Organizatiile internationale actuale reprezinta rezultatul unui lung proces de dezvoltare, care a inceput

o data cu constituirea societatii moderne, in sec.al-XIX-lea. Momentul formarii primelor organizatii

internationale a coincis cu cel al aparitiei acestei notiuni in interiorul societatilor industriale, la sfarsitul
sec.al XIX-lea.Aceste cadre de desfasurare a relatiilor umane au incercat sa raspunda noilor necesitati
ale societatii moderne, determinate de expansiunea economica, multiplicarea si diversificarea
schimburilor si a cooperarii.Cooperarea interstatala s-a manifestat la inceput in plan bilateral ca apoi
sa se extinda in plan multilateral, in domenii precise si limitate, ca mai tarziu sa cuprinda intreg
ansamblul domeniilor internationale, care, la randul lor, s-au diversificat.
Initial, cadrul de intrunire a statelor l-au reprezentat conferintele si congresele periodice, fara o
structura organizatorica clar delimitata.Treptat aceste cadre de reuniune s-au institutionalizat in forme
permanente de cooperare interstatala, prezentand o structura de organizare identica cu cea a
organizatiilor actuale.
Organizatiile internationale reprezinta o asociatie de state constrita printr-un act constitutiv, tratat sau
conventie, organizata dupa o strutura precisa si cu organe comune, avand o personalitate juridica
distincta fata de cea a statelor membre.Din definitie se pot deduce elementele principale ale unei
organizatii:
• In primul rand, organizatia este un cadru bine definit ce reuneste mai multi participanti, care pot fi
state (in cazul organizatiilor guvernamentale), asociatii private sau particulare (in cazul organizatiilor
nonguvernamentale).
• In al doilea rand, organizatia rezulta dintr-un act de vointa al participantilor, manifestat intr-un
acord care imbraca forma actului constitutiv, care poarta diferite denumiri - statut, carta, convenie
etc.
• Organizatia reprezinta un mecanism de coordonare a resurselor si actiunilor in vederea atingerii unor
obiective.
• Organizatia are o materialitate distincta de cea a membrilor care o compun: un sediu permanent, o
structura organizatorica si o autonomie functionala proprie.
Organizatiile guvernamentale sunt asociatii de state, constituite printr-un tratat, dotate cu un statut si
organe proprii, avand o personalitate juridica distincta de cea a statelor care le compun. Exista si un
drept al organizatiilor internationale format din normele cuprinse in actele lor constitutive, din cele
cuprinse in tratatele incheiate de statele membre, din normele proprii incluse in rezolutiile emise de
organele organizatiei si din norme cutumiare.
Caracteristicile organizatiilor internationale:
• sunt fondate de catre state si functioneaza prin vointa acestora. Organizatiile internationale sunt
subiecte de drept international, aceasta insemnand ca au o personalitate juridica (interna si
internationala) distincta de cea a statelor membre.Statele sunt considerate subiecte primare de drept
international, cu capacitate deplina, in timp ce organizatiile internationale sunt subiecte derivate,
intrucat sunt create de catre state iar capacitatea lor este limitata prin actul constitutiv, la obiectul si
scopul pentru care au fost infiintate;
• actul constitutiv al organizatiei trebuie sa reflecte acordul de vointa al statelor membre
fondatoare.De regula, acest acord imbraca forma unui tratat care in majoritatea cazurilor este un
tratat multilateral.Tratatul de constituire contine angajamente mutuale si impune statelor o anumita
cooperare in cadrul organiztiei si cu organizatia insasi.Prin tratatele constitutive se creeaza drepturi si
obligatii reciproce, opozabile tuturor membrilor;
• asocierea statelor in organizatii internationale presupune urmarirea unor obiective si scopuri comune