Testul 3

1.Dreptul de prioritate.Regulile de stabilire ale prioritatii pentru obiectelor de

proprietate industriala
1.1.Definiti dr.de prioritate a inventiei.Care sunt avantajele dreptului de a invoca
prioritate
Orice persoană care a depus reglementar o cerere de înregistrare a unei mărci într-un stat sau
pentru un stat parte la Convenţia de la Paris sau la Acordul de instituire a Organizaţiei
Mondiale a Comerţului, după caz, ori succesorul de drepturi al acestei persoane beneficiază,
la depunerea în Agepi a cererii de înregistrare a aceleiaşi mărci pentru produse sau servicii
identice cu sau cuprinse în cele pentru care a fost depusă cererea, de un drept de proprietate
pentru un termen de 6 luni, începînd cu data de depozit a primei cereri de înregistrare a
mărcii.
Din cauza ca aceasta oti ofera posibilitatea sa acorzii cererii o data de depozit anterioara ceea
ce te beneficiaza in raport cu alti titulari care cer acelasi brevet pt aceeasi inventie.E o masura
de asigurare asupra inventiei.
1.2.Clasificati, analizati si comparati prioritatile conform legislatiei nationale
Prioritatea poate fi:
*conventionala – situatia in care prioritatea asupra unei inventii poate fi stabilita la data
depunerii unei cereri initiale intr-o tara membra a Uniunii de la Paris sau Organizatia
Mondiala a Comertului, daca aceaasta cerere a fost depusa la AGEPI in termen de 12 luni de
la data de depozit a cererii initiale.Ziua depozitului nefiind inclusa in termen.Prioritatea
conventionala poate fi privita ca o fictiune legala in temeiul caruia toate cererile ulterioare de
brevet sint considerate ca si cum ar fi depuse la aceeasi data ca si prima cerere, avind
prioritate fata de alte persoane care au depus cereri de brevet pt aceeasi inventie in intervalul
respective de prioritate.
*expozitionala – situatia in care invocarea prioritatii unei inventii se poate face in baza
exponatului introdus intre expozitie organizata pe teritoriul unei tari member a Conventiei de
la Paris sau OMC, daca cererea e depusa la oficiu in termen de 6 luni de la data prezentarii
inventiei la expozitie.
In sensul prezentei legi, prin expozitie internationala- daca sunt intrunite cumulative urm.
criterii:
-daca la ea participa producatori din mai multe tari
-daca e organizata in mod official
-daca informatia despre expozitie a fost adusa la cunostinta publicului in mod corespunzator
*prioritate interna – solicitantul sau succesorul in dr. are dr. sa revendice intr-o cerere
ulterioara a prioritatii a unei cereri anterioare depuse la AGEPI pt aceeasi inventie daca
revendicarea prioritatii are loc in termen de 12 luni de la data de depozit al cererii
anterioare.In acest caz, cererea anterioara se considera a fi retrasa.
*prioritate externa – se revendica dr. de proprietate in baza unei cereri anterioare depuse in
alt stat.

Legiuitorul prevede nu pot fi invocate:

*prioritate mozaica – cind se invoca o combinatie de 2 elemente descries de 2 cereri
anterioare
*prioritate in cascada – nu poate fi invocate o prioritate cererii in care era deja invocate o
prioritate

1.3.Speta: “Pe data de 01.02.07 cetateanul Horia isi breveteaza inventia asupra unei
solutii chimice noi in Romania.In aceeasi zi este brevetata o inventie similara in
Federatia Rusa de catre cetateanul Sidorov.Peste 30 de zile ambii titulari se prezinta la
AGEPI la aceeasi ora pentru a breveta inventia in RM si ambii titulari invoca
prioritatea din tara de origine.”Cum va proceda AGEPI in aceasta situatie?Dar care va
fi solutia AGEPI daca Horia ar fi brevetat inventia pe 29.01.07?
Nici o tara a Uniuii nu va putea refuza o prioritate sau o cerere de brevet pentru motivul că
depunătorul revendică priorităţi multiple, chiar dacă ele provin din ţări diferite, sau pentru
motivul că o cerere care revendică una sau mai multe priorităţi conţine unul sau mai multe
elemente care nu sunt cuprinse în cererea sau în cererile a căror prioritate este revendicată, cu
condiţia ca în ambele cazuri să existe o unitate a invenţiei în sensul legii ţării respective.
Conform datelor spetei cetatenii Horia shi Sidorov se prezinta la aceiashi data shi la aceiashi
ora in RM pt a breveta aceiasi inventia, ambii invocind prioritatea din tara de origine. Cet.
Horia - invoca dreptul de prioritate conventionala din Romania (01.02.07) iar cet. Sidorov-
invoca prioritate conventionala din Federatia Rusa (01.02.07.). Ambilor cetateni li se va
accepta cererea deoarece indeplinesc toate cerintele necesare, atit Romania cit shi Federatia
Rusa sunt tari membre a Conventiei de la Paris; shi nu depashesc termenul- invocarea dr de
prioritate conventionala poate fi realizata in termen de 12 luni de la data de depozit initiala,
ziua depozitului nefiind inclusa in termen (Horia shi Sidorov se prezinta in RM peste 30 de
zile ) , in asha mod ambilor li se va atribui data de depozit initiala 01.02.07- ( care coincide).
Deoarece ambii cetateni au aceiashi data de depozit a inventiei, ambii sau prezentat in
aceiashi zi shi la aceiashi ora,AGEPI le va acorda brevete atit cetateanului Horia cit shi cet.
Sidorov shi ambii vor fi cotitulari legali ai inventiei.
In cazul in care cet Horia ar fi brevetat inventia in Romania pe data de 29.01.07 , shi
prezentindu-se in RM ar cere brevetarea inventiei invocind dr. de prioritate conventionala
din Romania , cererii i se va acorda data de depozit din 29.01.07, deoarece indeplineshte
toate cerintele (mentionate mai sus). Dar cet. Sidorov prin invocarea dr de prioritate
conventionala din Federatia Rusa i se va atribui data de depozit 01.02.07. In acest caz AGEPI
va acorda brevet de inventii acelui titular care are o data de depozit anterioara, adica in cazul
spetii cetateanului Horia.
2.Notiunea, clasificarea si functiile marcii de comert si serviciu
2.1.Definiti notiunea de marca si mentionati in ce moment titularul dobindeste dr.la
marca in RM?
Marca – orice semn susceptibil de reprezentare grafica, care serveste la deosebirea
produselor si/sau serviciilor unei persoane fizice sau juridice de cele ale altor persoane fizice
sau juridice
Drepturile asupra marcii sunt dobindite si protejate pe teritoriul RM:
*inregistrarea lor la AGEPI in conformitate cu prevederile Legii privind protectia marcilor
din 2008
*
2.2.Analizati functiile marcii
*de diferentiere a produselor sau serviciilor
Prin acestă funcţie marca devine o “semnătură” aplicată pe produs pentru a-l identifica şi deosebi de alte
produse similare. Este o informaţie furnizată cumpărătorului, cu privire la originea produsului, care îi
permite să-l deosebească de alte produse din aceeaşi gamă.
Funcţia de diferenţiere a mărcii are două aspecte:
individualizează produsele pe piaţă, protejând producătorul de concurenţii săi;
fixează segmentul de cumpărători cu interes pentru produsul respectiv.
*de organizare a pietii
Prin interacţiunea dintre producţie şi consum (pe care o realizează), marca apare ca un
instrument de organizare, de marketing la nivelul pieţii, ca un mijloc de corelare a cererii cu oferta.Această
organizare se exercită în primul rând asupra distribuţiei, având:
_ rol de distribuitor, subdimensionat la simpla funcţie de aprovizionare, sau
supradimensionat ca responsabil de produs sau de serviciu legat de produs;
_ diferite forme de distribuţie prin servire (de către vânzător), prin autoservire sau prin
relaţia de distribuire.
În legătură cu această funcţie a apărut constatarea că “marca se vinde singură” şi a
determinat distribuitorul:
_să-şi creeze mărci proprii (de comerţ, de servicii);
_să-şi revendice exclusivitatea mărcii producătorului de produse a căror distribuţie o organizează.
*de garantie a calitatii
Prin acesată funcţie se stabileşte o legătură de încredere între consumatorul şi producătorul produselor. Cu
ajutorul mărcii, consumatorul identifică anumite produse, pe care le preferă dintr-o gamă asemănătoare,
datorită calităţii lor, sau a modului de prezentare. În felul acesta marca devine garanţia că produsul care o
poartă posedă calităţi constante. Garanţia calităţii este atribuită mărcii şi are semnificaţia obiectivităţii
cumpărătorului (nu are o semnificaţie juridică).
Exemplu în care unele mărci devin simbol de calitate se găsesc în unele articole de modă şi de parfumerie,
mărcile Pierre Cardin sau Yves Saint Laurent fiind, relevante în acest sens, sau Philips pentru produse
electocasnice, Ford, Renault, Mercedes pentru autoturisme etc.Şi în cadrul acestei funcţii poate interveni
alterarea printr-o publicitate “violentă şi invadatoare”, diferenţierea obiectivă a produselor bazată pe calitate
se poate transforma într-o diferenţiere subiectivă bazată pe prezentare.
*de concurenta
Se bazează pe mecanismul de atragere a cumpărătorilor, marca permiţându-le să-şi orienteze alegerea uşor şi
rapid spre produsele aparţinând producătorilor care şi-au câştigat o bună reputaţie.Odată cu dezvoltarea
publicităţii, această funcţie se amplifică, marca devenind un mijloc de presiune asupra cererii prin
diferenţierea artificială a produselor (combinată cu abuzul de publicitate). Această practică duce la
diferenţierea mărcilor aceleiaşi întreprinderi pentru acelaşi produs, prin multiplicarea modelelor, tipurilor,
sau culorilor, realizând o creştere a vânzărilor prin publicitate. De exemplu detergenţii firmei Lever sunt
prezenţi pe piaţă sub o variatate de mărci (Persil, Super Persil, Lunil, Omo, etc.).
Alteori, pe baza calităţii şi prezentării produsului, marca ajunge să se identifice cu produsul încât acesta este
solicitat prin marcă, de exemplu încălţămintea sport purtând marca “Adidas” şi multe alte produse
desemnate prin marcă. Diferenţierea produselor prin marcă şi existenţa funcţiei de concurenţă, printr-o
publicitate agresivă, invadatoare, violentă, poate fi înlocuită de o funcţie monopolistă.
*de reclama sau publicitate
Apare atunci când marca ajunge să constituie pentru consumator “un simbol direct legat de reputaţia unui
produs” şi se impune doar marca si nu provenienţa şi calitatea produsului. Această funcţie a apărut prin
detaşarea mărcii de produsul pe care urma să-l detalieze, marca amplificându-se prin publicitate.
Funcţia de reclamă a mărcii ţine de :
- originalitatea însăşi a mărcii prin impresia exercitată asupra cumpărătorului;
- publicitatea informativă şi persuasivă făcută în favoarea mărcii.
Aceeaşi funcţie transformă marca din accesoriu la produs, în bun independent cu valoare
proprie. Este o funcţie negativă deoarece “interesul principal al mărcii moderne rezidă în reflexul condiţionat
creat cumpărătorului printr-o promoţie originală sau, adesea, de rutina mărcii; în măsura în care o publicitate
de acest fel reuşeşte, ea conferă (se pare) mărcii un potenţial de vânzare independent de alitate şi preţul
produsului căruia îi este asociată” (Smith v. Channel).
*de protectie a consumatorului
Prin aceasta funcţie, marca presupune garantarea constantă a calităţii, care să asigure
protecţia consumatorului prin garantarea provenienţei produselor.
Legislaţia modernă nu a fost adaptată pentru protecţia proprietăţii industriale şi pentru
protecţia specială a consumatorului. Totuşi problema protecţiei consumatorului îşi poate găsi soluţie în
cadrul dreptului de proprietate industrială.
2.3.Aplicind prevederile legislatiei in vigoare, argumentati daca pot sau nu pot, mai
multe intreprinderi sa-si individualizeze produsele sau serviciile sub aceeasi marca?
Titularul unei mărci inregistrate nu poate cere interzicerea utilizării de către alte
persoane a acestei mărci pe produse şi/sau servicii care au fost plasate pe piaţa Republicii
Moldova de el insuşi ori cu consimţămintul său. nu se aplică in cazul cind titularul are motive temeinice să
se opună
comercializării produselor sau prestării serviciilor, in special cind starea acestora este modificată
sau alterată după plasarea lor pe piaţă.
Drepturile asupra mărcii pot fi dobîndite individual sau în coproprietate în indiviziune. Modul de utilizare a
drepturilor în copriprietate asupra mărcii se stabileşte prin acordul încheiat între coproprietari. În caz contrar,
litigiul se soluţionează se inst de judecată competentă.
Dreptul exclusive asupra mărcii nu-I permite titularului să interzică unui terţ să utilizeze în activitatea sa
industrial sau comercială, în concordanţă cu practicile oneste marca, în cazul în care e necesar de a indica
destinaţia unui produs sau serviciu, în special în calitate de accesoriu ori piesă detaşabilă.
Marca poate face obiectul licenţelor exclusive sau neexclusive pentru toate sau pentru o parte din produsele
sau serviciile pentru care e înregistrată. Prin contract de licenţă, titularul mărcii înregistrate, transmite dreptul
de utilizare a acesteia oricărei alte persoane, rezervîndu-şi dreptul de proprietate asupra mărcii.Licenţa poate
fi acordată licenţiatului solicitîndu-i-se sau nu să plătească venituri licenţiarului. Contractul de licenţă va
include clauza ca produsele licenţiatului , sa nu fie inferioare după calitate celor ale licenţiarului şi că
licenţiarul va exercita controlul îndeplinirii acestei clause.

3.Domeniul de actiune al dreptului de autor in RM.Operele excluse de la protectia dr.de

autor
3.1.Evidentiati domeniul de actiune al dr.de autor in RM.Enumerati obiectele protejate
de normele Legii privind dr.de autor si dr.conexe
Dreptul de autor protejeaza operele creatiei intelectuale in domeniul literaturii, artei si stiintei
exprimate intr-o forma obiectiva ce permite a le reproduce, atit publicate cit si nepublicate,
indifferent de forma, destinatia si valoarea fiecarei opera, precum si procedeul de
reproducere a ei.
Obiecte ale dreptului de autor sunt:
Dreptul de autor se extinde asupra operelor literare, de artă sau ştiinţifice exprimate în formă:
    a) scrisă (manuscris, dactilografie, note muzicale etc.);
    b) orală (rostire publică, interpretare publică etc.);
    c) audio- sau videoimprimare (mecanică, magnetică, numerică, optică etc.);
    d) de imagine (desen, schiţă, tablou, plan, desen  tehnic, cine-, tele-, video- sau fotocadru etc.);
    e) volumetrico-spaţială (sculptură, model, machetă, construcţie  etc.);
    f) în alte forme cunoscute în prezent sau care urmează să fie descoperite.
    (2) Obiecte ale dreptului de autor sînt:
    a) operele literare (cărţi, broşuri, articole, programe pentru computer etc.);
    b) operele dramatice şi muzical-dramatice, scenariile, proiectele de scenarii, libretele, sinopsisul filmului;
    c) operele muzicale cu sau fără text;
    d) operele coregrafice şi pantomimele;
    e) operele audiovizuale (cine-, tele-, videofilme,  filme cu diapozitive etc.);
    f) operele de pictură, sculptură, grafică şi alte opere de artă plastică;
    g) operele de arhitectură, urbanistică şi de artă horticolă;
    h) operele de artă aplicată;
    i) operele fotografice şi operele obţinute print-un procedeu analogic fotografiei;
    j) hărţile, planurile, schiţele şi operele plastice referitoare la geografie, topografie, arhitectură şi alte
ştiinţe;
    k) operele derivate şi integrante (traducerile, adaptările, prelucrările şi orice alte prelucrări ale operelor
literare, de artă, ştiinţifice, aranjamentele operelor muzicale, precum şi enciclopediile, antologiile, culegerile,
bazele de date etc.). Operele derivate şi alcătuite sînt ocrotite de dreptul de autor, indiferent de faptul dacă
operele pe baza cărora acestea au fost create sau pe care le includ sînt sau nu obiecte ale dreptului de autor;
    l) alte opere.

3.2.Analizati operele excluse de la protectia dr.de autor si explicati motivele excluderii

acestor opera
-expresiile folclorice
-documentele oficiale si traducerea lor oficiala
-simbolurile si semnele statului
-ideile, proceselor, metodele de functionare sau asupra conceptiilor matematice
-noutatile zilei si faptele cu caracter de simpla informatie
Legile si alte documente oficiale sunt lipsite de protectia normelor dr de autor deoarece au un
caracter public.Caracterul public al acestor documente presupune publicarea si folosirea
libera, cu scopul de a informa cetatenii unui stat despre dr si oblig.lor, precum si alte
momente importante ce reglementeaza rel sociale, economice etc., prezente intr-un stat bazat
pe drept.
Desi, imnul national este un document official, el este publicat cu indicarea numelui
autorului textului si a muzicii.Indicarea numelui autorului nu presupune transformarea
obiectelor indicate in opera protejate de normele dr de autor, ci ar fi o expresie a stimei fata
de dr subiective ale autorilor acestor opere.Autorii documentelor oficiale au tot dr de a cere
respectarea dr sale nepatrimoniale.
Creatiile populare: basmele, proverbele, ghicitorile, cintecele, bancurile, arhitectura
nationala, costumele nationale etc.Acestea sunt excluse de la protectie din motivul
indicatiilor directe in lege si prin faptul ca nu se cunoaste cine este autorul lor, evidentiindu-
se ca autorul acestor opera este poporul.
Comunicarile cu caracter informational referitoare la diverse evenimente si fapte publicate in
presa sau transmise la radiou sau la tv nu se protejeaza de normele dr de autor, deoarece sunt
niste creatii literare sau de arta, ele reprezentind o reflectare obiectiva a evenimentelor
petrecute si nu o creatie intelectuala a autorului comunicarii.
Legea permite si valorificarea si reproducerea libera in original si in traducerea in presa, in
programele radio sit v, cu scop informative, a unor fragmente din operele publicate.Autorul
reportajului in cazul valorificarii libere a comunicarii sale de catre alta agentie de presa este
in dr sa ceara indicarea numelui sau si a sursei de imprumut.
3.3.Aplicind prevederile legislatiei in vigoare, stabiliti care sunt particularitatile de
reglementare a operelor publicate sub pseudonim sau in anonimat (motivele publicarii,
termenul, reprezentantul etc.)
Pseudonim – un nume creat sau adoptat prin care autorul isi ascunde adevarata identitate.
(frica, nu corespunde unor cerinte estetice, usurinta de memorizare etc)
Anonimat – nici indicarea numelui, nici a pseudonimului.
Operele publicate in anonimat sau sub pseudonim le exercita editura sub a carui a fost editata
opera.Operele publicate sub pseudonim au un termen de protectie mai mic.