CONFORMAREA STRUCTURII METALICE DE REZISTENTA A ANVELOPEI UNEI

INSTALATII DE PROTECTIE A MEDIULUI

Autori:
Asist. Ing. Daniel BITCA*
Conf. Dr. Ing. Paul IOAN*
Dr. Ing. Rodica ANGELESCU**
Ing. Ion MUNTEANU**

*Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti, Facultatea de Constructii Civile,

Industriale si Agricole, Catedra de Constructii Metalice
**Institutul de Studii si Proiectari Energetice S. A. Bucuresti

ABSTRACT
Piesa principala a instalatiei de desulfurare a gazelor de ardere a centralei electrice
Rovinari o constituie Absorberul. Acest echipament functioneaza intr-o atmosfera
controlata de temeratura, umiditate si calitate a aerului. Din acest motiv este necesara
realizarea unei „anvelope”. Anvelopa avand doar rol „arhitectural” de asigurarea unui
climat, s-a impus conditia unui consum minim de otel in conditiile in care aceasta nu
poate rezema pe echipamentul tehnologic ce are dimensiuni in plan si elevatie
impresionante (diametrul de 19m si inaltimea de 46m). Prin multiple iteratii, prin
adoptarea unor concepte constructive complet diferite, prin realizarea de legaturi
orizontale la nivele pasarelor tehnologice, in final am reusit sa indeplinim dorinta
beneficiarului.
1. GENERALITATI
Proiectarea a fost initiata de SAEM ENERGOMONTAJ, care, cu toate ca avea un
proiect la faza PT, a solicitat o noua conceptie constructiva din care sa rezulte o
diminuare a consumului de otel si implicit de transport, montaj etc. de aproximativ 40%.
Structura Casei Absorberului este o anvelopa ce protejeaza instalatiia de desulfurare a
gazelor de ardere aferenta centralei electrice Rovinari (Wet Flue Gas Desulfurization –
WFGD – SOx Removal Control Systems). Aceasta nu are plansee intermediare ci numai
pasarele de circulatie dispuse aleatoriu din punct de vedere structural. Adosat cladirii
Absorberului este prevazuta o hala cu un pod rulant de 16 tone care reazema atat pe
stalpii structurii Absorberului cat si pe un sir de stalpi paralel cu latura mare a structurii de
rezistenta. Pe o alta latura se afla un spatiu tehnic ce adaposteste doua rezervoare de
mari dimensiuni, spatii tehnologice auxiliare pe mai multe niveluri, scara si liftul ce asigura
accesul la platformele superioare. Aceasta constructie este de asemenea rezemata pe
una din laturile casei absorberului. Dimensiunile in plan sunt de 36.90m x 31.50m iar
inaltimea de aproximativ 50 m.
Fiind o constructie industriala nu se poate vorbi de regim de inaltime deoarece nu
avem plansee si deci nici diafragme in plan orizontal care sa asigure conlucrarea spatiala
a tuturor elementelor verticale ale structurii de rezistenta. Conlucrarea spatiala, la cateva
nivele a fost asigurata prin pasarele tehnologice ce au fost dimensionate din conditia de
rigiditate in plan orizontal si din incarcari tehnologice in plan verical. Dispunera
elementelor verticale de preluare a actiunilor orizontale – vant, seism – nu s-a putut
realiza simetric din cauza fuctiunilor tehnologice, motiv pentru care s-au facut mai multe
iteratii privind rigiditatea contravantuirilor verticale, astfel incat in primele doua moduri
proprii de vibratii sa nu apara efecte semnificative de torsiune. In final, cu toate ca
structura prezenta geometric variatii de rigiditate atat in plan cat si in elevatie, s-a reusit
„echilibrarea” acesteia obtinandu-se primele moduri proprii de vibratie dominant de
translatie. S-a cautat ca structura cu pod rulant, adosata structurii pricipale sa influenteze
parametrii dinamici ai structurii principale cat mai putin alegand solutia de reazem articulat
al cadrelor transversale pe stalpii structurii principale. Din motivele enuntate anterior
elementele vericale (stalpii) s-au conformat in solutie „Cruce de Malta” din table sudate
insa nu s-au folosit grosimi mai mari de 50mm pentru a permite realizarea imbinarilor cu
sudura in conditii de deplina siguranta. Otelul folosit este S355J2 la care s-a solicitat
verificarea tuturor placilor de capat si talpilor stalpilor cu ultrasunete pentru a
preintampina ruperea lamelara.
2. DESCRIEREA SISTEMULUI CONSTRUCTIV
In figura 1 este aratata structura de rezistenta a intregii constructii ce inglobeaza cele
3 zone: ”Casa Absorberului” (intre axele 3’-8 si E-J), ”Statia de pompe si suflante” (intre
axele 1 si 3’) si ”Casa liftului, a scarii si a rezervoarelor de proces” (intre axele J’ – L
respectiv 3’-8).

Figura 1. Plan la cota pardoselii si modelarea 3D a structurii

Toate cele trei parti de structura reazema pe un radier comun cu grosime de 2,00m.
Acesta a fost rezemat pe o umplutura de beton simplu de 1,20m grosime. Radierul
sustine atat cele trei corpuri de cladire, insa mai primeste incarcari si de la echipamentul
ce este incastrat in acest radier, de la cele doua rezervoare rezemate pe acesta, pompe,
conducte de recirculare, echipamente auxiliare, etc. Supraradierul care asigura
incastrarea unor echipamente enumerate mai sus si inglobeaza canalele tehnologice sub
cota pardoselii, are o grosime de 0,90m.
2.1. CASA ABSORBERULUI are rolul de anvelopa pentru echipamentul principal al
instalatiei de desulfurare dar are totodata si rolul de a asigura accesul si mentenanta
acestuia, sustinand platforme si cai de acces catre diferite zone. Structura corpului “Casa
Absorber” are dimensiuni in plan 24.65 x 24.81m (2 deschideri de 11.65m si respectiv
13.0m, travei de 10,0m, 14,81m, 15,7m si 9,11m), inaltimea constructiei la coama
sarpantei este de aproximativ 50,0 m.
 Structura de rezistenta a fost conformata ca o structura in cadre duale. Cadrele
contravantuite centric au contravantuiri cu diagonale intinse active in X sau in V [2].
Cadrele din axele „E” si „8” sunt obturate de tubulaturi cu dimensiuni mari care nu au mai
facut posibila realizarea contravantuirilor verticale. Pentru a micsora pe cat posibil saltul
de rigiditate al cadrelor verticale, in zonele de discontinuitate a contravantuirilor verticale
s-a marit rigiditatea grinzilor.
Datorita prezentei echipamentului tehnologic de dimensiuni mari de forma cilindrica in
interiorul structurii, pentru a se realiza saiba rigida la nivelul platformelor, s-a realizat un
sistem de contravantuiri orizontale ce urmaresc conturul utilajului. Intre grinzile
perimetrale ale ultimei platforme si grinzile perimetrale ale acoperisului s-a creat un inel
rigid prin introducerea unui sistem de contravantuiri verticale realizate din profile din teava
rectangulara avand rolul de a reduce deplasarile laterale ale structurii si de a realiza
impreuna cu sarpanta o conlucrare spatiala a tuturor elementelor verticale.
Platformele metalice de lucru sunt situate la cotele 12,57m, 21,68m, 25,68m, 31,97m,
34,57m si 45,17m fata de nivelul pardoselii din beton armat.
Pentru stalpii structurii au fost folosite sectiuni de tip “Cruce de Malta” pe toata
inaltimea structurii Casei Absorberului. Acestia sunt articulati in fundatii, prinderea
facandu-se prin intermediul a 4 buloane de ancoraj M90, grupa 6.8.
Sectiunile stalpilor variaza pe inaltimea structurii de la 15x656 (bixhi)-22x400(btxtt) la
primele doua niveluri, 12x556-22x300mm la nivelurile intermediare pana la 12x564-
18x300mm la ultimul nivel.
In axul 3’, acolo unde se realizeaza legatura dintre structura Camerei Pompelor si
Casa Absorberului, intre stalpii cu sectiune “cruce de malta” au fost introdusi stalpi din
europrofile HEA400 pe toata inaltimea structurii Camerei Pompelor, si care intra in
alcatuirea cadrului din axul 3’. Prinderea in fundatii se realizeaza articulat.
Grinzile au sectiunea de tip grinzi cu inima plina, realizate din profile laminate la cald
HEA, HEB sau IPE, de clasa de sectiune 1 sau 2.

Figura 2: Cadrele contravantuite centric din axele 8, 3’ si E

Pentru asigurarea efectului de saiba orizontala, la nivelul platformelor tehnologice, in
plan orizontal s-au dispus contravatuiri orizontale. Aceste contravatuiri orizontale sunt
realizate din teava rotunda.
 Pentru obtinerea unei rigiditati laterale care sa indeplineasca conditiile de drift s-au
dispus contravantuiri verticale pe amblele directii principale ale structurii. Contravantuirile
sunt din teava rectangulara.

Figura 3: Modelarea structurii in programul de detaliere 3D Advance Steel

La nivelul acoperisului s-a realizat o diafragma orizontala rigida alcatuita din grinzile
de cadru, pane continui si contravantuirile orizontale dispuse pe toata suprafata
acoperisului. Acesta saiba este capabila sa preia sarcinile orizontale provenind din vant
si din seism si sa le conduca la elementele verticale ale structurii [1].
2.2. CAMERA POMPE este o constructie de tip « hala», integral metalica. Aceasta
are dimnesiuni in plan de 12.25x25.35 m (interax) avand o singura deschidere de 12.25
m, 6 travei cu lungimi diferite (intre 4,65m si 6,40m), o inaltime de 17.87 m, si este
alcatuita din stalpi, grinzi longitudinale, contravantuiri longitudinale. Sarpanta acoperisului
este realizata din rigle prinse articulat pe stalpi de tip ferme de acoperis, pane si
contravantuiri in planul acoperisului.
Pentru stalpii structurii au fost folosite sectiuni din europrofile. Stalpii din cadrul
longitudinal necomun cu structura Casei Absorberului (din axul 1) au sectiunea din profile
HEA500, iar pe cele doua frontoane, pentru a micsora deschiderea frontoanelor, s-au
prevazut stalpi pendulari, articulati in fundatii si rezemati de structura sarpantei, cu
sectiunea alcatuita din profile HEA 300.
Riglele longitudinale utilizate sunt grinzi cu inima plina, realizate din profile laminate la
cald de tip HEA. Cadrele longitudinale au schema statica de cadre contravantuite cu
stalpi articulati, atat la nivelul de ancorare al stalpilor, cat si la nivelul acoperisului. Pentru
asigurarea stabilitatii structurii pe directie longitudinala, a fost prevazut un portale vetrical
pe directia longitudinala a halei pe cadrul necomun cu structura Casei Absorberului (in
axul 1) si mai multe contravantuiri verticale in cadrul comun cu Casa Absorberului (din
axul 3’).
La nivelul acoperisului s-a realizat o saiba orizontala rigida alcatuita din grinzile cu
zabrele, panele continui pe cele 6 travei si contravantuirile orizontale dispuse pe toata
suprafata acoperisului. Aceasta saiba este capabila sa preia sarcinile orizontale
provenind din vant si din seism si sa le conduca la elementele verticale ale structurii.
Camera Pompelor este deservita de un pod rulant cu o capacitate de ridicare 16 tone,
ce circula pe grinzi de rulare.
2.3. CASA REZERVOARELOR are dimensiuni in plan 24.65 x 6.69 m (interax) avand
o singura deschidere de 6.69 m si 4 travei de 5,40m ÷ 6,25m si o inaltime variabila de la
37.05 m, in zona casei scarii, la 32.85 m desupra rezervoarelor. Structura de rezistenta
este alcatuita din cadre cu rigle articulate in stalpi pe directie transversala (in axele 3’, 5,
6, 7 si 8) care transmit incarcarile orizontale la cadrele verticale contravantuite ce fac
parte din structura Casei Absorberului. Pe directie longitudinala (in axul L) s-a realizat un
cadru contravantuit centric cu contravantuiri cu diagonale intinse active.,
Sectiunile stalpilor sunt de tip „¾ Cruce de Malta”, stalpii fiind alcatuiti dintr-un profil
HEA500 si ½ profil IPE600. Acestia sunt articulati in fundatii, prinderea realizandu-se prin
intermediul a 4 buloane M64 din otel S355J2.
Grinzile de cadru utilizate sunt grinzi cu inima plina, realizate din profile laminate la
cald de tip europrofile IPE. Legatura cu structura Casei Absorberului este realizata din
profile laminate la cald de tip europrofile IPE pentru elementele incovoiate si solicitate la
efort axial, iar elementele care nu sustin platforme tehnologice si sunt solicitate doar la
efort axial au fost realizate din teava rectangulara.
Structura sustine 2 grinzi monorail ce deservesc echipamentele existente in structura,
fiecare echipament de ridicare avand o sarcina la carlig de 8 tf.
Pentru asigurarea efectului de saiba orizontala, la nivelul platformelor tehnologice, in
plan orizontal s-au dispus contravatuiri orizontale realizate din teava rotunda. La nivelul
acoperisului s-a realizat o saiba orizontala rigida alcatuita din grinzile de cadru, panele
(continue pe reazeme) si contravantuirile orizontale dispuse pe toata suprafata
acoperisului.
Constructia va avea platforme tehnologice cu pardoseli din gratare pentru zonele de
circulatie, si cu pardoseli realizate din platelaje in zonele de rezemare a utilajelor.
Planseele tehnologice vor fi asigurate cu balustrade metalice de protectie in zonele
periculoase. Accesele pe verticala se realizeaza pe o scara metalica cu vanguri realizate
din profile laminate tip UPN si trepte prefabricate de tip gratar, protejate cu balustrade
metalice.

3. DESCRIEREA SOLUTIILOR CONSTRUCTIVE ADOPTATE SI A

PARTICULARITATILOR DE CALCUL
Starea de eforturi de deformatii a structurii a fost calculata cu ajutorul programului de
calcul SAP2000. Toate elementele structurale au fost modelate cu elemente de tip beam
(frame).
In urma unei analize static liniare s-a obtinut starea de eforturi si deformatii in
structura sub actiunea diverselor incarcari.
Incarcarile gravitationale date de greutatea proprie a elementelor si a echipamentelor
sustinute de platformele tehnologice au fost stabilite de comun acord cu tehnologii si cu
proiectantii instalatiei.
 Figura 4: Modelare 3D in programul de calcul SAP2000
Incarcarile climatice au fost calculate conform normelor actuale in vigoare (NP082-
2004 - Actiunea vantului [7], CR1-1-3-2005 – Evaluarea actiunii zapezilor asupra
constructiilor) [8]. Evaluarea actiunii vantului asupra constructiei a tinut seama de variatia
sectiunii cladirii pe inaltime. S-au evaluat presiunile pe constructie in 4 ipoteze de
incarcare tinandu-se seama de posibilitatea actiunii vantului pe mai multe directii.
Conform Codului de proiectare seismica a cladirilor [4] cladirea se incadreaza in clasa
de importanta I pentru care coeficientul de importanta este g=1.4.
Deoarece s-a urmarit in consum minim s-au folosit si sectiuni de clasa 2. In acesta
situatie structura a fost incadrata in clasa de ductilitate medie. Pentru acest tip de
structura, in cazul structurilor cu cadre contravantuite centric cu contravantuiri in „V”,
factorul de comportare are valoarea q=2, insa a a fost redus cu 30% conform
recomandarilor de la punctul 4.4.3.1 din P100 datorita neregulatitatilor atat in plan cat si in
elevatie, datorita salturilor de rigiditate de la un „planseu” tehnologic la altul, cat si a
discontinuitatilor contravantuirilor verticale impuse de procesul tehnologic.

Figura 5: Spectrul de proiectare pentru accelaratii

Combinatiile de actiuni s-au facut conform normativului CR 0-2005 – Bazele
proiectarii structurilor in constructii [9]. Pentru actiunea seismica s-au respectat si
prevederile paragrafului 4.5.3.6.1 din P100-1/2006 [3] prin care se combina efectele
orizontale ale actiunii seismului pe doua directii:EEdx + 0.30EEdy respectiv 0.30EEdx + EEdy.
In plus, pentru verificare, s-a facut si o combinatie de incarcari suplimentara cu un seism
la 45°.
 Prin iteratii succesive s-au conformat sistemele de contravantuiri si s-au ales
dimensiunile elementelor.
In urma analizei modale, se constata ca primele doua perioade proprie ale structurii
sunt in jurul valorii de 0,65sec. In tabelul 1 sunt aratati factorii de participare a maselor
pentru primele 20 de moduri de vibratii ale structurii. Se observa ca in primele moduri de
vibratie avem translatie si o participare a masei de aproximativ 50% din masa totala a
structurii pe ambele directii principale ale structurii.

TABLE: Modal Participating Mass Ratios

StepType StepNum Period UX UY UZ SumUX SumUY SumUZ
Mode 1 0.67 0.00 0.50 0.000 0.001 0.504 0.00
Mode 2 0.63 0.48 0.00 0.000 0.484 0.504 0.00
Mode 3 0.57 0.03 0.01 0.000 0.515 0.511 0.00
Mode 4 0.51 0.00 0.11 0.000 0.520 0.619 0.00
Mode 5 0.51 0.03 0.03 0.000 0.551 0.650 0.00
Mode 6 0.50 0.02 0.00 0.000 0.569 0.655 0.00
Mode 7 0.45 0.00 0.02 0.000 0.572 0.676 0.00
Mode 8 0.43 0.14 0.00 0.000 0.712 0.676 0.00
Mode 9 0.42 0.05 0.02 0.000 0.761 0.698 0.00
Mode 10 0.38 0.04 0.02 0.000 0.799 0.720 0.00
Mode 11 0.34 0.01 0.00 0.000 0.809 0.720 0.01
Mode 12 0.33 0.01 0.03 0.000 0.820 0.752 0.01
Mode 13 0.28 0.01 0.04 0.003 0.829 0.793 0.07
Mode 14 0.28 0.01 0.00 0.003 0.839 0.797 0.07
Mode 15 0.27 0.04 0.00 0.001 0.875 0.797 0.10
Mode 16 0.25 0.00 0.01 0.004 0.877 0.808 0.13
Mode 17 0.25 0.01 0.00 0.000 0.892 0.808 0.13
Mode 18 0.24 0.01 0.00 0.004 0.902 0.809 0.18
Mode 19 0.23 0.01 0.00 0.000 0.915 0.809 0.21
Mode 20 0.22 0.02 0.01 0.002 0.940 0.821 0.22

Tabelul 1: Perioada de vibratii si factori de participare a maselor

Datorita rigiditatii mari a cadrelor contravantuite, grinzile au fost dimensionate din
gruparea fundamentala de incarcari, la sarcini gravitationale. Pentru micsorarea eforturilor
in acestea, unele grinzi de cadru cu lungime mare au primit un reazem suplimentar, prin
prevederea unor tiranti ce leaga grinda de zona de intersectie a contravantuirilor verticale.
Tirantii se prind de grinda articulat pentru a nu introduce solicitari suplimentare in grinzi.
Verificarile de rezistenta si stabilitate a elementelor s-a facut in conformitate cu
normele in vigoare la data proiectarii structurii. Pentru elementele principale ale structurii
s-au facut verificari suplimentare in conformitate cu SR EN 1993-1-1...5, pentru diferite
grupari de incarcari:
- Pentru gruparea efectelor structurale ale actiunilor pentru verificarea structurilor la
starile limita ce combina efectele actiunilor permanente, de exploatare si efectele
actiunilor climaterice (vant sau zapada), s-au aplicat relatiile de verificare in domeniul
elastic, indiferent de clasa de sectiune a elementelor verificate cu relatiile de la clasa 3 de
sectiune din SR EN 1993. De exemplu, verificarea la incovoiere a unei sectiuni a fost
W el ,min ⋅ f y
verificata cu relatia: M c ,Rd = M el ,Rd =
γ M0
- Pentru gruparea efectelor structurale ale actiunilor ce combina efectele actiunii
seismice, s-au aplicat relatiile de verificare in in domeniul elastic deoarece starea de
eforturi a fost stabilita printr-un calcul staic linear echivalent si nu functie de de clasa de
sectiune a elementelor verificate asa cum se poate intelege din prevederile din SR EN
1993-1-1; De exemplu, verificarea la incovoiere a unei sectiuni a fost verificata cu relatia
 W el ,min ⋅ f y W pl ⋅ f y
cu : M c ,Rd = M el ,Rd = in loc de M c ,Rd = M pl ,Rd = pentru sectiunile din
γ M0 γ M0
clasa 1 sau 2 de sectiune. S-au verificat zonele pontential plastice si elementele ce
participa la preluarea actiunii seismice in domeniul plastic la eforturile majorate cu
produsul 1,1 γ ov Ω
Imbinarile au fost calculate conform STAS 10108/0-78 [4], insa conformarea si starea
de eforturi s-a realizat conform P100-1/2006. Pentru prinderile elementelor principale s-au
facut si verificari ale imbinarilor in conformitate cu normativul SR EN 1993-1-8 [6].
La imbinarile cu suruburi solicitate in planul imbinarii s-a urmarit ca rezistenta la
forfecare a suruburilor sa depaseasca rezistenta la presiune pe peretii gaurii. Imbinarile
au fost calculate cu o suprarezistenta de 1,1·γov=1,375.

Figura 6: Modelarea imbinarilor in programul de detaliere Advance Steel si executia si

montajul elementelor structurale (detaliu de imbinare)
Imbinarile grinda-stalp sunt de tip rigid, si se realizeaza in solutia cu placa de capat
(flansa) si scaun pentru preluarea fortei taietoare, urmarindu-se disocierea starii de
eforturi in imbinare. S-a rezolvat atat imbinarea grinzii cu placa de capat cat si imbinarea
cu suruburi intr-un singur plan de cedare. Pentru a micsora tensiunile din cordoanele de
sudura ce prind inimile profilelor de placa de capat, la partea inferioara a nodului s-a
prevazut un scaun cu dimensiuni mai mari care nu este in contact cu placa de capat a
stalpului si care preia forta taietoare direct de la inima grinzii prin intermediul unei piese
montata pe grinda inaintea placii de capat. Astfel conformata imbinarea, atat sudurile
dintre grinda si placa de capat cat si suruburile de prindere a placii de capt pe stalp vor fi
solicitate numai din moment incovoietor si eventual forta axiala nu si forta taietoare.
Aplicand acest sistem nu mai este necesara prelucrarea suprafetelor in contact,
suruburile vor fi dimensionate numai la intindere (din forta axiala si moment incovoietor).
Suruburile de inalta rezistenta au fost pretensionate cu o forta de pretensionare egala
cu de 50% din forta de pretensionare indicata in normativul C133-82 (Instructiuni tehnice
privind imbinarea elementelor de constructii metalice cu suruburi de inalta rezistenta
pretensionate) [10], iar in cazul solicitarilor gravitationale acestea lucreaza numai la
intindere in tija. Prin pretensionarea suruburilor se reduce riscul ruperii fragile la incarcari
dinamice din actiunea seismica a suruburilor de inalta rezistenta deoarece tensiunile din
tije cresc numai dupa ce anuleaza forta de precomprimare.
 Figura 7: Detalii de noduri grinda-stalp
Stalpii au fost tronsonati urmarindu-se ca imbinarile intre tronsoane sa se realizeze in
zonele cu solicitarile cele mai mici. Majoritatea stalpilor au fost imbinati la aproximativ 1/3
din distanta intre doua rigle, urmarindu-se si respectarea gabaritului maxim de transport
dar si intreruperea stalpilor in aceeasi sectiune. La imbinarile tronsoanelor de stalpi forta
axiala se transmite prin contact direct. Pentru a asigura contactul intre tronsoane s-au
prevazut flanse prinse cu suruburi (solicitate in lungul tijei in cazul in care apar intinderi in
elementele structurale) si cu eclise si suruburi solicitate perpendicular pe tija pentru
preluarea momentelor incovoietoare.

Figura 8: Detaliul de imbinare a tronsoanelor stalpilor si detaliul de marire a rigiditatii

grinzii in zonele unde nu a fost posibila realizarea contravantuirilor verticale
Suruburile de ancoraj au fost proiectate la efortul maxim de intindere rezultat din
combinatia de incarcari care include actiunea seismica. Efectele actiunii EFd (eforturile de
la baza stalpului) au fost determinate cu relatia: EFd = EF ,G + γ Rd ΩEF ,E ,unde:
- EF,G = efectul actiunii (efortul sectional) din incarcarile neseismice, incluse in
combinatia de actiuni considerate in calculul la cutremur
- EF,E = efectul actiunii (efortul sectional) din incarcarile seismice de proiectare
- γRd = factorul de suprarezistenta, egal cu 1
Pentru evitarea ruperii fragile, detaliul de prindere a stalpilor in infrastructura a fost
conceput astfel incat sa asigure o zona de deformatie libera a suruburilor de ancoraj mai
mare de 5d, unde d este diametrul tijei surubului.
 Figura 9: Detaliul de prindere articulata a stalpilor in fundatii
Pentru transmiterea fortei taietoare de la baza stalpului la fundatie s-au prevazut
elemente sudate (pinteni) sub placa de baza a stalpului, care au fost inglobate in goluri
special executate in fundatii, odata cu subbetonarea bazei. Pentru controlul acestor
subbetonari, in placile de baza ale stalpilor s-au lasat goluri prin care se poate observa
posibilitatea si corectitudinea subbetonarii bazei stalpilor. Pentru subbetonare s-au utilizat
mortare fara contractii.

BIBLIOGRAFIE:
[1] C. Dalban, E. Chesaru, S. Dima, C. Serbescu - Constructii cu structura metalica
[2] D. Mateescu - Constructii inalte cu schelet din otel
[3] P100-1/2006: Cod de proiectare seismica; Partea I – prevederi de proiectare pentru
cladiri;
[4] STAS 10108/0-78: Calculul elementelor din otel;
[5] SR EN 1993-1-1: Eurocod 3: Proiectarea structurilor de otel. Reguli generale si reguli
pentru cladiri;
[6] SR EN 1993-1-8: Eurocod 3: Proiectarea structurilor de otel. Proiectarea imbinarilor;
[7] NP 082-04: Cod de proiectare. Actiunea vantului;
[8] CR-1-1-3-2005: Cod de proiectare. Evaluarea actiunii zapezilor asupra constructiilor;
[9] CR-0- 2005: Cod de proiectare. Bazele proiectarii structurilor in constructii;
[10] C133-82 - Instructiuni tehnice privind imbinarea elementelor de constructii metalice
cu suruburi de inalta rezistenta pretensionate