Autor: Neli Muntean

Drepturile de autor aparțin integral autoarei

Orice formă de furt intelectual se sancționează în conformitate cu legislația
în vigoare
 Tema 1: Analiza Veniturilor

1) Analiza structurii veniturilor

2) Analiza structurii veniturilor în dinamică
3) Analiza factorială a veniturilor din vânzări.

-1-
În condițiile actuale de dezvoltare întreprinderea este un organism foarte complex, care se
confruntă cu o mulțime de obiective contradictorii ce țin de tactica şi strategia dezvoltării şi de
satisfacerea intereselor proprietarilor şi ale managerilor. Astfel, un obiectiv tot mai răspândit al
întreprinderii devine obținerea veniturilor, mărimea cărora reflectă ponderea întreprinderii pe
piață.
Venituri –

Aceste avantaje pot îmbrăca diferite forme: încasări de numerar, intrări ale activelor
nemonetare, recepționări ale serviciilor prestate de terți etc.

„Venituri din vânzări” reflectă suma veniturilor din vânzări obținute în cadrul activităţii
operaționale. Acesta cuprinde veniturile din:
1) vânzarea produselor/mărfurilor;
2) prestarea serviciilor şi/sau executarea lucrărilor;
3) contracte de construcție;
4) contracte de leasing operațional şi financiar (arendă, locațiune);
5) dividende, participații şi/sau dobânzi, care pentru entitate reprezintă activitate
operațională.

Venituri din prestarea serviciilor – venituri din executarea de către entitate a unor lucrări pe
parcursul unei anumite perioade de timp (de exemplu, venituri din serviciile de transport, reparație,
intermediere, consultanță, instruire, agrement-sport, instalare a utilajului, telefonie, internet,
turism).
Venituri din vânzarea produselor şi mărfurilor – venituri din comercializarea bunurilor
produse de entitate sau cumpărate pentru a fi revândute, inclusiv terenurile şi alte imobilizări
deținute în scopuri revânzării.

Surse de informații pentru analiza veniturilor:

La prima etapa de analiza se efectuează aprecierea generală a mărimii şi evoluției veniturilor,

adică se examinează dimensiunea lor absolută şi relativă în comparație cu realizările anilor precedenţi şi
obiectivele stabilite în Planul de afaceri. Din punct de vedere al tehnicii de calcul, la analiza mărimii şi
evoluţiei veniturilor se determină abaterea absolută a acestora (faţă de perioada precedentă şi Planul de
afaceri), ritmul creşterii, sporul creşterii, procentul îndeplinirii planului şi procentul abaterii de la plan.
 Tabelul 1.1
Aprecierea structurii veniturilor
 -2-

Ulterior se efectuează analiza structurala a veniturilor din vânzări.

În cadrul analizei structurale a veniturilor din vânzări, acestea se clasifică în funcţie de
următoarele criterii:
 pe tipuri de activitate operaţională;
 pe segmente (sectoare) ale pieţei de desfacere (cota exportului);
 pe forme de achitare (cota tranzacţiilor de "barter");
 în funcție de tipul legăturii cu consumatorii (cota vânzărilor părţilor legate");
 în funcţie de termenul de plată (cota vânzărilor în avans şi cu pala amânată).

Analiza structurală a vânzărilor pe tipuri de activitate operaţională permite stabilirea

profitului real al activităţii operaţionale, cu alte cuvinte specializarea întreprinderii în fabricarea
produselor, comercializarea mărfurilor, prestarea serviciilor sau executarea lucrărilor de
construcţie.
Aşadar, în procesul analizei structurale a venitului din vânzări este necesar de a stabili dacă
activitatea operaţională a întreprinderii este absolut specializată (se practică un singur tip de
activitate) sau diversificată (multilaterală). În ultimul caz, se studiază dacă există genul principal
(de bază, prevalent) de activitate. De asemenea, se examinează stabilitatea sau variabilitatea
structurii veniturilor din vânzări pe tipuri de activităţi în dinamică.
În calitate de sursă de informaţii pentru această etapă de analiză serveşte Balanța de verificare.
Pentru aceasta se utilizează următorul tabel analitic:
Tabelul 1.2
Aprecierea dinamicii şi structurii veniturilor din vânzări

Această analiză poate fi detaliată pe grupe sau tipuri de produse. La fel putem face analiza structurală în
dependenţă de terminul achitării, de tipul plăţii, de creditori, etc.
 - 3-
Metodele analitice contemporane propun diferite modele factoriale pentru evidențierea cauzelor
modificării veniturilor din vânzări. Cel mai simplu model factorial cantitativ-valoric, pe larg utilizat în
mai multe ramuri ale economiei poate fi prezentat astfel:

Utilizarea acestui model permite de a determina separat cu cât se modifică volumul de vânzări în
rezultatul influenței a doi factori:
1)
2)
Ilustrarea practică a analizei volumului din vânzări cu ajutorul modelului factorial dat este prezentat
în tabelul 1.3.
Analiza cauzelor modificării volumului din vânzări la entitatea „A” față de anul precedent cu ajutorul
modelului factorial cantitativ-valoric.
Tabelul 1.3
Analiza factorială a venitului din vânzarea produselor

Greşeala analitică tipică, care poate fi admisă în formularea concluziilor pe rezultatele analizei
factoriale, constă în aceea că unii specialiști examinează modificarea prețurilor de vânzare ca un factor
absolut independent de activitatea întreprinderii. Această afirmație este greu de acceptat, deoarece
modificarea prețurilor de vânzare poate fi cauzată de influența a mai multor factori atât obiectivi (ca
inflația (deflația) în economia națională; creșterea (micșorarea) cererii şi ofertei pe piața de desfacere;
fluctuația puterii de cumpărare etc.) cât şi subiectivi, adică dependenți de activitatea întreprinderii (de
exemplu, nivelul calității producției față de producția concurenților; inovații în politica de discount, etc).
Printre avantajele modelului factorial cantitativ-valoric se pot menționa:
-

Printre dezavantajele sistemei date menționăm: