Munții Făgăraș

Munții Făgăraș reprezintă un masiv muntos care face parte din Carpații Meridionali, și în care

se află cel mai înalt vârf montan din România, vârful Moldoveanu, cu altitudinea de 2.544 de
metri. Până în perioada interbelică Vârful Negoiu, cu o altitudine de 2.536 de metri, era
considerat cel mai înalt vârf din Carpați, exceptând vârfurile din Munții Tatra.

Culmea Arpașului văzută dinspre Lacul

Capra

Altitudine 2.544 m

Localizare România

Lanț muntos Munții Făgăraș

Coordonate 45°35′57.98″N 24°44′10.36″E

Munții Făgăraș sunt traversați de cea de-a doua dintre cele mai înalte șosele din
România, Transfăgărășanul.
Rezervațiile naturale din masivul Făgăraș sunt puține față de bogăția de plante endemice și de
arii peisagistice splendide.
Golul alpin și lacul Bâlea. Având o suprafață de 120,45 ha, rezervația cuprinde un teritoriu
străjuit la sud de vârfurile Vânătarea lui Buteanu (2.508 m), Capra (2.450 m) și Paltinu
Mare (2.480 m), pe flancul vestic de Muchia Buteanu, iar pe cel estic de Muchia Bâlea.
Rezervația include în circul glaciar Bâlea, lacul glaciar cu același nume, cel mai mare lac glaciar
al Munților Făgăraș.
Rezervația Arpășel. Având o suprafață de 736 ha, rezervația Arpășel este situată pe versantul
nordic al Munților Făgăraș, cuprinzând etajul alpin, subalpin și montan superior, de la 2.500 m la
1.000 m altitudine.
Calcarele de la Turnu Roșu. Aflată în apropierea localității Turnu Roșu, cuprinde o fâșie de
calcare suprapuse pe șisturi cristaline. În aceste calcare sunt incluse bogate depozite de fosile,
interesante din punct de vedere științific.
Masivul are o climă aspră, cu caracteristici subpolare. Temperatura scade cu creșterea altitudinii.
Valoarea medie anuală a crestei atinge -2 grade Celsius. Temperatura variază între +20 și -38
grade Celsius. Sunt rare zilele când deasupra Munților Făgăraș cerul este complet senin. Masivul
își formează și nori proprii! Aici sunt înregistrate cele mai mari valori ale precipitației, ajungând
la 1400 mm/an. Iarna se produc multe avalanșe, care fac imposibilă inclusiv circulația pe drumul
alpin, Transfăgărășanul, care din 1974 traversează masivul.
Munții Făgăraș sunt constituiți în totalitatea lor din roci metamorfice, denumite șisturi cristaline.
Distribuția generală a diferitelor varietăți de roci este în fâșii orientate de la est la vest.Cea mai
sudică este formată din gnaisuri: roci de culoare deschisă, dure, în care benzi albe
de cuarț și feldspat alternează cu benzi întunecate de mică neagră. Aceste gnaisuri se pot urmări
din Valea Oltului, la Robești, prin localitatea Cumpăna pe Argeș (de unde își trag și numele de
„gnaisuri de Cumpăna”), ajugând apoi să taie Creasta Muntelui Oticu (care unește Vârful Brătilei
cu Muntele Iezer), în locul numit Colții Cremenii. Mai departe, spre est, ele urmează versantul
sudic al Dâmboviței, apoi o traversează și, prin Muntele Lerescu, ajung în Valea Bârsei la
Rudărița, de unde se îndreaptă spre nord-est, către localitatea Holbav[4].
Lista vârfurilor din munții Făgăraș cuprinde nu mai puțin de 107 vârfuri cu înălțimi de peste
2.000 de metri, dintre care 40 de vârfuri cu înălțimea peste 2.400 de metri și 8 vârfuri peste 2.500
de metri, inclusiv cel mai înalt vârf din România, Moldoveanu. Mai jos au fost menționate numai
vârfurile de peste 2 400 metri. Pentru o listă completă, a se vedea Lista vârfurilor muntoase din
România după înălțime.
Vârful Moldoveanu 2.544 m Vârful Urlea 2.473 m Vârful Boiu 2.431 m
Vârful Negoiu 2.535 m Vârful Scărișoara 2.472 m Vârful Buda 2.431 m
Vârful Viștea Mare 2.527 m Vârful Mircii 2.471 m Vârful Iezer 2.429 m
Vârful Lespezi 2.522 m Vârful Găleșescu Vârful Ciortea 2.427 m
Mare 2.470 m
Vârful Cornul Călțunului 2.510 Vârful Ciortea 3 2.425 m
m Vârful Arpașul Mare 2.468
Vârful Ciortea 2 2.422 m
m
Vârful Vânătarea lui
Vârful Iezerul
Buteanu 2.507 m Vârful Hârtopul
Caprei 2.417 m
Ursului 2.461 m
Vârful Hârtopul Darei 2.506 m    
Vârful Tărâța 2.414 m
Vârful Arpașul Mic 2.460 m
Vârful Dara 2.501 m
Vârful Turnul
Vârful Galbenele 2.456 m
Vârful Scărișoara Mare 2.495 m Plecat 2.410 m
Vârful La Fundu
Vârful Mușetescu 2.495 m Vârful La Podeiu 2.408 m
Bândei 2.454 m
Vârful Capra 2.494 m Vârful Robița 2.408 m
Vârful Mușeteica 2.448 m
Vârful Roșu 2.489 m Vârful Corabia 2.407 m
Vârful Văiuga 2.443 m
Vârful Negoiu Mic 2.485 m Vârful Paltinu 2.401 m
Vârful Picuiata 2.439 m
Vârful Podragu 2.482 m
Vârful Ucea Mare 2.434 m

Haina vegetală a Masivului Făgăraș este foarte bogată și variată. Păduri compacte acoperă
pantele munților până la o înălțime de aproape 1.700 m, iar întinse fânețe și poieni - împodobite
cu tot felul de flori - împânzesc malurile văilor, luminișurile pădurilor sau plaiurile ondulate de
sub centura împădurită a masivului.
Lanțul Munțiilor Făgăraș adăpostește o faună bogată, atât în zonele subalpine, acoperite de cele
mai multe ori de păduri întinse, cât și în zonele golului alpin. Dintre mamifere ursul
carpatic (ocrotit de lege) este cel mai reprezentativ, menținându-și adăposturile în numeroase
regiuni de la limita superioară a pădurilor de conifere. În pădurile de altitudine mai
joasă, mistreții oferă încă un vânat prețios, atât în ținuturile nordice ale masivului, cât și în cele
sudice. Jderul și râsul se întâlnesc mai rar. În schimb, veverița apare mai pretutindeni în calea
drumețului, în regiunile forestiere, unde nelipsită este și vulpea. Cerbi și căprioare dau farmec
pădurilor de la poale. Lupul este prezent și el în aceste locuri.
Multe păsări înfrumusețeză viața pădurii: se întâlnesc forfecuțe, cintezoi, cojoaice de
munte, ciocănitoare, sturzi, codobaturi de pădure, mierle. Cocoși de munte și ierunci se
adăpostesc prin desișuri. Dintre păsările răpitoare trăiesc în masiv: ulii, șoimi, acvile de
pădure sau pajure, vânturei, și mai rar vulturi de stâncă. Numeroase reptile, unele inofensive
ca șopârlele de munte, gușterii precum și batracienii, cum sunt salamandrele, mișună prin
covoarele de frunziș mort. În unele locuri, pe versanții orientați spre soare, viețuiesc și vipere.
Multe din pâraiele de munte și lacurile alpine sunt astăzi repopulate cu păstrăvi. Pe culmi
trăiește capra neagră, ocrotită prin lege.

O mica parte din lacuri:

Versantul nordic:
Lacul Avrig
Lacul Bâlea
Lacul Buda
Versantul sudic:
Lacul Capra
Lacul Călțun[6]
Lacul Rosu

O mica parte din cabane si refugii:

Cabana Arpaș (Fata Pădurii)
Cabana Bâlea Cascadă[7]
Cabana Bâlea Lac
Refugiul Berevoescu
Refugiul Călțun
Refugiul Lacul Urlea