Sunteți pe pagina 1din 6

Calorimetrie

Calorimetria este știința măsurării


căldurii degajate sau absorbite în diferite
fenomene fizico-chimice ca transformări
de stare, reacții chimice (inclusiv cele de
metabolism), conducție electrică etc.
Denumirea vine de la cuvintele calor
("căldură" în latină) și metron ("măsurare"
în greacă). Savantul scoțian Joseph
Black este considerat fondatorul
calorimetriei. Pentru măsurări practice
ale căldurii emise este folosit aparatul
numit calorimetru.

Fundamente teoretice
Calculul calorimetric e bazat pe
egalitatea dintre căldura cedată și cea
primită. Deoarece cantitatea de căldură
pe care o poate primi sau ceda un corp
este o forma de energie, ca unitate
pentru măsurarea ei în sistemul
international [SI] se foloseste joulul.
Cantitatea de căldură de 1 joule este
echivalentă cu lucrul mecanic efectuat
de o forța un newton pe distanța de 1 m.
Adica 1 joule = 1N × 1m.
S-a constatat că două corpuri de aceeași
masă dar formate din substanțe diferite
au nevoie de energie diferita pentru a-și
ridica temperatura cu 1 °C.

În sistemul internațional SI, căldura


specifică se măsoară în J/kg·K.

Produsul dintre masa “m” a unui corp și


căldura lui specifică “c” se numește
“capacitate calorică” și se măsoară în
jouli pe Kelvin (J/K). Notând capacitatea
calorică “C”, se poate scrie : C = c · m, în
jouli pe Kelvin

[1]

Principii calorimetrice
La baza metodelor de măsurare utilizate
în calorimetrie stau trei principii
calorimetrice

principiul echilibrului termic, potrivit


căruia mai multe corpuri cu
temperaturi diferite ce formează un
sistem izolat, puse în contact, vor avea,
după un timp oarecare, aceeași
temperatură.
principiul egalității schimburilor de
căldură, conform căruia, când între
două corpuri ale unui sistem izolat are
loc un schimb de căldură, canitatea de
căldură cedată de unul dintre ele este
egală cu cantitatea de căldură primită
de celălalt.
principiul egalității cantităților de
căldură ce intervin în procesele inverse,
potrivit căruia cantitatea de căldură pe
care o absoarbe un corp într-o
transformare este egală cu cea
degajată de acesta în transformarea
inversă.

Note
1. ^ Pentru mărimile calorice amintite mai
sus se admite și utilizarea sistemultui
C.G.S. Între unitățile acestui sistem și cele
ale sistemului internațional există
următoarele relații : + pentru cantitatea de
căldură : 1 cal = 4,1868 J ; (1 J = 0,23885
cal) + pentru caldura specifica : 1 cal/g·K
= 4186,8 J/kg·K (1 J/kg·K = 10-3 0,23885
cal/g·K) + pentru capacitatea calorica : 2
cal/K = 4,1868 J/K : ( 1 J/K = 0,23885
cal/K)

Bibliografie
Grigore Moisil, Termodinamica Editura
Academiei, 1886

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?
title=Calorimetrie&oldid=10912991

Ultima modificare efectuată acum …

Conținutul este disponibil sub CC BY-SA 3.0 ,


exceptând cazurile în care se specifică altfel.

S-ar putea să vă placă și