneasa.ro
I. DATE GENERALE PRIVIND SPECIA Taphrina deformans
I. 1 Caracterizarea agentului patogen
Boala “ băşicarea şi încreŃirea frunzelor de piersic” produsă de Taphrina deformans este originară
din Europa, astăzi fiind larg răspândită în toate zonele în care se cultivă piersicul (Sharma et al., 1987).
Băşicarea frunzelor de piersic a fost descrisă în 1821 în Anglia (Eftimiu, 1927), iar astăzi este practic
coexistentă cu livezile de piersic şi nectarin.
Agentul patogen care produce boala a fost descris pentru prima dată de Berkley în 1857, sub
denumirea de Ascomyces deformans şi studiat mai amănunŃit de Tulasne în 1866.
Ascele formează un himeniu liber la suprafaŃa substratului parazitat, fară a fi protejat de un
ascofruct (Kavak, 2005b).

I. 2 Simptomele bolii
Boala se manifestă mai ales pe frunze, mai rar fiind atacate fructele, florile şi ramurile.
Pe frunze boala se manifestă prin apariŃia unor hipertrofii caracteristice ale parenchimului foliar.
PărŃile atacate ale limbului foliar sunt la început moi, cu suprafaŃa lucioasă şi parŃial decolorată, mai târziu-
puternic îngroşate, cu suprafaŃa mată, verde-galbuie, apoi roşie-violace.

Pe lăstari, în special pe cei foarte tineri boala influenŃează creşterea în lungime, care e redusă şi
neregulată, lăstarii fiind mai scurŃi şi cu ingroşări, uneori curbaŃi într-o parte, iar frunzele de pe aceste ramuri
sunt mai apropiate unele de altele. Uneori lăstarii atacaŃi prezintă îngroşări fusiforme la bază şi sunt complet
desfrunziŃi, numai în partea superioară mai sunt câteva frunze care s-au dezvoltat după ce s-a produs infecŃia
Atacul pe fructe se manifestă prin apariŃia unor pete neregulate ca formă şi suprafaŃă, de culoare
alb-galbuie sau roşie-violacee, uşor proeminente, cu marginile neregulate, bine
Plante gazdă
Taphrina deformans are drept gazde piersicul (Persica vulgaris Mill.) şi nectarinul (Persica
vulgaris Mill. var. nucipersica (Aiton) Holub), mai puŃin migdalul (Prunus amygdalus (L.) Batsch) şi foarte
rar caisul (Prunus armeniaca L.) (Baicu et al., 1996).

Ciclul biologic
Ciuperca iernează sub formă de ascospori ascunşi în crăpăturile şi cutele scoarŃei, uneori protejaŃi
de scurgerile gomoase.
Primăvara, la dezmugurire se produce copularea hifelor haploide, rezultând miceliul dicariotic -
parazitar, care invadează lăstarii, ramurile, florile şi frunzele (fig. 14) (Popescu, 1993; Pârvu, 1996; Kavak,
2005b). Sub cuticula frunzelor, din miceliul dicariotic, se diferenŃiază hife ascogene ce generează ascele, care
rup cuticula şi se dezvoltă sub forma unui sac.

I. 3 Epidemiologie şi combatere
„Băşicarea frunzelor de piersic” devine dăunătoare când vremea este rece şi umedă. (Agarwala et
al., 1966).
La specia Taphrina deformans, perioada de incubaŃie este foarte variabilă (9 - 33 zile), cu o medie
de 24 de zile şi variază în funcŃie de numărul de zile trecute de la deschiderea mugurilor şi în funcŃie de
temperatură. Simptomele atacului, se presupune că apar după 14-21 zile de incubaŃie (Giosuè et al., 1999;
2000).
La un atac foarte puternic de Taphrina deformans pot cădea 80-95 % din frunzele pomului, iar
lăstarii fără frunze se usucă (Mihăescu, 1982).

II. DATE GENERALE PRIVIND PLANTA GAZDĂ-Persica vulgaris Mill.

Scurt istoric al culturii
Despre cultura piersicului în Ńara noastră primele însemnări apar în lucrarea lui Carra „Historie de
la Moldavie”, publicată în 1777, în care se menŃionează prezenŃa piersicului în Moldova şi Valahia. Livezi de
piersici sunt menŃionate la RoseŃi, Borduşani, Feteşti, Cegani în lungul Dunării, la Medgidia, Nazarcea în
centrul Dobrogei (IoniŃă, 1961).

3 16
38. POPESCU M., GHENA N., MILIłIU I., MITU M., Pomicultură specială, Edit. Did. şi Pedag.,
Bucureşti, p. 201-203, 1974.
39. RADU I.F., Tratat de tehnologie a fructelor şi legumelor – Fructele şi legumele ca materie primă –
ProprietăŃi anatomo-fizice şi compoziŃie chimică, recoltare, manipulare, transport, Ed. Scrisul
Românesc, V. I, p. 101 – 105, 116-117, 1985.
40. REUVENI R., BOTHMA G. C., The Relationship Between Peroxidase Activity and Resistance to
Sphaerotheca fuliginea in Melons, Journal of Phytopathology, 114 (3): 260-267, 1985.
41. REUVENI R., FERREIRA J. F., The Relationship Between Peroxidase Activity and the Resistance of
Tomatoes (Lycopersicum esculentum) to Verticillium dahliae, Journal of Phytopathology, 112 (3) :193–
197, 1985.
42. RONGQIAN LI JING LI , WENJING YUAN, On the change of enzyme activities of cucumber leaf
infected by Pseudoperenospora cubensis (Berk. Et Ctrt) Rosws., Acta Phytopathologica Sinica, 21 (4),
1991.
43. ROŞU CRĂIłA-MARIA, TĂNASE C., Involvement of peroxidase and polyphenoloxidase in the
resistence of sugar beet to Cercospora beticola Sacc., Acta Horti Botanici Bucurestiensis, 30, 89-97,
2002.
44. ROŞU CRĂIłA-MARIA, Oxidative stress in Beta vulgaris L., during the powdery mildew attack, An.
Şt. Ale Univ. „Al. I.Cuza”, Genetică şi Biologie moleculară, Tomul V, Ed. Univ. „Al. I. Cuza”, p. 6-10,
Iaşi, 2004.
45. ROŞU CRĂIłA-MARIA, Mecanisme Biochimice şi fiziologice ale rezistenŃei sfeclei pentru zahăr la
micoze, Ed. Tehnopress, Iaşi, 2007.
46. RUDOLF K., STAHMANN M.A., Interaction of peroxidase and catalase beween Phaseolus
vulagaris and Pseudomonas phaseolitica (halo blight of bean), Nature, 204: 474-474, 1964.
47. SADEBECK R., Die parasitischen Exoasceen. Eine Monographie, Jahrbuch der Hamburger
Wissenschaft Anstalten 10: 1-108, 1893.
48. SĂVULESCU TR., Starea fitosanitară în România în anul 1929-1930, Anal. ICAR, III, 3-16-17,
1931.
49. SENTHIL V., RAMASAMY P, ELAIYARAJA C., RAMOLA ELIZABETH, Some phytochemical
prosperitie affected by the infection of Leaf Spot Desease of Cucumis sativus (Linnaeus) caused by
Penicillium notatun, African Journal of Basic & Apllied Science 2 (3-4): 64-70, 2010.
50. SHARMA R.C., JINDAL K.K., GRUPTA V.K., Managing fungal peach leaf curl throught
chemicals and host resistances, Proceeding of the 11th International Plant Protection Congress, 53,
1987.
51. SHEHU K., ALIERO A. A. ,Effects of Purple Blotch Infection on the Proximate and Mineral
Contents of Onion Leaf, International Journal of Pharma Sciences and Research, 1(2): 131-133, 2010.
52. SIMEONE, A.M., CORAZZA L., Reaction of peach and nectarine cultivars to Taphrina deformans
(Berk.) Tul., Inst. Sper. Frutt. (Rome) 18: 35–44, 1987.
53. SOUCI et al., Die Zusammensetzung der Lebensmittel, Wissenchaftliche Verlagsgesselschaft, Stuttgart,
1981.
54. TRANDAFIRESCU M., TOPOR E., TEODORESCU G., Resistence to Taphrina deformans (Berk.)
Tul. In peaches and nectarines in southeastern Romania, ISHS Acta Horticulturae 760: XXVII
International Horticultural Congress – IHC: II, International Symposium on Plant Genetic Resources of
Horticultural Crops, 2006.
55. TRETTER L., ADAM-VIZI VERA, Inhibition of Krebs' cycle enzymes by hydrogen peroxide: a key
role of α-ketoglutarate dehydrogenase in limiting NADH production under oxidative stress, J. Neurosci.
20: 8972-8979, 2000.
56. TRETTER L., ADAM-VIZI VERA, Generation of Reactive Oxygen Species in the Reaction
Catalyzed by α-Ketoglutarate Dehydrogenase, J. Neurosci. 24(36): 7771-7778, 2004.
57. TRETTER L., ADAM-VIZI VERA, Alpha-ketoglutarate dehydrogenase: a target and generator of
oxidative stress, Philos Trans R Soc Lond B Biol Sci. 360(1464): 2335–2345, 2005.
58. TUNG HOI LAM, Some aspects of phenolic metabolism in healthy and rust infected flax cotyledons,
Phd. Thesis, The University of British Columbia, 1971.
59. TYAGI M., KAYASTHA M.A., SINHA B., The Role of Peroxidase and Polyphenol Oxidase
Isozymes in Wheat Resistance to Alternaria triticina, Biologia Plantarum, 43 (4): 559-562, 2000.
60. VAUGHAN J.G., GEISSLER C.A., the new Oxford book of food plants, Oxford Universitz Press,
2009.
61. VELAZHAHAN R., VIDYASEKARAN , Role of fenolic compounds, peroxidase and
polyphenoloxidase in resistance of groundnut to rust, Acta Phytopathologica Hungarica, 29: 23-29,
1994.
62. WEBB J.L., Enyzmes and metabolic inhibitors, Vol. 3, p. 421-594, New York: Academic Press, 1966.
15
Cultura piersicului în România are o pondere mai mare în judeŃul ConstanŃa, în Vestul Ńării
(judeŃele Bihor, Timiş, Arad, Sălaj), pe nisipurile din Sudul Olteniei în zona Bucureştiului şi în IalomiŃa, în
celelalte judeŃe fiind slab reprezentată (Mihăescu, 1977). În Ńara noastră cultura piersicului reprezintă abea
1% din patrimoniul pomicol (Neagu, 1975).
III. DATE GENERALE PRIVIND OXIDOREDUCTAZELE IMPLICATE ÎN METABOLISMUL
CIUPERCILOR
III. 1 Catalaza
(EC 1.11.1.6)
Catalaza este o endoenzimă care se găseşte în toate celulele vegetale unde catalizează
descompunerea apei oxigenate. ExistenŃa ei în organele animale şi vegetale bănuită mai de mult (Heunighs,
1926; H.v Euler et Josephon, 1927- citaŃi de Bodea et al., 1964), a fost dovedită prin izolarea ei sub formă de
soluŃie din plantule de dovleac (Yeile et Hellström, 1930- citaŃi de Bodea et al., 1964).
Unii autori consideră că această enzimă are o importanŃă considerabilă asupra virulenŃei unor
patogeni (Rudolph et Stahmann, 1964).
III. 2 Peroxidaza
(EC 1.11.1.7)
Peroxidazele catalizează reacŃia dintre oxigen peroxidic şi un substrat acceptor de oxigen
peroxidic sau donor de hidrogen; catalizează şi reacŃia de reducere a citocromului c in prezenŃă de H2O2 şi
donori de hidrogen, cât şi reacŃia de hidroxilare a unor compuşi aromatici în prezenŃă de oxigen şi acid
dihidroxifumaric (Zamazaki, 1961- citat de Bodea et al., 1964).
III. 3 Polifenoloxidaza
(EC 1.10.3.1)
Polifenoloxidaza catalizează oxidarea diferiŃilor monofenoli, difenoli şi polifenoli în chinone
(Bodea et al., 1964).
În multe cazuri, o strânsă corelaŃie a fost găsită între activitatea crescută a polifenoloxidazei şi
peroxidazei şi între concentraŃia substanŃelor fenolice şi rezistenŃa plantei, pe de altă parte. Aceste observaŃii
au dus la presupunerea că substanŃele fenolice, fenolaza şi peroxidaza contribuie la rezistenŃa plantelor
împotriva patogenilor.
III. 4 Dehidrogenazele
Dehidrogenazele sunt enzime bicomponente şi după natura coenzimelor se împart în enzime
niacinamidnucleotidice-sunt exclusiv anaerobe şi enzime flavinice, care sunt aerobe (Boldor et al., 1983).
Activitatea dehidrogenazelor, în special a căii pentozo-fosfaŃilor şi a ciclului Krebs, creşte odată
cu creşterea generală a metabolismului plantelor lezate sau a celor atacate de diferiŃi patogeni (Farkas et al.,
1960; Malca et Zscheile, 1964; Frič et Haspel-Horvatovič, 1966).
IV. DATE GENERALE PRIVIND VALOAREA NUTRITIVĂ A FRUCTELOR DE PIERSIC
ConŃinutul de apă şi substanŃă uscată din fructe
Piersicile sunt fructele cu cel mai ridicat conŃinut de apă din grupa sâmburoaselor. Limitele de
variaŃie ale conŃinutului procentual de apă al soiurilor, în cadrul speciei, sunt largi, variind între 80– 91,42 %
(Radu et al., 1957; Grădinariu et al., 2003; Chira et al., 2008; Bodeleac Maria et al., 1967).
După Radu et al. (1957) conŃinutul de substanŃă sucată din fructele de piersic variază între 17,4 –
8,6 g % .
Glucidele
Grădinariu et al., 2003 menŃionează un conŃinut de glucide totale în fructele de piersic care
variază între 6,38 - 14,7 g%, iar Radu et al. (1985) menŃionează un conŃinut de glucide totale de până la 16
g%.
Proteinele
4
 ConŃinutul de proteine din fructele de piersic are valori cuprinse între 0,35-1,37 % (Chira et al., 6. BODELEAC MARIA ŞI COLAB., Pomologia R.S.R., Caisul, Piersicul, Vol. V, Edit. R. S. R., p.
2008; Bodeleac Maria et al., 1967; Radu et al., 1985), 0,7 % (Cepoiu et al., 2006; Chitsiku, 1989; Gherghi, 341-345, 361, 1967.
1983), 0,5-1,13 % cu o medie de 7,6% (NeamŃu et al., 1983), 2% (Parmar et al., 1982). 7. BOLDOR O., RAIANU O., TRIFU M., Fiziologia plantelor (Lucrări practice), Edit. Did. şi Pedag.,
Bucureşti, p.217-220, 1983.
V. STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR PRIVIND SPECIA Taphrina deformans 8. BOLWELL GP, WOJTASZEK P., Mechanisms for the generation of reactive oxygen species in
plant defence-a broad perspective, Physiol. Mol. Plant Pathol. 55: 347-366, 1997.
V.1 Stadiul actual al cercetărilor privind specia Taphrina deformans pe plan naŃional
9. CABISCOL E., PIULATS E., ECHAVE P., HERRERO E.R.J,, Oxidative stress promotes specific
Studiul ciupercilor începe la noi încă din secolul al 18-lea, însă cercetări metodice de micologie, protein damage in Saccharomyces cerevisiae, J Biol Chem., 2000.
bacteriologie şi fitopatologie încep abia în 1927, când se înfiinŃează SecŃiunea de Fitopatologie din Institutul 10. CEPOIU N., MANOLACHE C-TIN, Piersicul (Sortimente şi tehnologii moderne),Ed. Ceres,
de Cercetări Agronomice, sub conducerea lui Traian Săvulescu. Începând din 1929, această secŃiune editează Bucureşti, 2006.
o exicata „Herbarium Mycologicum Romanicum”. Tot din această perioadă datează şi primele menŃionări ale 11. CHIRA L., CHEREJI V., ROMAN M., Caisul şi piersicul, Ed. M.A.S.T., Bucureşti, 2008.
prezenŃei speciei Taphrina deformans în Ńara noastră în Starea fitosanitară în România, 1929-1930, editată de 12. CHITSIKU C. IRENE, Nutritive value of foods of Zimbabwe, Research raport, XVI (i), Zambezia, 67-
Tr. Săvulescu şi colaboratorii. 89, 1989.
În anul 2006, Trandafirescu et al., au făcut cercetări asupra rezistenŃei la Taphrina deformans a 13. COCIU V., Soiuri noi de piersic şi nectarine, ProducŃia vegetală- Horticultura, 11: 23 - 25, 1988.
unor soiuri de piersic şi nectarin din SE României. Obiectivul cercetărilor a fost identificarea genotipurilor de 14. COJOCARU D. C., Enzimologie practică, Edit. Tehnopress, Iaşi, 119-124, 133-136, 2005.
piersic şi nectarin cu rezistenŃă genetică la Taphrina deformans. 15. DANGERED P.A., La reproduction sexuelle des Ascomycéte, Le Botaniste 4 : 21-61, 1894.
16. DIANI Z., OUARRAQI E.M., AISSAM S., HSISSOU D., MODAFAR C.E., Induction of early
V.2 Stadiul actual al cercetărilor privind biologia speciei Taphrina deformans pe plan oxidative events in soft wheat leaves inoculated with Septoria tritici and their relationship to resistance
internaŃional of maroccan cultivars, Int. J. Agric. Biol, 11(4):351-359, 2009.
17. EFTIMIU PANCA, Contribution á l’étude cytologique des Exoascées, Le Botaniste 18 : 1-154, 1927.
Boala a fost semnalată pentru prima dată în 1821 în Anglia, iar agentul patogen a fost descris abia
18. EL-FIKI, A.I.I., MOHAMED, F.G., EL-MANSOUB, M. M.A., Studied on sugar beet rust disease in
în 1860 (Eftimiu Panca, 1924).
Egypt: Disease control and some vital activities of infected sugar beet plant grown under greenhouse
Morfologia speciei Taphrina deformans parazită pe piersic este bine cunoscută datorită descrierii
conditions, Eleventh Congress of Phytopathology, p. 25-39, Giza, Egypt, 2007.
făcute de Sadebeck (1893) şi Pierce (1900). Primele studii citologice au fost făcute de Dangeard (1894) şi
19. FARKAS G.L., KIRÁLY Z., SOLYMOSY F., Role of oxidative metabolism in the localization of
Ikeno (1903), iar pe Taphrina deformans de către Eftimiu (1927), Fitzpatrick (1934) şi Mix (1924, 1935).
plant viruses, Virology, 12: 408-412, 1960.
Cercetări privind morfologia şi citologia speciei Taphrina deformans au fost realizate de către Ella M. Martin
20. FITZPATRICK R.E., The life history and parasitism of Taphrina deformans, Sci. Agric. 14 : 305-
(1927,1940).
326, 1934.
21. FRIČ F., HASPEL-HORVATOVIČ E., Beitrag zum Studium des erhöhten Glizidkatabolismus
VI. MATERIAL ŞI METODE DE CERCETARE mehltaubefallerner Gerste Mehltau (Erysiphe graminis f.sp. hordei Marchal.),Phytopathol. Z., 55: 243-
VI.1 Material biologic 256, 1966.
22. FRIČ F., Oxidative enzymes, Encyclopedia of Plant Physiology, Physiological Plant Pathology, Vol. 4,
VI.1.1 Soiurile de piersic luate în studiu
Edited by R. Heitefuss and P.H. Williams, Springer-Verlag Berlin, Heidelberg, New York, p. 617-631,
1976.
Au fost luate în studiu 6 soiuri de piersic Cardinal, Flacăra, Redhaven, Springcrest, Springold-
23. GEDDES JENNIFER, EUDES F., LAROCHE A., SELINGER L. B., Differential expression of
provenite din Livada didactică „Vasile Adamachi”, Iaşi şi soiurile Redhaven şi Redskin provenite de la
proteins in response to the interaction between the pathogen Fusarium graminearum and its host,
StaŃiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură, Miroslava Iaşi.
Hordeum vulgare, Proteomics, 8, 545–554, 2008.
Soiul Cardinal, este sensibil la Taphrina deformans (Ivaşcu Antonia et Hoza, 2003).
24. GHENA N., MIHĂESCU GR., POPESCU M., CIREAŞA V., GODEANU I., DROBOTĂ GH.,
Soiul Flacăra este originar din România, sensibil la atacul speciei Taphrina deformans (Popescu
Pomicultură generală şi specială, Ed. Did. şi Pedag., Buc., p. 8, 32,418-419, 425, 1977.
et al., 1974; Ghena et al., 1977).
25. GHERGHI A., BURZO I., MĂRGINEANU LIANA, DENEŞ STELIANA, DOBREANU M.,
Soiul Redhaven este sensibil la Taphrina deformans (Bodeleac Maria et al., 1967; Grădinariu et
PATTANTYNUS K., Biochimia legumelor şi fructelor, Ed. Academiei R.S.R., Bucureşti, 1983.
Istrate, 2003).
26. GHERGHI A., Fructele şi importanŃa lor, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1983.
Soiul Redskin este sensibil la Taphrina deformans. Soiul a fost înregistrat în anul 1979 şi
27. GIOSUÈ S., SPADA G., ROSSI V., CARLI G.,PONTI.I., Epidemiology of Taphrina deformans,
reînscris în 2000 (Ivaşcu Antonia et Hoza, 2003).
causing Leaf Curl on Peaches, Journal of Plant Pathology, 81 (3), p. 231, 1999.
Soiul Springcrest este sensibil la băşicare frunzelor (Cociu, 1988).
28. \
Soiul Springold este sensibil la Taphrina deformans (Ivaşcu Antonia et Hoza, 2003; Cociu,
29. MINOIU N., LEFTER GH., Bolile şi dăunătorii speciilor sâmburoase, Ed. Ceres, Bucureşti, 1987.
1988; www.statiuneabaneasa.ro).
30. MIX A. J., Biological and cultural studies of Exoascus deformans, Phytopath. 14: 217-233, 1924.
31. MIX A. J., The life history of Taphrina deformans, Phytopath. 25: 41-66, 1935.
VI.2 Metode de cercetare 32. NEAGU M., Ameliorarea plantelor horticole, Edit. Ceres, Bucureşti, p. 420, 1975.
V. 2.1 Determinarea activităŃii unor oxidoreductaze 33. NEAMłU G., POPESCU IONELA, LAZĂR ŞT., BURNEA I., BRAD I., CÂMPEANU GH.,
GALBEN T., Chimie şi biochimie vegetală, Ed. Did. şi Pedag., Bucureşti, p.136, 180, 190, 202, 207-
VI. 2. 1. 1 Activitatea catalazei 209, 224, 231, 244 -246, 261, 1983.
34. PARMAR C., M.K. KAUSHAL, Prunus persica, 70–73, în: Wild Fruits. Kalyani Publishers, New
Catalaza (H2O2:H2O2-oxidoreductaza, E.C.-1.11.1.6) catalizează reacŃia de descompunere a apei
Delhi, India, 1982.
oxigenate, transferând hidrogenul direct oxigenului molecular, înlăturând în felul acesta efectul toxic al
35. PÂRVU M., Fitopatologie, Ed. Presa Universitară clujeană, Edit. Sincron, Cluj Napoca, p. 156-157,
peroxidului de hidrogen care ia naştere în urma proceselor redox la nivel celular.
1996.
Metoda iodometrică de determinare a activităŃii catalazei vegetale se bazează pe dozarea apei
36. PIERCE N. B., Peach leaf curl. Its nature and treatment, U.S. Dept. Agr. Div. Veg. Phys. and Path.
oxigenate rămasă nedescompusă după întreruperea acŃiunii enzimei asupra ei (Cojocaru, 2005).
Bull 20, 1900.
37. POPESCU GH., Fitopatologie, Edit.Tehnică, Bucureşti, p. 449-451, 1993.
VI. 2. 1. 2 Activitatea peroxidazei

5 14
 0.4 Peroxidaza catalizează transferul atomilor de hidrogen de la diferiŃi donatori (fenoli, amine,
0.35 aldehide, flavone, tirozină, citocrom c, acid uric, rezorcină, NADPH + H+ ) la apa oxigenată (Boldor et al.,
0.3 1983). Metoda cu o-dianistidină se bazează pe măsurarea densităŃii optice a produsului de oxidare a o-
0.25
dianistidinei cu ajutorul apei oxigenate, sub acŃiunea peroxidazei.

g%
0.2
VI. 2. 1. Activitatea polifenoloxidazei
0.15
0.1 Polifenoloxidaza ( PPO) sau o-difenoloxidaza (tirozinaza) - joacă un rol important în respiraŃia
0.05 plantelor, catalizând reacŃia de oxidare aerobă a polifenolilor şi derivaŃilor acestora, cu formarea chinonelor
0 corespunzătoare. În procesul respiraŃiei, chinonele sunt reduse de enzime flavinice (Ermakov, A. Y., 1987,

Redhaven

Redhaven
Cardinal

Cardinal
Springcrest

Springcrest
Springold

Springold
citat de Roşu CrăiŃa, 2007).
2008 2009 Activitatea PPO a fost estimată pe baza creşterii absorbanŃei şi exprimată în unităŃi relative, pe
gram de material vegetal proaspăt, pe minut (Ermakov, 1987, citat de Roşu CraiŃa, 2007).
Figura 142 VariaŃia conŃinutului de proteină solubilă totală din fructe la diferite soiuri de piersic (materialul
vegetal proaspăt) VI. 2.1.4 Activitatea dehidrogenazelor

În urma determinărilor efectuate s-a constatat că atât la soiurile Cardinal şi Redhaven, cât şi la celelalte Determinarea activităŃii dehidrogenazelor prin metoda Sîsoev în modificaŃia Artenie,Vl.
soiuri luate în studiu, rezultatele obŃinute în cei doi ani, au valori inferioare celor precizate în literatura de La baza acestei metode stă capacitatea acestor enzime de a transfera hidrogenul de la diferite
specialitate (Chira et al., 2008; Bodeleac Maria et al., 1967; Parmar et al., 1982; Layne şi Basii, 2008). substraturi (acizi carboxilici, alcooli, glucide, etc.) la clorura de 2,3,5-trifeniltetrazoliu (CTT) care se reduce
trecând în trifenil-formazan colorat în roşu. Intensitatea culorii trifenilformazanului format este proporŃională
cu activitatea dehidrogenazelor(Cojocaru, 2005).
VIII. 3.2 ConŃinutului de proteine solubile totale din fructe-material vegetal uscat
VI. 2. 2 Determinarea valorii nutritive a fructelor
VariaŃia conŃinutului de proteine solubile totale din fructele uscate provenite de la diferite soiuri
de piersic, în anii 2008 şi 2009 este prezentată în fig. 143, VI. 2.2.1 ConŃinutul de apă şi substanŃă uscată
0.4 Determinarea conŃinutului de apă s-a realizat prin aplicarea metodei gravimetrice, descrisă de
0.35 Boldor et al. (1983), metodă care presupune fixarea materialului vegetal la 105 ºC, uscarea la 60ºC şi
0.3
cântărirea sa succesivă până la aducere la greutate constantă. Rezultatele au fost exprimate în g %.
0.25
g%

0.2
0.15
VI.2.2.2 ConŃinutul de glucide totale
0.1 Dozarea monoglucidelor, diglucidelor, poliglucidelor solubile şi a celor insolubile, în hidrolizatele
0.05
obŃinute, se face cu acid 3,5-dinitrosalicilic. Metoda se bazează pe reducerea acidului 3,5-dinitrosalicilic
0
(DNS), în prezenŃa glucidelor reducătoare, la acid 3-amino-5-nitrosalicilic, de culoare portocalie. Intensitatea
Redhaven

Redhaven
Cardinal

Cardinal
Springcrest

Springcrest
Springold

Springold

2008
Figura 143 VariaŃia conŃinutului de proteine solubile totale din fructe la diferite soiuri de piersic (material
vegetal uscat)\
CONCLUZII
Rezultatele privind influenŃa atacului ciupercii Taphrina deformans (încreŃirea şi băŃicarea
frunzelor de piersic) asupra parametrilor biochimici şi a valorii nutritive a fructelor la soiurile de piersic luate
în studiu (S.C.D.P. Miroslava: Redhaven, Redskin şi Livada Didactică “Vasile Adamachi” Iaşi: Cardinal,
Flacăra, Redhaven, Springcrest, Springold), precum şi interpretarea statistică a datelor au permis stabilirea
următoarelor concluzii.
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
1. AGARWALA R. K., ARORA K.N., SINGH A., Effect of temperature and humidity variation on the
development of peach leaf curl in mid hills and its control, Indian Phytopath., 19: 308-309, 1966.
2. ARUN K., MALI P.C., MANGA V.K., Changes of some phenolic compounds and enzyme activities
on infected pearl millet caused by Sclerospora graminicola, International Journal of Plant Physiology
and Biochemistry, 2 (1): 6-10, 2010.
3. AVTAR R., RATHI A. S., JATASRA D. S., JOSHI U. N., Changes in Phenolics and Some
Oxidative Enzymes in Fenugreek Leaves Due to Powdery Mildew Infection, Acta Phytopathologica et
Entomologica Hungarica, 38 (3-4): 237-244, 2003.
4. BECEANU D.D., CHIRA A., Tehnologia produselor horticole (Valorificare în stare proaspătă şi
industrializare), Ed. Economică, Bucureşti, 2002.
5. BODEA C., FĂRCĂŞAN V., NICOARĂ ELENA, SLUŞANSCHI H.,Tratat de biochimie vegetală,
Partea I, Fitochimie, Vol. I, Edit. Acad. R.P.R., Bucureşti, p.689, 1964.
culorii este proporŃională cu cantitatea de glucide reducătoare din materialul de analizat (Miller, 1959).
2009
VI.2.2.3 ConŃinutul de proteine solubile totale
Determinarea cantitativă a poteinelor solubile prin metoda Bradford, adaptată de Ungureanu E. şi
Artenie Vl., se bazează pe capacitatea colorantului Coomassie Brilliant Blue G-250 de a forma, în mediu
acid, cu proteinele un complex care are maximul de absorbŃie la 595 nm.
ConcentraŃia de proteine în proba de analizat se exprimă în g proteine solubile/100 g material
vegetal (g%) în cazul Ńesuturilor vegetale.
VI.3 Metode statistice utilizate pentru analiza datelor experimentale
Pentru analiza statistică a datelor experimentale obŃinute au fost utilizate metode statistice
parametrice: analiza factorială şi analiza dispersională -ANOVA bifactofial cu factor de replicare (analiza de
varianŃă).
Prelucrarea statistică a rezultatelor obŃinute practic s-a făcut cu ajutorul programelor
MicrosoftExcel şi SPSS, iar graficele au fost realizate tot cu aceste programe.
B. CONTRIBUłII PERSONALE
VII.InfluenŃa atacului speciei Taphrina deformans asupra unor parametri biochimici la diferite soiuri
de piersic
VII. 1 EvoluŃia activităŃii unor oxidoreductaze la diferite soiuri de piersic sănătoase şi
atacate de Taphrina deformans
VII.1.1 Catalaza
Activitatea catalazei în frunzele bolnave la soiul Cardinal, în anul 2008, se intensifică odată cu
evoluŃia atacului, fiind mai mare în frunzele infectate cu Taphrina deformans comparativ cu activitatea

13 6
enzimatică înregistrată în frunzele sănătoase, la majoritatea datelor la care s-au efectuat determinările, Springold
catalaza fiind bine cunoscută că intervine pentru a regla conŃinutul apei oxigenate rezultată în urma

2009
Springcrest

proceselor metabolice intense şi a minimaliza astfel efectul nociv al acesteia asupra plantei (Bolwell et Redhaven
Flacăra
Wojtaszek, 1997), activitatea catalazei în cazul acestui soi putând fi corelată şi cu o activitate intensă a Cardinal

peroxidazei, cele două enzime acŃionând sinergic pentru protecŃia plantei, rezultale noastre fiind astfel în
Springold

2008
concordanŃă cu cele obŃinute de Arun et al. (2010) în cazul soiurilor sensibile de Pennisetum glaucum atacate Springcrest
de Sclerospora gaminicola, care au observat creşteri foarte mari ale activităŃii catalazei şi peroxidazei în Redhaven

plantele bolnave comparativ cu cele sănătoase şi cu soiurile rezistente, dar şi cu cele menŃionate de Diani et Flacăra
Cardinal
al. (2009) în cazul atacului foliar de Septoria tritici, la soiurile de grâu cu sensibilitate diferită la atac, astfel 0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
s-a observat că deşi intensificarea activităŃii catalazei are loc tardiv la soiurile sensibile, totuşi activitatea g%
ConŃinutul total de apă SubstanŃa uscată
acestei enzime este mai intensă în cazul soiurilor sensibile comparativ cu soiurile rezistente.
Figura 125 VariaŃia conŃinutului total de apă şi de substanŃă uscată din fructele provenite de la
diferite soiuri de piersic

VII. 1.2 Peroxidaza VIII. 2 ConŃinutul de glucide totale şi pe forme

La soiul Cardinal, se constată că odată cu intensificarea şi extinderea atacului de Taphrina Rezultatele cercetărilor privind conŃinutul de monoglucide din fructele provenite de la soiurile
deformans, activitatea peroxidazei se intensifică în frunzele infectate comparativ cu activitatea enzimatică Cardinal, Flacăra, Redhaven, Springcrest şi Springold în anii 2008 şi 2009, care au suferita atacul de
din frunzele sănătoase, intensificarea activităŃii peroxidazei putând fi pusă pe seama capacităŃii ei de a reduce Taphrina deformans pe frunze, sunt prezentate în fig. 136 şi tabelul 60.
alături de catalază efectul nociv al speciilor de oxigen activ rezultate în urma intensificării proceselor Rezultatele obŃinute au indicat un conŃinut mult mai mare de monoglucide, la toate soiurile
metabolice datorate infecŃiei, dar şi pe seama rolului său de a reduce nivelul peroxidului de hidrogen aflat în studiate, în ambii ani, decât valorile menŃionte în literatură (0,8-1,6-2,4 g% glucoză, 0,4-1,27-1,4 g%
cantitate mică în mediu, peroxidaza, acŃionând spre deosebire de catalază, doar în aceste condiŃii; rezulatatele fructoză - Ceapoiu et al., 2006 ; Souci et al., 1981, Widdowson et al., 1935). ConŃinutul mare de
astfel obŃinute pot fi comparate şi cu cele obŃinute de Johnson şi Cunningham (1972), care au constatat că monoglucide din fructe se datoratorează probabil, aportului foarte mare de monoglucide din frunze, fiind
activitatea peroxidazei în frunzele de grâu infectate cu Puccinia recondita, este considerabil mai mare, bine cunoscut din literatură că atacul fungilor patogeni duce la creşterea conŃinutului de carbohidraŃi (Shehu
comparativ cu activitatea înregistrată în frunzele sănătoase, aceşti autori afirmând că în patogenitatea et al., 2010)
plantelor, creşterea activităŃii peroxidazei este un simptom biochimic al bolii şi al distrugerii Ńesuturilor 16
gazdei de către patogen, fiind bine cunoscută asocierea enzimelor oxidative cu fenomenul de înegrire a 14
Ńesuturilor, datorat oxidării compuşilor fenolici la produşi toxici pentru patogen (Kosuge, 1969), extinderea
12 10.6245 10.5795 10.2908
atacului de Taphrina deformans, ducând în final la necrozarea frunzelor de piersic. 9.986 9.7383 9.697

g% gluc oză / s .u.

9.153
10 8.1814 8.211
4.0000 8
6.0041
3.5000
6
3.0000
2.5000 4
UP

2.0000
2
1.5000
1.0000 0

Redhav en

Redhav en
Cardinal

Cardinal
Flac ăra

S pringold

Flac ăra

S pringold
S pringc res t

S pringc res t
0.5000
0.0000
4.05.2009 18.05.2008 25.05.2009 1.06.2009 8.06.2009 2008 2009

Soiul Cardinal-frunze sănătoase Soiul Cardinal-frunze infectate

Figura 33 InfluenŃa atacului ciupercii Taphrina deformans asupra activităŃii peroxidazei la soiul Cardinal,
2009
Activitatea peroxidazei la soiul Flacăra, în anul 2008, prezină o tendinŃă generală de intensificare
odată cu evoluŃia atacului în funzele infectate cu Taphrina deformans, menŃinându-se în general superioară
martorului la aproape toate perioadele la care s-au facut determinările. Activitatea mai crescută a peroxidazei
în frunzele bolnave comparativ cu activitatea enzimatică din frunzele sănătoase se poate datora participării
peroxidazei la realizarea mecanismelor de apărare a plantei la atacul microorganismului patogen; rezultatele
astfel obŃinute sunt asemănătoare cu cele obŃinute de Reuveni et Bothma (1985) în cazul atacului de
Sphaerotheca fuliginea la plantele de Cucumis melo, cu grade diferite de rezistenŃă, care au observat o
intensificare a activităŃii peroxidazei în plantele bolnave comparativ cu cele neinfectate, creşterea activităŃii
peroxidazei având loc cu o intensitate mai mare în cazul plantelor sensibile la făinare comparativ cu
activitatea enzimatică din cele rezistente; de asemenea au observat şi o intesificare a activităŃii izoenzimelor
după infecŃia cu Sphaerotheca fuliginea în cazul plantelor de pepene galben rezistente şi apariŃia acestor
izoenzime în plantele sensibile după producerea atacului de făinare, ele nefiind prezente în plantele
neinfectate; rezultatele obŃinute fiind în concordanŃă şi cu cele menŃionate de Reuveni et Ferreira (1985) care
au observat intensificări ale activităŃii peroxidazei în frunzele de tomate infectate cu Verticillium dahliae,
creşterea actvităŃii enzimatice având loc cu o rată mai mare în frunzele plantelor sensibile, comparativ cu cea
din plantele rezistente.
Figura 136 VariaŃia conŃinutului de monoglucide din fructele provenite de la diferite soiuri de piersic
Rezultatele privind conŃinutul de glucide totale din fructe provenite de la soiurile de piersic luate
în studiu în anii 2008 şi 2009 sunt prezentate în tabelul 60 şi fig. 141. Astfel, în anul 2008, se constată că cea
mai mare valoare a conŃinutului de glucide totale, a fost înregistrată în fructele provenite de la soiul
Springold (15,8571 g%), urmată de valorile înregistrate în fructele soiurilor: Springcrest (14,698 g%),
Redhaven (13,042 g%), Flacăra (11,7719 g%) şi Cardinal (10,7949 g%).
VIII. 3 ConŃinutul de proteine solubile totale
Pulpa fructelor de piersic este săracă în proteine, în timp ce sâmburii sunt foarte bogaŃi.
Amplitudinea de variaŃie pentru această componentă este mare (0,35 – 1,37 %) (Bodeleac Maria et al., 1967;
Popescu et al., 1974; Chira et al., 2008).
VIII. 3.1 ConŃinutului de proteine solubile totale din fructe-material vegetal proaspăt
VariaŃia conŃinutului de proteine solubile totale din fructele proaspete provenite de la diferite
soiuri de piersic care au suferit atacul de Taphrina deformans este prezentată în fig. 142.

7 12
 4.0000
VII. 2 EvoluŃia conŃinutului total de apă şi de substanŃă uscată din frunzele sănătoase şi atacate de
3.5000
Taphrina deformans provenite de la diferite soiuri de piersic 3.0000
2.5000
Rezultatele privind conŃinutul total de apă şi de substanŃă uscată din frunzele sănătoase şi atacate

UP
2.0000
de Taphrina deformans, la soiul Springold sunt prezentate în fig. 127 şi tabelele 5 şi 6. 1.5000
1.0000
90
0.5000
80
0.0000
70 19.04.2008 7.05. 2008 19.05.2008 27.05.2008 3.06.2008 10.06.2008 22.06.2008 2.07.2008

60
Soiul Flacăra-frunze sănătoase Soiul Flacăra-frunze infectate
50
g%
40
Figura 35 InfluenŃa atacului ciupercii Taphrina deformans asupra activităŃii peroxidazei la soiul
30
Flacăra, 2008
20

10

0
4.05.2009 18.05.2009 25.05.2009
ConŃinutul total de apă-frunze sănătoase ConŃinutul total de apă-frunze infectate
SubstanŃa uscată-frunze sănătoase SubstanŃa uscată-frunze infectate
Figura 127 InfluenŃa atacului ciupercii Taphrina deformans asupra conŃinutului de apă şi substanŃă uscată la
soiul de piersic Springold
La toate soiurile de piersic luate în studiu, atât în frunzele sănătoase cât şi în cele infectate cu
Taphrina deformans, are loc o scădere a conŃinutului de apă totală odată cu trecerea timpului, concomitent cu
o creştere a conŃinutului de substanŃă uscată din frunze (tabelul 6). ConŃinutul total de apă din frunze a
înregistrat valori mai mari în frunzele infectate cu Taphrina deformans, comparativ cu valorile înregistrate
pentru acelaşi parametru în frunzele de piersic sănătoase, respectiv cantitatea de substanŃă uscată din frunzele
bolnave fiind mai mică comparativ cu valorile întregistrate în frunzele sănătoase.
VII. 3. Interpretarea statistică a rezultatelor privind influenŃa atacului ciupercii Taphrina deformans
asupra unor parametri biochimici la diferite soiuri de piersic
Analiza factorială
Pe baza corelaŃiei variabilelor, prin metoda analizei factoriale (FA) se determină un număr mic de
variabile latente, numiŃi factori, care pot să explice marea majoritate a variaŃiei datelor de observaŃie.
Analiza factorială a activităŃii enzimatice din frunzele atacate de Taphrina deformans, la diferite soiuri
de piersic, în anul 2007
1.06.2009 VII. 1. 3 Polifenoloxidaza
În fig. 47 sunt prezentate rezultatele cercetărilor privind activitatea polifenoloxidazei în frunzele
sănătoase şi în frunzele atacate de Taphrina deformans, la soiul se piersic Cardinal, în anul 2009.
În anul 2009, activitatea polifenoloxidazei la soiul Cardinal scade odată cu intensificarea
atacului, dar se menŃine mai mare în frunzele bolnave pe tot parcursul perioadei în care s-au efectuat
determinările, comparativ cu activitatea enzimatică înregistrată în frunzele sănătoase, activitatea mai intensă
a enzimei în frunzele atacate de Taphrina deformans poate fi pusă pe seama rolului ei în oxidarea compuşilor
fenolici fungitoxici la quinone şi mai toxice pentru patogen; activitatea crescută a polifenoloxidazei la acest
soi este însoŃită şi de o intensificare a activităŃii peroxidazei în frunzele infectate cu Taphrina deformans,
cele două enzime mediind oxidarea compuşilor fenolici, produşii de oxidare fiind foarte toxici pentru
patogen; polifenoloxidaza catalizează oxidarea compuşilor fenolici printr-un sistem de tipul
polifenoloxidază-peroxidază-H2O2; activitatea crescută a polifenoloxidazei din frunzele bolnave poate fi
corelată cu răspunsul de rezistenŃă al plantei la atacul patogenului; rezultatele astfel obŃinute sunt susŃinute şi
de celemenŃionate de El-Fiki et al. (2007) care au observat creşteri ale activităŃii catalazei, peroxidazei şi
polifenoloxidazei în frunzele de sfeclă de zahăr infectate cu Uromyces betae, comparativ cu activitatea
acestor enzime în frunzele de sfeclă sănătoase, subliniind implicarea acestor enzime în mecanismele de
apărare ale plantelor; rezultate similare au fost observate şi de Tyagi et al. (2000) în cazul soiurilor de grâu
cu grade diferite de rezistenŃă la atacul de Alternaria triticina; intensificări ale activităŃii polifenoloxidazei şi
peroxidazei ca răspuns la atacul foliar de Alternaria tenuis produs la Rosa centifolia au fost observate de
Khatun et al. (2009).
20.0000
15.0000

U PPO
10.0000

Analiza factorială a activităŃii enzimatice din frunzele atacate de Taphrina deformans, la diferite soiuri 5.0000
de piersic, în anul 2009
0.0000
4.05.2009 18.05.2009 22.05.2009 1.06.2009 8.06.2009

Soiul Cardinal-frunze sănătoase Soiul Cardinal-frunze infectate

VIII. INFLUENłA ATACULUI SPECIEI TAPHRINA DEFORMANS ASUPRA VALORII Figura 47 InfluenŃa atacului ciupercii Taphrina deformans asupra activităŃii polifenoloxidazei la soiul de piersic Cardinal,
NUTRITIVE A FRUCTELOR LA DIFERITE SOIURI DE PIERSIC anul 2009
Activitatea polifenoloxidazei, la soiul Flacăra, în anul 2008, prezintă o tendinŃă generală de
VIII. 1 ConŃinutul de apă şi substanŃă uscată intensificare odată cu evoluŃia atacului de Taphrina deformans, menŃinându-se mai intensă în frunzele
infectate comparativ cu activitatea enzimatică din frunzele sănătoase pe aproape toată perioada
Rezultatele determinărilor privind conŃinutul de substanŃă uscată din fructele provenite de la determinărilor efectuate în cei doi ani; activitatea intensă a polifenoloxidazei în frunzele bolnave se datorează
soiurile de piersic Cardinal, Flacăra, Redhaven, Springcrest şi Springold (Livada Didactică „Vasile implicării ei în procesul de oxidare a fenolilor la quinone cu mare toxicitate pentru patogen, ceea ce indică
Adamachi” Iaşi) care au suferit atacul de Taphrina deformans pe frunzele în anii 2008 şi 2009 sunt rolul ei în rezistenŃa la boli a plantelor (Kosuge, 1969); aceste rezultate sunt susŃinute şi de cele obŃinute de
prezentate în fig.135. Maraite (1973) care a observat intensificări ale activităŃii polifenoloxidazei şi peroxidazei în extractele din
hipocotilul, tulpina, peŃiolul şi frunzele plantelor de Cucumis melo (pepene galben) infectate cu Fusarium
oxysporum f. sp. melonis, culese înainte de apariŃia simptomelor pe frunze comparativ cu activitatea
enzimatică înregistrată îm plantele sănătoase, dar şi după apariŃia simptomelor de boală pe frunze, acesta
sugerând că parazitul nu numai că acŃionează asupra metabolismului gazdei, dar contribuie direct şi la
11 8
intensificarea activităŃii polifenoloxidazei şi la alterarea tiparul izoenzimelor aşa cum se observă în plantele
0.1600
infectate; rezultatele obŃinute la soiul Flacăra, în cei doi ani sunt asemănătoare şi cu cele menŃionate de
0.1400
Avtar et al. (2003) care au observat în cazul atacului foliar de făinare (Erysiphe polygoni) produs la plantele
0.1200

µg formazan/g. mat.
de Trigolella foenum-graecum, o intensificare a activităŃii polifenoloxidazei şi peroxidazei odată cu 0.1000
intensificarea atacului, aceştia afirmând că enzimele oxidative (catalaza, polifenoloxidaza şi peroxidaza) 0.0800
alături de fenoli au un rol important în determinarea rezistenŃei plantelor de Trigolella foenum-graecum la 0.0600
atacul de făinare. 0.0400

0.0200
20.0000 0.0000
18.0000 4.05.2009 18.05.2009 25.05.2009 1.06.2009 8.06.2009
16.0000
Soiul Redhaven-frunze sănătoase Soiul Redhaven-frunze infectate
14.0000
12.0000
Figura 102 InfluenŃa atacului ciupercii Taphrina deformans asupra activităŃii succinatdehidrogenazei la soiul Redhaven,
U PPO
10.0000
8.0000
2009
6.0000
4.0000
2.0000
Figura 103 InfluenŃa atacului ciupercii Taphrina deformans asupra activităŃii succinatdehidrogenazei la soiul
0.0000 Springcrest, 2009
19.04.2008 7.05. 2008 19.05.2008 27.05.2008 3.06.2008 10.06.2008 22.06.2008 2.07.2008

Soiul Flacăra-frunze sănătoase Soiul Flacăra-frunze infectate

Figura 48 InfluenŃa atacului ciupercii Taphrina deformans asupra activităŃii polifenoloxidazei la soiul de piersic
Flacăra, anul 2008 VII. 1.4.5 Malatdehidrogenaza

Activitatea malatdehidrogenazei la soiul Cardinal, în anul 2008, în frunzele sănătoase şi atactate

VII. 1.4 Dehidrogenaze de Taphrina deformans, este prezentată în fig. 105Î
VII. 1.4.2 Izocitratdehidrogenaza 0.1600
0.1400

µg formazan / g. mat.
0.1200
Activitatea izocitratdehidrogenazei la soiul Redskin (fig. 81), 0.1000
0.0800

0.1600
0.0600
0.1400 0.0400
µg formazan/g.mat.

0.1200 0.0200
0.1000
0.0000
0.0800 15.04.2008 7.05. 2008 19.05.2008 27.05.2008 3.06.2008 10.06.2008 22.06.2008 2.07.2008

0.0600
Soiul Cardinal - frunze sănătoase Soiul Cardinal - frunze infectate
0.0400
0.0200 Figura 105 InfluenŃa atacului ciupercii Taphrina deformans asupra activităŃii malatdehidrogenazei
0.0000
12.05.2008 26.05.2008 9.06.2008 12.06.2008 16.06.2008 19.06.2008 23.06.2008 la soiul Cardinal, 2008
Soiul Redskin-frunze sănătoase, Miroslava Soiul Redskin-f runze infectate, Miroslava

Figura 115 InfluenŃa atacului ciupercii Taphrina deformans asupra activităŃii malatdehidrogenazei la soiul
Figura 81 InfluenŃa atacului ciupercii Taphrina deformans asupra activităŃii izocitratdehidrogenazei la soiul
Springcrest, 2008
Redskin, 2008
Activitatea dehidrogenazelor la soiul Cardinal, în anul 2008, prezintă o tendinŃă generală de
intensificare, atât în frunzele sănătoase cât şi în frunzele atacate de Taphrina deformans, odată cu înaintarea
VII. 1.4.3 α-Cetoglutaratdehidrogenaza
în vârstă. Activitatea glucozo dehidrogenazei, α-cetoglutaratdehidrogenazei şi malatdehidrogenazei fiind în
general mai intensă în frunzele bolnave pe aproape tot parcursul perioadei în care s-au efectuat determinările,
În fig. 89 este prezentată activitatea α-cetoglutaratdehidrogenazei la soiul Flacăra,
în timp ce activitatea izocitratdehidrogenazei are valori inferioare martorului. Activitatea crescută a α-
cetoglutaratdehidrogenazei datorându-se probabil aportului de substrat necesar activităŃii acestei enzime care
Figura 89 InfluenŃa atacului ciupercii Taphrina deformans asupra activităŃii α-cetoglutaratdehidrogenazei la
provine pe alte căi metabolice, α-cetoglutaratdehidrogenaza fiind una din enzimele capabile să genereze
soiul Flacăra, 2009
specii reactive de oxigen, ca urmare a stresului oxidativ (Tretter et Adam-Vizi, 2005) Activitatea crescută a
malatdehidrogenazei se poate datora contribuŃiei ei la eliminarea toxicităŃii radicalilor liberi produşi în timpul
VII. 1.4. 4 Succinatdehidrogenaza stresului oxidatic (Geddes et al., 2008). Activitatea în general mai intensă a dehidrogenazelor în frunzele
bolnave poate fi corelată în cazul acestui soi cu o intensificare a metabolismului general al Ńesuturilor
În fig. 102 sunt prezentate rezultatele cercetărilor privind activitatea succinatdehidrogenazei în
bolnave, activitatea crescută a enzimelor ciclului Krebs, cât şi a celei din calea pentozofosfaŃilor (glucozo
frunzele sănătoase şi infectate de Taphrina deformans, la soiul Redhaven,
dehidrogenaza) fiind însoŃită de o activitate crescută a catalazei, peroxidazei şi polifenoloxidazei în frunzele
infectate comparativ cu activitatea enzimatică înregsitrată în frunzele sănătoase datele astfel obŃinute fiind
asemănătoare cu cele menŃionate de Farkas et al., 1960; stresul biotic produs de atacul patogenului duce la
generarea speciilor reactive de oxigen atât la nivelul membranei plasmatice a celulelor plantei cât şi la
nivelul membranelor mitocondriale, având drept scop împiedicarea pătrunderii patogenului prin stimularea
activităŃii peroxidazei şi prin întărirea pereŃilor celulari la punctul de contact şi supunerea patogenului unui
stres declanşat de arderile oxidative din celulă, conŃinutul intracelular crescut de H2O2 declanşând
mecanismele moarŃii celulare programate.
9 10