MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI

ŞI SPORTULUI
INSPECTORATUL ŞCOLAR AL JUDEŢULUI - BACĂU
COLEGIUL NAŢIONAL “FERDINAND I” – BACĂU
Baraj
Concursul Naţional de Matematică şi Fizică
“Vrânceanu – Procopiu”
Ediţia a XIV–a, 2012

Barem de evaluare şi de notare

Se punctează în mod corespunzător oricare altă modalitate de rezolvare, care conduce la rezultate
corecte

Problema a III-a

Nr.
item
Partea A - Terraformarea planetei Marte Punctaj
a. Pentru: 2,00p

expresia presiunii parţiale a oxigenului în atmosfera Pământului şi în atmosfera

ƒ 0,20p
terraformată a planetei Marte p p ,O2 = f ⋅ patm ,T ; p p ,O2 = 2 ⋅ 10 4 Pa

expresia acceleraţiei gravitaţionale la suprafaţa planetei Marte

ρ M ⋅ RM
ƒ g M = gT ⋅ , 0,20p
ρT ⋅ RT
unde gT este acceleraţia gravitaţionale la suprafaţa Terrei

expresia masei dioxidului de siliciu utilizat în obţinerea oxigenului, pe baza

procesului SiO2 → Si + O2
ƒ mO2 ⋅ μ 0,20p
SiO2
mSiO2 =
μO2

expresia masei totale a oxigenului din atmosfera planetei Marte terraformate

ƒ p p ,O2 ⋅ SM 0,20p
mO2 , M , total = , unde SM este aria suprafeţei planetei Marte
gM

expresia masei totale de dioxid de siliciu, necesară a fi extrasă din solul

marţian
ƒ p p ,O2 ⋅ SM μ SiO2 0,20p
mSiO2 , total = ⋅
gM μ O2

expresia masei totale de dioxid de siliciu care s-ar obţine, dacă s-ar excava
ƒ solul de pe întreaga suprafaţă a planetei Marte până la adâncimea y M 0,20p
mSiO2 , total = ρ SiO2 ⋅ SM ⋅ y M

Proba de baraj - Problema a III-a Pagina 1 din 5

Barem de evaluare şi de notare
 p p ,O2 ⋅ ρ T ⋅ RT ⋅ μ SiO2 1
ƒ yM = ⋅ 0,40p
g T ⋅ ρ M ⋅ R M ⋅ μ O2 ρ SiO2

valoarea adâncimii până la care ar trebui excavat solul de pe întreaga

ƒ 0,40p
suprafaţă a planetei Marte y M = 4m

Observaţie:

ƒ Întrucât în rezolvarea sarcinilor de lucru nu se solicită efectuarea unor calcule

exacte, ci doar estimări ale unor mărimi fizice, rezultatele sunt exprimate,
utilizând o singură cifră semnificativă.

b. Pentru: 2,00p
expresia energiei totale necesară ruperii legăturilor dintre cei N atomii de
siliciu şi atomii de oxigen corespunzători din dioxidul de siliciu
ƒ Etotal = N ⋅ E0 , 0,40p
unde E0 este energia necesară ruperii legăturii dintre un atom de siliciu şi
atomii de oxigen din structura SiO2

mSiO2 ,total
ƒ N = NA ⋅ 0,40p
μSiO2

p p ,O2 ⋅ 4 ⋅ π ⋅ RM ⋅ RT ⋅ ρT
ƒ N = NA ⋅ 0,40p
μ O2 ⋅ gT ⋅ ρ M

expresia energiei totale necesare descompunerii dioxidului de siliciu excavat

din solul planetei Marte
ƒ p p ,O2 ⋅ 4 ⋅ π ⋅ R M ⋅ RT ⋅ ρ T 0,40p
E total = N A ⋅ ⋅ E0
μ O2 ⋅ gT ⋅ ρ M

ƒ E total = 9 ⋅ 10 24 J 0,40p

c. Pentru: 2,00p
2
⎛D ⎞
ƒ expresia constantei solare pentru planeta Marte WM = WT ⋅ ⎜⎜ S −T ⎟⎟ 0,20p
⎝ DS −M ⎠

expresia energiei solare care soseşte în unitatea de timp pe suprafaţa efectivă

ƒ 2 0,20p
– expusă la Soare – a planetei Marte P = WM ⋅ π ⋅ RM

expresia randamentului de utilizare a energiei solare în procesul de

ƒ Putil 0,20p
descompunere a dioxidului de siliciu η=
P

2
⎛D ⎞
ƒ Putil = η ⋅ WT ⋅ ⎜⎜ S −T ⎟⎟ ⋅ π ⋅ RM 2 0,40p
⎝ DS − M ⎠

Proba de baraj - Problema a III-a Pagina 2 din 5

Barem de evaluare şi de notare
 Etotal
ƒ durata procesului de obţinere a oxigenului Δτ = 0,20p
Putil

N A ⋅ pp ,O2 ⋅ 4 ⋅ RT ⋅ ρT ⋅ E 0 ⋅ (DS −M )
2

ƒ Δτ = 0,40p
μ O2 ⋅ gT ⋅ ρ M ⋅ RM ⋅ η ⋅ WT ⋅ (DS −T )2

⎧⎪Δτ = 9 ⋅ 10 8 s
ƒ ⎨ 0,40p
⎪⎩Δτ = 3 ⋅ 101 ani

Punctaj total acordat pentru partea A - Terraformarea planetei Marte 6,00p

Nr.
item
Partea B – Nor intergalactic Punctaj
a. Pentru: 1,50p

expresia timpului de contracţie a norului intergalactic Tc = ξ ⋅ ρ α ⋅ K β ⋅ R γ ,

unde ξ - constantă adimensională
ƒ ρ - densitatea norului 0,40p
R - raza norului
K - constanta atracţiei universale

⎧[ρ ] = M ⋅ L−3
⎪
ƒ ⎨[R ] = L 0,20p
⎪
⎩[K ] = M ⋅ L ⋅ T
−1 3 −2

ƒ T = M α − β ⋅ L−3α +3 β +γ ⋅ T −2 β 0,20p

⎧ 1
⎪α = − 2
⎪
⎪ 1
ƒ ⎨β = − 0,20p
⎪ 2
⎪γ = 0
⎪
⎩

ξ
ƒ Tc = 0,20p
K ⋅ρ

Timpul de contracţie al norului intergalactic este acelaşi, pentru ambele situaţii

ƒ 0,30p
prezentate în problemă.
Punctaj total acordat pentru partea B - Nor intergalactic 1,50p

Proba de baraj - Problema a III-a Pagina 3 din 5

Barem de evaluare şi de notare
 Nr.
item
Partea C – Energia de impact Punctaj
a. Pentru: 1,50p

expresia energiei degajate la impactul Pământului cu un meteorit

2
ƒ M redusa ⋅ v rel 0,20p
E impact = ;
2

2
M ⋅ m v rel
Eimpact = ⋅ , unde M este masa Pământului, iar m este masa
ƒ (M + m ) 2 0,20p
meteoritului

2
v rel
ƒ E impact ≅ m ⋅ , întrucât M >> m 0,20p
2

π D3 2
ƒ E impact ≅ ρ ⋅ ⋅ v rel 0,20p
12

Exemplu:
- ţinând cont că Pământul execută o mişcare de revoluţie în jurul Soarelui, într-
un an, descriind o traiectorie considerată circulară cu raza de 8 minute lumină
se poate estima că viteza Pământului are valoarea de 30 km ⋅ s −1 ;

- vitezele meteoriţilor la impactul cu Pământul au un spectru larg de valori. Unii

meteoriţi au o valoare a vitezei în imediata vecinătate a zonei de impact de
0,1km ⋅ s −1 , iar alţii au valoarea vitezei de circa 20 km ⋅ s −1 − 30 km ⋅ s −1 .
ƒ Având în vedere şi posibilele orientări ale vitezei meteoritului în raport cu viteza 0,30p
Pământului se poate estima o valoare medie a vitezei relative la impactul
Pământului cu un meteorit
v rel ≅ 30 km ⋅ s −1
Observaţie:
- se acordă punctajul şi dacă valoarea estimată pentru viteza relativă are altă
valoare, cu condiţia ca rezultatul să fie obţinut în urma unui raţionament şi/sau
a unor estimări corecte.

Proba de baraj - Problema a III-a Pagina 4 din 5

Barem de evaluare şi de notare
 Exemple:
- pentru un meteorit alcătuit din gheaţă se poate estima că densitatea lui medie
este ρ ≅ 1000 kg ⋅ m −3 şi E impact ≅ 2 ⋅ 1014 J

- dintre meteoriţii care au căzut pe Pământ şi care au fost studiaţi, cei mai mulţi
(95%) sunt alcătuiţi din piatră (condrite), conţinând cuarţ SiO2 . Alţi meteoriţi
conţin fier ( ρ Fe = 7874 kg ⋅ m −3 ) şi siliciu, alţii fier şi nichel
( ρ Ni = 8908 kg ⋅ m −3 ) etc. Se poate estima că densitatea medie a meteoritului
ƒ 0,40p
este ρ' = 2500 kg ⋅ m −3 şi E ' impact ≅ 6 ⋅ 1014 J

Observaţii:
- se acordă tot punctajul (0,40p ) dacă energia de impact estimată are ordinul
de mărime 1014 J .

- se acordă numai 0,20p, dacă energia de impact estimată are un alt ordin de
mărime şi rezultatul este obţinut în urma unui raţionament şi/sau a unor
estimări corecte.

Punctaj total acordat pentru partea C - Energia de impact 1,50p

Nr.
item
Partea D – Antena Punctaj
a. Pentru: 1,00p
α β γ
expresia perioadei de oscilaţie proprie a antenei Tantena = κ ⋅ l ⋅ E ⋅ ρ
unde κ - constantă adimensională
ƒ l - lungimea antenei 0,20p
ρ - densitatea materialului din care este confecţionată antena
E - modulul de elasticitate

ƒ T = M β +γ ⋅ Lα − β −3γ ⋅ T −2 β 0,20p

1 1
ƒ α = 1; β = − ; γ = 0,20p
2 2

ρ
ƒ Tantena = κ ⋅ l ⋅ 0,20p
E

ρ
T ' antena = κ ⋅ 2l ⋅ T ' antena = 2 ⋅ Tantena
ƒ E 0,20p
Perioada oscilaţiilor proprii ale antenei creşte de două ori, dacă dimensiunea
sa lineară se măreşte de două ori.

Punctaj total acordat pentru partea D - Antena 1,00p

Barem de evaluare şi de notare propus de:

Dr. Delia DAVIDESCU
Conf. univ. dr. Adrian DAFINEI
Inspector Şcolar General Sorin TROCARU

Proba de baraj - Problema a III-a Pagina 5 din 5

Barem de evaluare şi de notare