CURS1: Introducere asupra conceptelor de Inteligenta si

Inteligenta Emotionala

1. Notiunile de inteligenta si de inteligenta emotionala

Termenul INTELIGENŢĂ provine de la latinescul

INTELLIGERE, care face referire la relaţionare/organizare si care
presupune stabilirea de relaţii între oameni.
Denumirea termenului in sine indica faptul că inteligenţa depăşeşte
gândirea care se limitează la stabilirea relaţiilor dintre însuşirile esenţiale
ale obiectivelor şi fenomenelor şi nu a relaţiilor între oameni.
Complexitatea acestei laturi a personalităţii reiese din modul ei de
abordare în istoria filozofiei şi psihologiei. Opiniile faţă de inteligenţă au
oscilat de la acceptarea şi sublinierea rolului ei în cunoaştere, până la
diminuarea semnificaţiei sau chiar până la eliminarea acesteia din
existenţa umană.

INTELIGENŢA EMOŢIONALĂ(Emotional Quotient-EQ)

este capacitatea personală de identificare şi gestionare eficientă a
propriilor emoţii în raport cu scopurile personale (carieră, familie,
educaţie etc). Finalitatea ei constă în atingerea scopurilor noastre, cu un
minim de conflicte inter şi intra-personale.
Ne-am întrebat adeseori ce îi face pe unii oameni, cu un coeficient
de inteligenţă mediu sau chiar scăzut, să reuşească în carieră. Ce ii face
pe alţii, cu un IQ ridicat, să aibă eşecuri, să stagneze în carieră?
Răspunsul la acest aparent paradox este modul în care fiecare dintre ei
îşi foloseşte inteligenţa emoţională (EQ).

Chiar daca o persoană are suficiente cunoştinţe şi idei inteligente, daca

nu îşi cunoaşte şi nu reuşeşte să-şi gestioneze emoţiile şi sentimentele,
poate întâmpina dificultăţi în încercarea de a-şi construi relaţiile cu
ceilalţi sau o carieră profesională de succes. Persoanele cu un înalt

1
grad de autocunoaştere îşi dau seama cum sentimentele lor îi afectează,
atât pe ei, cât şi pe cei din jur.

Dezvoltarea inteligenţei emoţionale ne permite să ne punem în valoare

aptitudinile intelectuale, creativitatea. Ne asigură reuşita, atât în plan
personal, cât şi în cel profesional.

2. Originile conceptului de „Inteligenta Emotionala”( EQ)

Studiile privind inteligenta emotionala sunt relativ recente, ele

debutând în jurul anilor 90. S-au conturat trei mari directii în definirea
inteligentei emotionale, reprezentate de: John D. Mayer si Peter
Salovey; Reuven Bar-On; D.Goleman.

Mayer si Salovey (1990, 1993) considera ca inteligenta

emotionala implica:
- abilitatea de a percepe cât mai corect emotiile si de a le exprima;
- abilitatea de a accede sau genera sentimente atunci când ele faciliteaza
gândirea;
- abilitatea de a cunoaste si întelege emotiile si de a le regulariza pentru
a promova dezvoltarea emotionala si intelectuala.
Prin aceasta definitie autorii evidentiaza interconditionarile pozitive
între emotie si gândire.

In 1983 Howard Gardner a introdus conceptul de: ”Inteligente

Multiple”. El argumenta ca exista nu doar un singur tip de inteligenta ca
si cea masurata prin teste si dezvoltata in cadrul scolar, ci multiple tipuri
de inteligente. El a inventat sintagma : „ Nu intrebati, cat de destepti
sunteti, ci cum sunteti inteligenti”. Gardner a identificat 7 tipuri de
inteligenta diferite de abilitatile comunicative si matematice uzuale.
Printre aceastea, el a inclus si doua abilitati personale: auto-
constientizarea starilor interioare si interactivitatea sociala eficienta.

Cele 7 tipuri de inteligente ale lui Gardner sunt:

2
* Inteligenta Matematica–Logica
* Inteligenta Interpersonala
* Inteligenta Spatiala
* Inteligenta Ritmic–Muzicala
* Inteligenta Intrapersonala
* Inteligenta Kinestetica
* Inteligenta Lingvistic–Verbala

De la inceput poate fi observat ca inter-personalul si intra-

personalul sunt vazute ca doua inteligente separate si corespund cu
definitia de Inteligenta Emotionala.

3. Tipologii ale inteligentei

Istoricul cercetarilor realizate asupra inteligentei a condus specialistii

spre mai multe opinii, diferite la prima vedere insa, apropiate dupa o mai
atenta observatie. Astfel, in acceptiunea lui Stephen Covey, avem de-a
face cu 4 tipologii ale inteligentei prezentate in tabelul 1 :

Gandire Dorinta Simt Actiune

(IQ) (SQ) (EQ) (PQ)

Tabelul 1 : Conceptia lui S. Covey despre tipurile de inteligenta

In acest sens, cele mai cunoscute si analizate sunt:
 Gandirea (IQ) – reprezinta abilitatea de a analiza, rationaliza si
comunica;
 Simtul (EQ) –reprezinta constiinta de sine, auto-cunoasterea,
empatia.

Robert Cooper sustine ca omul are trei creiere (inteligente) in:

 Cap (ceea ce numim noi creier in mod uzual)
 Inima
 Zona intestinelor.

3
 Creierul din intestine se situeaza in cavitatea intestinala. R.
Cooper sustine ca, in urma cercetarilor medicale amanuntite asupra
acestei cavitati, s-a ajuns la concluzia ca aici se gasesc peste un milion
de neuroni, un numar cu mult mai mare decat cei identificati in maduva
spinarii. Specialistul sustine ca ar fi vorba de un sistem independent insa,
in acelasi timp, conectat la ceea ce numim noi creier. Un exemplu al
acestei inteligente situate in cavitatea intestinala este sentimentul de
“fluturasi in stomac” care deseori preced o intalnire importanta, acesta
fiind un mijloc de avertizare al organismului uman asupra unor reactii
care au loc in interiorul sau.

Creierul din inima este tot un sistem care actioneaza independent

de creier (organ), aceasta ipoteza pornind de la ideea ca in dezvoltarea
unui fetus uman, inima este organul care apare mult inaintea creierului
din cap. Concluzia la care a ajuns echipa de cercetatori condusa de R.
Cooper in cadrul “Center for Creative Leadership” este ca singurul lucru
demonstrat statistic ca diferenta intre un lider de top si unul mediocru
este ceea ce se numeste “grija fata de ceilalti” (adica inima, in limbaj
popular).

4. Legatura dintre EQ( Emotional Quotient) si IQ(Intelligence

quotien)?

Multi ani au existat dispute intre cei care sustin diverse teorii
privind legatura dintre EQ si coeficientul IQ. Principalele dileme le-au
reprezentat intrebarile: „Este cineva innascut cu un anumit IQ si nimic
nu poate modifica asta sau este IQ-ul o abilitate care poate fi invata si
antrenata?” si „De ce anumite persoane inteligente au performante
scazute si de ce anumite persoane slab pregatite au performante
marite?”. Nu sunt deocamdata raspunsuri clare, dar in general este
acceptat faptul ca exista un numar mare de factori de interferenta precum
stresul si aptitudinile si imaginea de sine care pot influenta
performantele si care au o influenta si mai mare asupra succesului

4
comparativ cu abilitatile innascute. In prezent, problema este legata
nu de cat de mult ai sau de unde provine ceea ce ai, ci ce poti face cu
ce ai.

Intr-un mod asemanator se pune problema si in cazul Inteligentei

Emotionale. Decat sa se masoare anumiti coeficienti, este mai util sa se
identifice factorii care impiedica folosirea optima a aptitudinilor care
exista si de a invata cum sa se foloseasca acesti factori eficient.
Inteligenta Emotionala nu are limite; oricine e pregatit si doreste
poate sa-si imbunatateasca nivelul de Inteligenta Emotionala.

Fiecare experienta implica o reactie emotionala, iar pentru a trata

mai eficient emotiile, o persoana trebuie:

* Sa remarce emotiile
* Sa simta emotiile
* Sa sesizeze ce anumite transmite emotia
* Sa dezvolte si sa urmareasca un nou fir al actiunii

Practicand cele de mai sus cu regularitate si sarguinta se poate

imbunati nivelul de Inteligenta Emotionala. Pana recent activitatile si
procesele mentale au fost apreciate mai sus de cele emotionale. In
realitate ambele au o importanta egala. Inteligenta Emotionala
stabileste importanta emotiilor in viata de zi cu zi.

5. Componente ale Inteligentei Emotionale

I.Auto–Constientizarea(Cunoaşterea emoţiilor personale)

* Determinarea punctelor forte si a limitarilor

* Constientizarea emotiilor si a efectelor acestora asupra
comportamentului, precum si de impactul acestora asupra celorlalti.
* Analiza comportamentului dinr-o perspectiva introspectiva.

5
 Cunoaşterea emoţiilor personale presupune identificarea şi
exprimarea lor coerenta, într-un context dat. În orice relaţie exprimăm
informaţii, sentimente, fapte, amintiri. Uneori însă, ne este greu să
exprimăm clar ceea ce vrem să spunem sau simţim - nu suntem coerenţi,
iar alteori ne este greu să înţelegem ceea ce ni se spune - intenţia care se
ascunde in spatele cuvintelor. Aceste situaţii sunt generatoare de
conflict.

Pentru a le evita este important să putem codifica şi decodifica

mesajele transmise, la nivelul verbal sau non-verbal, astfel încât să
transmitem şi să înţelegem corect sensul mesajelor.

II.Managementul Emotiilor(Gestionarea emoţiilor)

* Obtinerea abilitatilor de a face fata in mod eficient stresului si

frustrarii.
* Sa fii flexibil si sa doresti sa te adaptezi la schimbare.

Gestionarea emoţiilor se referă la capacitatea noastră de a alege

modalitatea prin care ne vom exprima într-o anumită situaţie. Pentru a
ne gestiona emoţiile este important să ţinem cont de:

 Ce exprimăm?
 Cum exprimăm?
 Când exprimăm?
 Unde exprimăm?
 Cui exprimăm?

III.Imaginea proprie si Auto–motivarea( Direcţionarea emoţiilor

către scop)

* Dezvoltarea unui simt de autoevaluare si increderea in abilitatile de a

face fata cererilor.
* Motivarea prin factori interni precum nevoia de realizare si nevoia de
dezvoltare personala.
6
Scopul este criteriul după care ne gestionăm emoţiile. Este important să
ţinem cont de ceea ce vrem să facem sau să obţinem, în mod concret:

 durata în timp - când vrem să atingem scopul

 participanţi - de cine avem nevoie
 strategie - ce paşi trebuie urmaţi
 resurse - de ce avem nevoie

IV.Abilitati sociale(Empatia)

* Ascultare activa
* Intrare in raport cu ceea ce simt ceilalti
* Prevenirea unei influente negative a factorilor emotionali asupra
capacitatii de ascultare
* Asertivitate
* Gestionarea conflictelor

Se refera la capacitatea de a intui sau de a recunoaşte emoţiile

celorlalţi. Empatia nu înseamnă să trăim emoţiile altor persoane, ci să le
înţelegem pornind de la experienţele noastre.

V.Beneficiile Inteligentei Emotionale(Capacitatea de a construi

relaţii interpersonale pozitive)

* Performante marite
* Motivatie imbunatatita
* Inovatie sporita
* Incredere
* Leadership si management eficient
* Munca in echipa excelenta

7
 Arta inteligentei emoţionale se rezumă în cadrul acestei
componente.

Astfel, avem posibilitatea de a ne crea propriile relaţii folosind

elementele menţionate până acum: ne fixăm scopurile, ne canalizam
energia şi emoţiile în funcţie de scop (folosind empatia ca instrument),
ne exprimam şi identificăm emoţiile într-un mod coerent. Vom fi
conştienţi de responsabilitatea noastră şi a celorlalţi în relaţiile
interpersonale. Acest lucru ne va ajuta să reducem conflictele şi să
comunicăm eficient.

6. CONCLUZII

Sistemul educational uman pune în mod traditional accentul pe

cele trei activitati fundamentale- scris, citit, socotit- toate caracteristice
emisferei stângi (dominata de rationalitate), excluzând aproape
educarea facultatilor emisferei drepte care este sediul imaginatiei,
orientarii spatiale, decodarii muzicii, culorii, ritmului, creativitatii
(dominanta sa fiind intuitia).
Cercetarile din ultimul deceniu accepta alaturi de IQ (coeficientul
de inteligenta) si EQ (coeficientul emotional). Acestia se afla într-o
relatie de interdependenta, fiind incompleti si ineficienti unul fara
celalalt. EQ ridicat face sa traim intens ceea ce ni se întâmpla si sa ne
cunoastem mai bine, pe noi si pe ceilalti.
Mai mult, daca IQ este oarecum limitat de premisele genetice, EQ
este infinit ca posibilitati de dezvoltare si de crestere.
Daca acceptam ca actiunile militare viitoare tind sa devina “operatii
speciale”, atunci avem nevoie si de forte de elita, adica de militari
instruiti astfel încât sa se adapteze rapid, aproape instinctiv situatiilor
neprevazute si schimbatoare.
Majoritatea competenţelor necesare pentru succes sunt de natură
emoţională, la origini, rolul de bază al conducerii fiinds strict legat de
emoţionalitate.

8
 Conceptul de inteligență emoțională, pornește de la ideea că
succesul profesional depinde nu doar de inteligența sa intelectuală, ci și
de capacitatea de a depăși situații delicate deoarece solicitările
emoționale ale subordonaților variază de la o organizație la alta.