Vascozitate cinematica

Unitate de masura

În Sistemul Internațional unitatea de măsură a viscozității cinematice este m²  s−1.

În sistemul CGS unitatea de măsură a viscozității cinematice este stokes (St), numită după George

Gabriel Stokes. Uneori se folosește subdiviziunea centistokes (cSt).

1 stokes = 100 centistokes = 1 cm2 s−1 = 0,0001 m2 s−1.

1 centistokes = 1 mm²/s

Vascozitate dinamica

Unitate de masura

1 P = 1 g cm−1 s−1

Curent se folosește subdiviziunea centipoise (cP), deoarece la 20 °C apa are viscozitatea de 1,0020 cP, o

coincidență convenabilă.

Relația dintre poise și Pa s este:

10 P = 1 kg m−1 s−1 = 1 Pa s

1 cP = 0,001 Pa s = 1 mPa s

Isaac Newton a postulat că pentru o curgere uniformă între două plăci plane paralele în mișcare (curgere
Couette), tensiunea tangențială τ între două straturi de fluid este proporțională
cu gradientul vitezei ∂u/∂y în direcția perpendiculară pe straturi. [3]

Pentru aceasta, a considerat tensiunile tangențiale care apar datorită frecării între suprafețele de
separație ale straturilor de fluid care se deplasează cu viteze diferite. Astfel, interacțiunea dintre
particulele situate de o parte și de alta a unei suprafețe de separație se manifestă prin tensiuni normale
și tangențiale. Dacă un fluidul este aflat între două plăci plane paralele aflate între ele la distanța h, se
poate considera placa inferioară P1 fixă iar cea superioară P2 că se deplasează cu viteza constantă 

Fluidul poate fi asimilat unei serii de straturi subțiri și astfel dacă stratul 1 (datorită aderării la placa
mobilă P2) se deplasează cu viteza  după un scurt interval de timo, stratul 2 aflat în vecinătate, se pune în
mișcare cu o viteză mai mică,  Fenomenul se datorează existenței între straturile 1 și 2 a unei tensiuni
tangențiale  care duce la antrenarea în mișcare a stratului 2, aflat la momentul inițial în repaus. În mod
similar, stratul 2 antrenează stratul 3, în timp ce acesta la rândul său acționează asupra stratului 2, în
sensul frânării. S-a constatat că un strat oarecare de fluid accelerează stratul adiacent care are o viteză
mai mică și frânează pe cel care are o viteză mai mare prin intermediul tensiunilor tangențiale.
Fenomenul se manifestă în întregul fluid, până la ultimul strat considerat, a cărui viteză este nulă
datorită aderării la placa fixă P1.

Variația tensiunii tangențiale în funcție de gradientul vitezei

Prin acest experiment Isaac Newton a ajuns la concluzia că valoarea tensiunii tangențiale este
proporțională cu modulul vitezei V de deplasare a plăcii superioare și invers proporțională cu distanța
dintre plăci:

unde coeficientul η este o proprietate fizică a fluidului, numită viscozitate dinamică.

Raportul dintre viscozitatea dinamică și densitatea a fluidului:

ν= η/ρ se numește viscozitate cinematică.