Ion

de Liviu Rebranu

1. Ion este un roman realist de tip obiectiv, publicat de Liviu Rebranu in perioada
interbelica, mai exact, in prima jumatate a sec. al XX-lea ;

2. Romanul este o specie a genului epic in proza, de dimnensiuni mari, cu o actiune

desfasurata pe mai multe planuri narative, cu personaje numeroase.

3. Este roman obiectiv datorita perpectivei narative obiective. naratorului(obiectiv,

detasat) si a naratiunii(la persoana a 3-a)

4. Romanul are un caracter monografic deoarece sunt infatisate aspecte ale lumii rurale-
obiceiuri traditii.

5. Romanul este alcatuit in 2 parti : “Glasul pamantului” si “Glasul iubirii”.

6. Actiunea incepe intr-o zi de duminica in curtea Todosiei la hora.

7. Tema romanului este problematica pamantului in satul ardelenesc la inceput de secol

20.romanul prezinta lupta lui Ion, un taran sarac, pentru a obtine pamant si consecintele
acesteia.

8. O prima secventa relevanta pentru tema este atunci cand Ion o ia la joc pe Ana chiar
daca acesta o place pe Florica cea saraca marcheaza inceputul conflictului.Vasile Baciu il
confrunta verbal pe Ion facandu-l tarantoc.Ion se va razbuna pe acesta lasand-o gravida
pe Ana obligandu-l sa accepte casnicia.

9. O alta secventa relevanta pentru tema este nunta. Ion doreste sa obtina repede
pamant, o seduce pe Ana si il obliga pe Vasile Baciu sa accepte casatoria.La nunta Ion nu
cere acte pentru pamantul care urmeaza ai fi revendicat, acesta se simte inselat si
incepe sa o bata pe Ana.Aceasta este alungata din casa lui si apoi din casa tatalui.

10. Conflictul central este repezentat de lupta pentru pamant in satul ardelenesc.Conflictul
exterior intre Ion si Vasile Baciu pentru pamant. Conflictul interior al lui Ion intre glasul
pamantului si glasul iubirii.
11. Timpul si spatiul : Pripas, prima jumatate a sec 20.

12. Titlul cartii este dat de numele personajului principal, Ion devine reprezentant al
taranimii prin dragostea pentru pamant, dar este idividualizsat prin modul in care il
obtine.

13. In concluzie, Ion este un roman realist, de tip obiectiv datorita perspectivei narative
obiective si a caracterului monografic.
 Enigma Otiliei
De G. Calinescu

14. Enigma Otiliei este un roman realist de tip balzacian , publicata de George Calinescu in
perioada interbelica, mai exact,prima jumatate a sec. al XX-lea ;

15. Romanul este o specie a genului epic, in in proza, de dimensiuni mari care are o actiune
ampla si urmareste mai multe fire narative, avand personaje numeroase.

16. O prima trasatura a romanului balzacian o reprezinta tema familiei, mostenirii si

paternitatii.relatarea intamplarilor la persoana a 3-a, din perspectiva unui narator
omniscient, omniprezent, obiectiv.

17. O alta trasatura a romanului realist este folosirea tehnicii detaliului semnificativ pentru
incadrarea in timp si spatiu. Descrierea strazii Antim, a caselor aflate pe strada si a
locuintei lui Costache Giurgiuveanu.

18. Textul este alcatuit din 20 de capitole, urmareste destinul Otiliei si a lui Felix.

• Expozitiune : situarea exacta in timp si spatiu, prezentarea personajelor.

• Intriga : competitia pentru mostenirea batranului avar.
• Desfasurarea actiunii : triunghiul erotic : Otilia, Felix, Pascalopol; evolutia
profesionala a lui Felix.
• Punctul culminant : atacul cerebral suferit de Mos Costache.
• Deznodamant : Otilia este parasita de Stanica, Aurica ramane ne maritata, Aglae
mosteneste casa , iar Felix o pierde pe Otilia.

19. Tema romanului este balzacian si citadin, constituie o fresca a burgheziei bucurestene
de la inceput de secol 20, tema familiei, mostenirii si a paternitatii. Urmareste evolutia
lui felix.

20. Cum ajunge felix la bucuresti si are o primire bizara din partea unchiului sau.

21. Costache Giurgiuveanu ii aduna materiale ca sa ii faca casa la otilia.

22. Conflictul este de natura succesorala ( lupta pentru mostenire) si erotica (rivalitatea
dintre adolescentul Felix si maturul Pascalopol)

23. Timpul si spatiul Strada Antim, intr-o seara de la inceputul lui Iulie 1909.

24. Titlul cartii reflecta ideea balzaciana a paternitatii.Autorul schimba insa titlul din motive
editoriale(Parintii Otiliei).

25. In concluzie, Enigma otiliei este un roman realist de tip balzacian datorita perspectivei
narative obiective si simetria incipitului si a finalului.
 Moara cu Noroc
de Ioan Slavici

1. Moara cu noroc este o nuvela realista, de factura psihologica, publicată de Ioan Slavici
in perioada marilor clasici, mai exact, in a doua jumatate a sec. al XIX-lea ;

2. este o nuvela deoarece este o specie epica in proză cu o constructie riguroasă avand un
fir narativ central.

3. Este realista datorita mai multor trasături : tema familiei si dorinta de

imbogatire,verosimilitatea, tehnica detaliului semnificativ.

4. Este psihologica :framantarile de constiinta ale personajului principal, conflict interior.

5. Naratorul este omniscient si omniprezent, detasat. Naratiunea este la persoana a 3-a si

se desfasoara linear, cronologic.

6. Constructia subiectului: Nuvela are 17 capitole, avand un subiect concentrat.

7. Tema nuvelei este consecintele dezastruoase ale dorintei de imbogatire.

8. O prima secventa relevanta pentru tema este venirea lui Lica Samadaul la han
deoarcere marcheaza perturbarea echilibrului familial.

9. O alta secventa relevanta pentru tema este etapa degradarii interioare a lui Ghita,
acesta o lasa pe Ana in bratele lui Lica Samadau din dorinta de a-l prinde cu ajutorul lui
Pintea.Ana isi pierde increderea in sotul ei si ii compara “tu esti om,Lica, Ghita nu e
decat o muiere in haine barbatesti”

10. Conflictul central este unul moral,psihologic.Conflictul interior al

protagonistului(dorinta de a ramane cinstit, dorinta de a se imbogati alaturi de lica).
Conflictul exterior intre Ghita si Lica.

11. Timpul si spatiul: Carciuma de la Moara cu noroc este asezata la rascruce de drumuri iar
timpul de la Sf Gheorge pana la pastele urmator.
12. Personajul principal, Ghita, este un personaj “rotund”, care traieste un proces al
dezumanizarii.Destinul lui arata consecintele devastatoare ale dorintei de imbogatire.

13. Limbajul contine expresii populare, un limbaj regional, ardelenesc.(pieptar, bici)

14. In concluzie, Moara cu noroc este o nuvela realista prin tema,verosimilitate si o nuvela
psihologica pentru ca urmareste conflictul interior.
 O scrisoare pierduta
De I L Caragiale

1. O scrisoare pierduta este o comedie de moravuri, publicata de I L Caragiale in perioada

marilor clasici, mai exact, in a doua jumatate a sec. al XIX-lea ;

2. Comedia este o specie a genului dramatic, in versuri sau in proza, care starneste rasul
prin surprinderea unor moravuri, a unor tipuri umane sau a unor situatii neasteptate cu
final fericit.

3. Comicul de situatie sustine tensiunea dramatica prin intamplari neprevazute, construite

dupa scheme comice clasice : scrisoarea este pierduta si gasita succesiv, evolutia inversa
a lui Catavencu.

4. Comicul de nume sugereaza trasatura dominanta a fiecarui

personaj.Zaharia(zaharisitul,ramolitul), Trahanache(usor de manipulat),
Farfuridi,Branzovenescu(sugereaza inferioritate), Tipatescu(personaj serios), Zoe(o
dama mare in politica)

5. Textul este structurat in 4 acte alcatuite din scene, fiind construit sub forma schimbului
de replici intre personaje.

6. Tema o reprezinta satirizarea unor defecte omenesti, prezinta aspecte din viata politica
(lupta pentru putere in contextul alegerilor ) si de familie (relatia dintre Tipatescu si Zoe)

7. O prima secventa relevanta pentru tema o reprezinta secventa in care Tipatescu il

aresteaza pe Catavencu pentru ai perchezitiona casa in cautarea scrisorii pierdute. Zoe il
elibereaza pe Catavencu.Catavencu ii cere functia de deputat iar Tipatescu refuza
oferindu-i mai multe posturi. Acesta se enerveaza si se repede la Catavencu.

8. O alta secventa relevanta pentru tema este castigarea alegerilor de catre Agamemnom
Dandanache.Toata lumea este socata de acest lucru.Pana la urma are un final fericit
toate lumea distrandu-se, sarutandu-se si fiind bucurosi.

9. Conflictul central consta in confruntarea pentru puterea politica a doua forte opuse :
reprezentantii partidului aflat la putere(Stefan Tipatescu, Zaharia Trahanache, Zoe) si
gruparea independenta a lui Nae Catavencu.
10. Timpul si spatiul “in capitala unu judet de munte”, sfarsitul sec XIX.

11. Titlul cartii pune in evidenta contrastul comic dintre aparenta si esenta.Lupta pentru
putere politica se realizeaza prin santaj, avand ca instrument “o scrisoare pierduta”.

12. In concluzie, O scrisoare pierduta este o comedie de moravuri datorita tipurilor de

comic.
 Povestea lui Harap-Alb
de Ion Creanga

1. Povestea lui Harap-Alb este un basm cult, publicat de Ioan Creanga in perioada marilor
clasici, mai exact, in a doua jumatate a sec. al XIX-lea ;

2. este un basm deoarece este o specie epica in proză de dimensiuni medii care prezinta
lupta dintre bine si rau incheiata cu victoria binelui si calatoria eroului spre maturizare.
3. Este basm cult datorita temei calatoriei eroului.

4. Este basm cult: protagonistul fara puteri supranaturale

5. Naratiunea scrisa la persoana a 3-a de catre un narator omniscient.

6. Actiunea se desfasoara linear, cronologic.Urmareste modul in care personajul principal,

Harap-Alb, parcurge un drum al initierii, la finalul caruia devine imparat.

7. Tema basmului este calatoria de maturizare a mezinului craiului.

8. O prima secventa relevanta pentru tema este coborarea fiului de crai in fantana,
declansand conflictul.Spanul il transforma in rob, ii da numele de Harap Alb, spunandu-i
ca va trebui sa moara si sa invie ca sa isi recapete identitatea.

9. O alta secventa relevanta pentru tema decapitarea personajului principal.Acesta este

readus la viata de catre fata de imparat, cu ajutorul obiectelor magice.

10. Conflictul, lupta dintre bine si rau, se incheie prin victoria fortelor binelui.( Span- ii
rapeste identitatea flacaului si il supune la 3 proble, omul ros)

11. Timpul si spatiul sunt vagi, nedeterminate.

12. Personajele sunt purtatoare ale unor valori simbolice, reprezentand binele si raul in
diverse ipostaze. Eroul si antagonistii nu au puteri supranaturale.

13. In concluzie, Povestea lui Harap-Alb este un basm cult ce are ca particularitati
umanizarea fantasticului. Individualizarea personajelor prin limbaj.
 Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi
De Camil Petrescu

1. Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi este un roman modern de analiza
psihologica , publicata de Camil Petrescu in perioada interbelica, mai exact,prima
jumatate a sec. al XX-lea ;

2. Romanul este o specie a genului epic, in in proza, de dimensiuni mari care are o actiune
ampla si urmareste mai multe fire narative, avand personaje numeroase.

3. O prima trasatura a romanului o reprezinta perspectiva narativa subiectiva.Romanul

este scris la persoana I, sub forma unei confesiuni a personajului principal, Stefan
Ghiorghidiu, care traieste doua experiente fundamentale : iubirea si razboiul.

4. Romanul este psihologic prin tema, conflict interior.

5. Textul este structurat in 2 parti precizate in titlu, care indica temele romanului : iubirea
si razboiul.In prima etapa este prezentata iubirea esuata din Stefan si Ela, in a doua
parte este prezentata experienta pe front in timpul primului razboi mondial.

6. Tema romanului este iubirea, dar si razboiul.

7. O prima secventa relevanta pentru tema este excursia la Odobesti a celor doi soti.La
Odobesti se declanseaza criza de gelozie a personajului Ghiorghidiu,care pune sub
semnul indoielii fidelitatea sotiei crezand ca este inselat de sotie cu Domnul G.

8. O alta secventa relevanta pentru tema este cea a razboiului tragic la care participa
Ghiorghidiu, luptand pentru eliberarea ardealului de sub ocupatia trupelor autro
ungare.

9. Conflictul central este unul interior care se desfasoara in constiinta personajului-

narator, Stefan Ghiorghiudiu, care traieste stari si sentimente diferite fata de sotia sa,
Ela. Conflictul exterior generat de relatia protagonistului cu societatea.

10. Timpul si spatiul Bucuresti, Campu Lung, Valea Prahovei, inceput de sec XX.
11. Titlul cartii marcheaza cele 2 etape diferite din parcursul vietii protagonistului, ne
prezinta cele doua mari teme ale romanului.Iubirea si razboiul.

12. In concluzie, UNDDINDR este un roman modern de analiza psihologica datorita temei ,
conflictelor si perspectivei narative subiective.
 Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi
De Camil Petrescu

1. Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi este un roman modern de analiza
psihologica , publicata de Camil Petrescu in perioada interbelica, mai exact,prima
jumatate a sec. al XX-lea ;

2. Romanul este o specie a genului epic, in in proza, de dimensiuni mari care are o actiune
ampla si urmareste mai multe fire narative, avand personaje numeroase.

3. O prima trasatura a romanului o reprezinta perspectiva narativa subiectiva.Romanul

este scris la persoana I, sub forma unei confesiuni a personajului principal, Stefan
Ghiorghidiu, care traieste doua experiente fundamentale : iubirea si razboiul.

4. Romanul este psihologic prin tema, conflict interior.

5. Textul este structurat in 2 parti precizate in titlu, care indica temele romanului : iubirea
si razboiul.In prima etapa este prezentata iubirea esuata din Stefan si Ela, in a doua
parte este prezentata experienta pe front in timpul primului razboi mondial.

6. Tema romanului este iubirea, dar si razboiul.

7. O prima secventa relevanta pentru tema este excursia la Odobesti a celor doi soti.La
Odobesti se declanseaza criza de gelozie a personajului Ghiorghidiu,care pune sub
semnul indoielii fidelitatea sotiei crezand ca este inselat de sotie cu Domnul G.

8. O alta secventa relevanta pentru tema este cea a razboiului tragic la care participa
Ghiorghidiu, luptand pentru eliberarea ardealului de sub ocupatia trupelor autro
ungare.

9. Conflictul central este unul interior care se desfasoara in constiinta personajului-

narator, Stefan Ghiorghiudiu, care traieste stari si sentimente diferite fata de sotia sa,
Ela. Conflictul exterior generat de relatia protagonistului cu societatea.

10. Timpul si spatiul “in capitala unu judet de munte”, sfarsitul sec XIX.
11. Titlul cartii marcheaza cele 2 etape diferite din parcursul vietii protagonistului, ne
prezinta cele doua mari teme ale romanului.Iubirea si razboiul.

12. In concluzie, UNDDINDR este un roman modern de analiza psihologica datorita temei ,
conflictelor si perspectivei narative subiective.
 SUBIECTUL II

Perspectiva Narativa
In textul ........... scris de ........... perspectiva narativa este una ...........
(subiectiva/obiectiva) intrucat naratiunea este ........... (homodiegetica /
heterodiegetica), fiind scrisa la persoana ........... ( I / III – exemple de verbe si pronume)
Perspectiva obiectiva din textul dat presupune un narator obiectiv, care stie mai
mult decat personajele si reda evenimentele fara sa se implice afectiv.Prin urmare, in
textul ........... naratorul este unu omniscient si omniprezent, textul avand focalizare zero
si viziune “din darat”.
Perspectiva subiectiva din textul dat presupune un narator subiectiv, care este si
personaj si se concentreaza asupra propriului univers sufletesc, iar din acest motiv
lumea prezentata cititorului se infatiseaza dintr-un singur unghi.Prin urmare, in textul
........... naratorul este subiectiv si uniscient, textul avand focalizare interna si viziune
“cu”.

Didascaliile
Notatiile autorului sau didascaliile sunt elemente specifice genului dramatic si au
rolul de a transmite diverse informatii, cum ar fi miscarile scenice, catre cititori,
personaje si regizor.
In textul ........... de ..........., didascaliile se gasesc inca de la inceputul textului si au
rolul de a fixa reperele spatio temporale (exemple).
Didascaliile sunt deosebit de importante intr-un text dramatic, deoardece fac mai
usoara punerea in scena a piesei, fiind un real ajutor pentru regizor si actori.

Relatia idei poetice-mijloace artistice

Poezia ........... scrisa de ........... este un text liric in care se exprima in mod direct
idei/sentimente de ........... in legatura cu/generate de ............
Tema poeziei este ........... asa cum reiese si din prezenta motivelor............
 Eul liric se proiecteaza in text prin forme lexico-gramaticale specifice : verbe si
pronume la persoana I : ........... (exemple), poezia fiind un monolog liric.
Din punct de vedere al prozodiei, poezia ........... are rima ..........., ritm ..........., iar
masura versurilor este de ........... silabe.