XIII LUCRĂRI PRACTICE

13.1 Strategii în producţia vegetalǎ

Resursele de producţie reprezintă potenţialul natural, material,
financiar şi uman de care dispune ferma la un moment dat.
Factorii de producţie sunt resursele antrenate în procesul de
producţie. Folosirea raţionalǎ a factorilor presupune clasificarea lor
după diferite criterii. Un criteriu esenţial îl reprezintă volumul de
factori consumaţi raportat la volumul producţiei obţinute. Din acest
punct de vedere, factorii de producţie pot fi ficşi şi variabili.
Factorii ficşi sunt relativ independenţi de volumul şi
intensivitatea producţiei desfăşurate. Ei au o duratǎ de folosire mai
mare de un an, iar transmiterea valorii lor asupra producţiei se face
treptat pe parcursul duratei normale de funcţionare a acestora.
Factorii variabili se corelează cu volumul producţiei, păstrând
un nivel, de regulǎ, variabil pe unitatea de producţie (consecinţǎ a legii
randamentelor descrescânde). Ei au, de obicei, o duratǎ de folosire de
un an şi îşi transmit întreaga valoare asupra producţiei în anul respectiv.
Potrivit caracterului celor douǎ clase distincte de factori, şi
cheltuielile de producţie se pot clasifica în cheltuieli fixe şi cheltuieli
variabile.
Elaborarea unor strategii de dezvoltare în producţia vegetalǎ
trebuie sǎ aibă la bazǎ studii de analizǎ comparativǎ, studii pe baza
cărora fermierul sǎ poată decide asupra avantajelor comparative.
Ilustrarea avantajului comparativ între diferite tipuri de activităţi se
poate realiza prin calculul a o serie de indicatori economici, cum ar fi

163
Marja Brutǎ, respectiv Marja Brutǎ Standard.
Înţelegerea conţinutului celor doi indicatori şi a modului lor de
calcul necesitǎ cunoaşterea clasificării cheltuielilor efectuate la nivelul
unei ferme (Tabelul 13.1).
Tabelul 13.1
Clasificarea cheltuielilor de producţie

Cheltuieli variabile
Cheltuieli directe Proporţionale (ChDP)
(ChDP)
pe activităţi
Neproporţionale (ChDN)
Cheltuieli Proporţionale (ChGP) Cheltuieli fixe (ChF)
generale Neproporţionale (ChGN)

 Cheltuielile directe sunt acele cheltuieli care se

individualizează pe culturi în momentul efectuării acestora.
 Cheltuielile directe proporţionale (ChDP) reprezintă o
categorie de cheltuieli care variază direct cu schimbările ce intervin în
dimensiunea producţiei şi sunt cunoscute sub denumirea de cheltuieli
variabile (CV). Aceste cheltuieli pot proveni din mijloace de producţie
achiziţionate (îngrăşăminte chimice, pesticide etc.) sau din mijloace de
producţie proprii (seminţe, furaje etc.).
Prin împărţirea cheltuielilor directe proporţionale ale unei culturi
la producţia obţinutǎ rezultǎ indicatorul cost unitar direct (cud) al
produsului. Acesta reprezintă baza de referinţǎ pentru stabilirea
preţului minim de vânzare (pv) pe piaţa liberǎ a produselor agricole.
 Cheltuielile directe neproporţionale (ChDN) reprezintă
cheltuielile care pot fi alocate unei anumite activităţi de producţie,
cheltuieli care nu variază cu micile schimbări care intervin în

164
dimensiunea producţiei. Aici pot fi nominalizate cheltuielile pentru
utilaje speciale (ex. combinǎ de recoltat sfeclǎ de zahăr) sau cheltuielile
cu muncitorii specializaţi (ex. pentru altoit vie).

 Cheltuielile generale (ChG) sunt cheltuielile care privesc

derularea întregii activităţi a fermei. Repartizarea acestora pe culturi se
realizează după anumite chei. Şi aceste cheltuieli pot fi proporţionale şi
neproporţionale.
 Cheltuielile generale proporţionale (ChGP) sunt cele care, de
regulǎ, variază în raport cu cadrul general al fermei (cheltuielile cu apa,
cu electricitatea etc.).
 Cheltuielile generale neproporţionale (ChGN) reprezintă acele
cheltuieli care rămân constante în raport cu activitatea de producţie
(cheltuielile cu angajaţii permanenţi, cele pentru clădiri, pentru maşini
şi utilaje).

 Cheltuielile fixe (ChF) sunt constituite din cheltuielile directe

neproporţionale la care se adaugă cheltuielile generale proporţionale şi
neproporţionale.

Chf = ChDN + ChGP + ChGN

165
 13.2 Indicatorul Marja brută (MB)
Marja brutǎ este „barometrul” economic folosit de fermier în
selectarea diferitelor genuri de activităţi. Astfel, dacǎ marja brutǎ este
mai mare la orz decât la grâu, atunci fermierul va decide cǎ este mai
rentabil sǎ cultive orz decât grâu. În acest sens, fermierul trebuie sǎ
calculeze marja brutǎ a fiecărei activităţi derulate.
Marja brutǎ (MB) a unei culturi reprezintă diferenţa dintre
produsul brut al culturii şi cheltuielile directe proporţionale. Marja
brutǎ se calculează la unitatea de activitate (pe ha sau pe cap de
animal).
MB = PB – ChDP
Produsul brut (PB) al culturii reprezintă suma valorii
producţiei principale şi a producţiei secundare, la care se adaugă
subvenţiile specifice acordate pentru cultura respectivǎ.
PB = VPP + VPS + SS
Valoarea producţiei principale (VPP) se obţine prin
înmulţirea producţiei obţinute cu preţul de vânzare la nivel de
exploataţie (fǎrǎ TVA).
Valoarea producţiei secundare (VPS) rezultǎ prin înmulţirea
producţiei secundare cu preţul unitar de vânzare al acesteia, la nivel de
fermǎ. Valoarea producţiei secundare se estimează şi dacǎ aceasta nu
s-a vândut.
Subvenţiile specifice (SS) reprezintă un subiect delicat în
politica generalǎ de dezvoltare a agriculturii, aceasta fiind o pârghie
mai mult sau mai puţin ascunsǎ dar folositǎ de toate statele lumii.

166
 Ca instrumente de susţinere financiară a agriculturii, subvenţiile
constau în sume de bani acordate de la buget cu titlu nerambursabil.
Sistemul subvenţiilor a cunoscut o multitudine de forme.
Sintetic, acesta a cuprins: subvenţiile prin preţ, subvenţiile
pentru producţie, subvenţiile în sume forfetare, subvenţiile facultative,
plăţile directe (plăţile compensatorii), primele, cotele şi alte ajutoare
financiare, subvenţiile la export etc.
Practicarea subvenţiilor priveşte dezvoltarea agriculturii şi
cointeresarea producătorilor dar, în egalǎ mǎsurǎ şi promovarea
politicilor de conservare a mediului şi de dezvoltare a spaţiului rural.
Orientarea acestor subvenţii spre politicile de dezvoltare ruralǎ este
vizibilǎ în Uniunea Europeană, prin Politica Agricolǎ Comunǎ (PAC)
mai ales după anul 1992.
Reforma PAC din 2003 modifică modul de acordare a
subvenţiilor agricole, astfel că cea mai mare parte a subvenţiilor va fi
plătită independent de volumul producţiei. Începând cu anul 2005,
subvenţiile europene se acordă fermierilor sub forma unei plăţi unice
pe hectar şi pe animal.
CONDIŢIILE DE ELIGIBILITATE GENERALE PENTRU
FERME SUNT URMĂTOARELE:
 terenul trebuie să fie înregistrat în Registrul fermelor şi LPIS
(Land Parcel Identification Sistem/sistemul de identificare a parcelelor
agricole);
 suprafaţa agricolă utilizată să fie mai mare sau egală cu 1 ha;
 parcelele să fie mai mari de 0,3 ha;
 terenul agricol trebuie să fie utilizat;

167
  menţinerea terenului agricol utilizat în bune condiţii agricole şi
de mediu (GAEC/good agricultural and environment condition);
 respectarea cerinţelor statutare de management (SMR/Statotory
Management Requirements) şi a legislaţiei naţionale;
 la acestea se adaugă condiţiile specifice fiecărei măsuri.
Reforma Politicii Agricole Comune (2003), pentru perioada
2007-2013, prevede:
 Sprijin prin plăţi directe pe suprafaţă şi mecanisme de piaţă:
Cuantumul maxim al plăţii unice pe suprafaţă este de 60,75
euro/ha pentru culturile amplasate pe teren arabil: cereale, culturi
proteice, plante industriale, rădăcinoase, cartofi, legume, căpşuni,
pepeni, flori şi plante ornamentale, plante de nutreţ, loturi semincere,
alte culturi pe teren arabil, păşuni naturale, fâneţe, culturi permanente
(pomi, vii).
 Plăţi naţionale complementare, pe suprafaţa cultivată, pe tipuri
de culturi şi pe cap de animal pentru fermele care produc pentru piaţă.
Sursa de finanţare a acestui tip de sprijin este Fondul European pentru
Garantare în Agricultură (FEGA), Fondul European pentru Agricultură
şi Dezvoltare Rurală (FEADR) şi bugetul de stat.
 Ajutoare de stat, precum: subvenţionarea costului motorinei,
prime şi alte ajutoare, susţinerea producţiei marfă pentru anumite
culturi, susţinerea activităţilor curente de producţie prin credite agricole
acordate în condiţii avantajoase.
Subvenţiile acordate de la UE şi Bugetul Naţional pentru anul
2009 la culturile de câmp sunt prezentate în tabelul 13.2.

168
 Tabelul 13.2
Tipuri de subvenţii de la UE şi Bugetul Naţional pentru anul 2009

Suma pe
Tip Act
Sursa hectar
subvenţie normativ
(euro)
Schema de plăţi Fonduri
60,75 HG
unice pe comunitare
euro/ha nr.1560/2008
suprafaţă(*) FEGA
Buget
Schema de plăţi
Fonduri 46,71 HG
naţionale directe
comunitare euro/ha nr.1560/2008
complementare(**)
FEADR
Schema de plată Fonduri
111,2 HG
separată pentru comunitare
euro/ha nr.1560/2008
zahăr (***) FEGA
Schema de plată Fonduri
HG
pentru culturi comunitare 45 euro/ha
nr.1560/2008
energetice (****) FEGA
HG nr.
Subvenţionarea
1626/2008
costului motorinei Buget 39 lei/ha
OMAPDR
cu 1 leu/litru
nr.29/2009
Sursa:HG 1560/2008, HG 1626/2008, prelucrări ale autorului

(*) Pentru tot sectorul vegetal

(**) Pentru tot sectorul vegetal, mai putin pajişti permanente şi culturi permanente
(***) Pentru sfecla de zahăr
(****) Pentru rapiţă, floarea-soarelui, soia, porumb.
Tipurile de subvenţii acordate pentru unele culturi, în raport cu
cheltuielile tehnologice, sunt prezentate în tabelul 13.3

169
 Tabelul 13.3
Subvenţii acordate pentru culturile porumb,
floarea soarelui, grâu, orz, cartof şi sfeclă în anul 2009

din fonduri UEPlata unică pe suprafaţă

Sprijinul derulat prin legea creditului

energeticeSubvenţia pentru culturi
(lei) cadru elaborat de Institutul

Subvenţia pentru costul motorinei

de la bugetPlata complementară
Ponderea sprijinului din cheltuielile
Cheltuieli tehnologice conform

(lei)Sprijin total pe hectar

de Economie Agrară

estimate la ha (%)
Cultura

agricol
devizului

Porumb 2415 1328 55% 227,28 174,76 168,30 39 718,8

Floarea-
1715 1.132 66% 227,28 174,76 168,30 39 522,66
soarelui
Grâu 2395 1.389 58% 227,28 174,76 0 39 947,96
Orz 2395 1.389 58% 227,28 174,76 0 39 947,96
Cartof 16600 1.328 8% 227,28 174,76 0 39 886,96
Sfeclă 4901 3.725 76% 227,28 847,73 0 39 2610,99
Sursa: prelucrări proprii după date furnizate de Ministerul Agriculturii şi
Dezvoltării Rurale (Cursul valutar: 1 eur = 3,74 lei)

Atenţie!
 Nu toţi cultivatorii de porumb şi floarea soarelui primesc plata pentru "culturi
energetice", ci numai cei care livrează producţia unor procesatori din domeniul
biocombustibililor!
 Nu toţi cultivatorii accesează sprijinul prin legea creditului agricol!
 Subvenţionarea costului motorinei se stabileşte prin înmulţirea cantităţii de
motorină necesare efectuării lucrărilor mecanice pentru înfiinţarea culturilor
respective cu preţul subvenţionat al motorinei (1 leu/litru conform HG 277/2008).

13.3 Indicatorul Marja brută standard (MBS)

170
 Marja brutǎ standard (MBS) reprezintă diferenţa dintre
valoarea standard a producţiei şi valoarea standard a costurilor
specifice corespunzătoare situaţiei medii dintr-o regiune dată, pentru
fiecare activitate agricolă. Ea se determină pe baza datelor primare
colectate pentru o perioadă de referinţă care acoperă 3 ani calendaristici
sau de producţie agricolă succesivi şi serveşte la stabilirea tipului de
activitate agricolă şi a dimensiunii economice a exploataţiei.
Acest indicator se foloseşte atât în analiza comparativǎ a
eficienţei diferitelor genuri de activităţi cât şi în analiza comparativǎ a
eficienţei activităţii între ferme, între diferite regiuni geografice.
Întrucât existǎ o mare diversitate în ceea ce priveşte variantele de
tehnologii practicate la acelaşi gen de activitate, pentru asigurarea
comparabilităţii s-a recurs la standardizarea cheltuielilor directe
proporţionale. La nivelul Uniunii Europene, aceste cheltuieli sunt
nominalizate prin reglementǎri care stabilesc conţinutul lor şi modul
de calcul.
Cheltuielile directe standardizate, specifice producţiei
vegetale, pentru determinarea marjei brute sunt:
 cheltuielile cu sămânţa şi materialul de plantat, cumpărat sau din
producţie proprie;
 cheltuieli pentru îngrăşăminte chimice;
 cheltuieli pentru îngrăşăminte naturale;
 cheltuieli pentru procurarea produselor de protecţie a culturilor;
 asigurarea culturilor;
 cheltuieli pentru apa de irigaţie;
 cheltuieli pentru încălzire;

171
  cheltuieli specifice de comercializare (curăţare, ambalare);
 alte cheltuieli specifice proporţionale.
Nu sunt cuprinse în cheltuielile specifice: cheltuielile cu forţa de
muncǎ, cu mecanizarea, cu clădirile, cu carburanţii şi lubrifianţii, cu
reparaţiile şi amortismentele, precum şi cheltuielile ocazionate de
prestări cu terţi.
Marja brutǎ standard este folositǎ pentru încadrarea fermelor în
diferite clase de mărime potrivit metodologiei recomandate în UE.
Unitatea de dimensiune economicǎ (UDE), definitǎ prin Decizia
94/376/CE este de 1200 EURO. În funcţie de mărimea marjei brute
standard, clasele de mărime ale fermelor se prezintă ca în tabelul 13.4.
Tabelul 13.4
Încadrarea fermelor în diferite clase de mărime

Nr.
Grupa de mărime Total marjǎ brutǎ realizatǎ
crt.
1. Foarte mici sub 4 UDE
2. Mici 4 – 8 UDE
3. Mijlocii mici 8 – 16 UDE
4. Mijlocii mari 16 – 40 UDE
5. Mari 40 – 100 UDE
6. Foarte mari peste 100 UDE
Sursa: Decizia Comisiei Europene nr. 1999/725

Marja brutǎ standard reprezintă indicatorul de bazǎ şi în ceea ce

priveşte orientarea tehnico-economicǎ a fermei. Se poate vorbi de o
anumitǎ orientare tehnico-economicǎ pe o anumitǎ activitate dacă acea
activitate deţine cel puţin 2/3 din MBS totalǎ a fermei.

13.4 Indicatorul Profit Brut (PrBr)

172
 Profitul brut (PrBr) este un indicator folosit pentru aprecierea
profitabilităţii absolute a fermei. El se determinǎ ca diferenţǎ între
veniturile totale (VT) şi cheltuielile totale (ChT).
PrBr = VT - ChT
Calculul profitului brut la nivelul fermei este un indicator
general care permite fermierului sǎ analizeze prin comparaţie eficienţa
economicǎ a fiecărei activităţi, sǎ selecteze activităţile pe baze
obiective şi sǎ-şi îmbunǎtǎţeascǎ activitatea de ansamblu. Acestea sunt
raţiunile obiective care fac necesar calculul profitabilităţii la nivelul
fiecărei activităţi, pornind de la acele cheltuieli care influenţează direct
producţia şi rezultatele obţinute. Dacǎ se cunoaşte marja brutǎ pentru
fiecare activitate de producţie, în final se poate determina profitul brut
la nivel de fermǎ ca diferenţǎ între suma marjelor brute ale tuturor
activităţilor fermei şi totalul cheltuielilor fixe ale fermei.
n n
PrBr =  MB –  ChF
i 1 i 1
unde:

i = numărul de activităţi ale fermei

Din relaţia de calcul rezultǎ cǎ marja brutǎ trebuie sǎ fie destul

de consistentǎ pentru a putea acoperi cheltuielile fixe ale fermei şi a
realiza în final un profit. Pentru a realiza o activitate de ansamblu
profitabilǎ, fermierul trebuie sǎ se asigure cǎ poate realiza o marjǎ brutǎ
pozitivǎ la fiecare gen de activitate şi cǎ mărimea cheltuielilor fixe este
moderatǎ (personalul permanent sǎ nu fie prea mare, utilajele sǎ fie
folosite la capacitatea tehnicǎ, construcţiilor neproductive sǎ li se dea
destinaţii adecvate etc.).

173
 13.5 Întocmirea fişei tehnologice

Cultura ...........
Producţia medie........
Distanţa..........

Fişele tehnologice întocmite pentru culturi conţin, în prima

parte, principalele cerinţe şi restricţii care trebuie respectate pentru
obţinerea unor producţii agricole cât mai eficiente.
Cerinţele menţionate în fişele tehnologice se referă la
următoarele:
 fluxul tehnologic de executare a lucrărilor agricole;
 stabilirea volumului de lucrări ce trebuie efectuat;
 determinarea cheltuielilor cu lucrările mecanizate;
 stabilirea cheltuielilor cu lucrările manuale;
 stabilirea consumului de materiale;
 calculul cheltuielilor cu materialele consumate.
În partea a doua a fişei se regăsesc cheltuielile de producţie pe
categorii, acestea stând la baza calculării următorilor indicatori
economici: costul unitar, profitul unitar, rata profitului, productivitatea
muncii, cheltuieli de producţie în echivalent produs, indicatori care se
pun la dispoziţia fermierului pentru a evalua corect fiecare etapă a
culturii respective.
Pentru exemplificare, se prezintă fişa tehnologică a culturii
varză, tabelele 13.5 şi 13.6.

174
 Tabelul 13.5
Exploataţia agricolă Producţia medie: 35 000 kg
Distanţa medie de transport_____5 km______ FISA TEHNOLOGICĂ A CULTURII VARZA (Partea I) Suprafaţa
(ha)________1____________ Cultura premergătoare Morcov

Lucrări executate manual

Lucrări executate mecanizat Consum de materiale
Nr. Lucrări tehnologice în Chelt. Nor- Grupa Nece- Chelt. Con-
Crt. ordine cronologică Vol. Vol. Preţ
Tarif Cu lucr. ma de de com- sar Cu sum
Lucră- Lucră- Felul lei- Total
UM lei/ Mec. mun- plexi- zile- forţa nor-
rii rii materialelor UM UM lei
UM Lei că tate a lucrării om de muncă mat
1. Discuit ha 1 21 21
2. Încărcat gunoi de grajd t 30 1,2 36 Gunoi de grajd t 30 5 150
3. Transport gunoi de gr. tkm 150 0,12 18
4. Descărcat gunoi t 30 27 II/2 2,222 89
5. Administrat gunoi ha 1 9 9
6. Încărcat îngr. ch. cu P+K t 0,9 18 II/2 0,100 4 Îngr. cu P kg 550 2 1100
7. Transport îngr. ch. tkm 4,5 0,12 0,54 Îngr. cu K kg 350 2,1 735
8. Descărcat îngr. ch. t 0,9 22 II/2 0,082 3
9. Adminstrat îngr. ch. ha 1 6 6
10. Arat ha 1 4,5 4,5
11. Discuit ha 1 2,1 2,1
12. Încărcat îngr.ch. cu N t 0,4 18 II/2 0,044 2 Îngr. cu N kg 400 1,8 720
13. Transpot îngr. ch. cu N tkm 2 0,12 0,24
14. Descărcat îngr. ch. t 0,4 22 II/2 0,036 1
15. Admnisrat îngr. ch, ha 1 6,5 6,5
16. Preparat solutie miil 0,5 10,6 IV/1 0,047 3 Treflan l 4 7,5 30
17. Transport sol. erbicid tkm 2,5 0,12 0,3
18. Erbicidat+deservit ha 1 10 10 1 0,45 II/1 2,222 89
19. Grăpat culturi ha 1 6 6
20. Modela teren ha 1 11 11
21. Scos rasad miif 20 11 II/1 1,818 73 Răsad miif 22 10 220
22. Încărcat răsad t 2 26 II/3 0,231 9
TOTAL 131,18 6,803 273 2955
Continuare Tabel 13.5
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
REPORT 131,18 6,803 273 2955
23. Tansport răsad tkm 10 0,12 1,2
24. Descărcat răsad t 2 19,5 II/3 0,308 12
25. Plantat miif 20 36 II/1 0,556 22
26. Irigat ha 1 0,43 II/1 2,326 93 Apa mc 400 0,8 320
27. Completat goluri miif 2 36 II/1 0,056 2
28. Praşilă mecanică ha 1 10 10
29. Praşilă manuală ha 1 0,12 II/1 8,333 333

175
30. Preparat sol. insecticid miil 0,5 10,6 IV/1 0,047 3 Decis kg 0,05 29,4 1
31. Transport soluţie tkm 2 0,12 0,24
32. Combatere dăunători ha 1 15 15 1 22,3 II/3 0,135 5
33. Irigat ha 1 36 II/2 0,056 2 Apa mc 600 0,8 480
34. Prăşi mecanic ha 1 8 8
35. Preparat soluţie fungicid miil 0,5 10,6 IV/1 0,047 3 Captadin kg 1,5 7,9 12
36. Transpot soluţie tkm 2,5 0,12 0,3
37. Combatere boli ha 1 15 15 1 22,3 II/3 0,135 5
38. Recoltat t 35 1,1 II/1 31,818 1273
39. Încărcat t 35 26 II/3 4,038 162
40. Transport recolta tkm 175 0,12 21
41. Descărcat recolta t 35 19,5 II/3 5,385 215
42. Sortat recolta t 35 0,62 II/2 112,903 4516
43. TOTAL GENERAL 202 172,944 6921 3768

TARIFE PE GRUPE
I 30
II 40
III 50
IV 60
V 70

176
 Tabelul 13.6
FIŞA TEHNOLOGICĂ A CULTURII - Partea a II a
Nr.crt. Elemente de cheltuieli lei %
  Cheltuieli materiale
1. Materiale din surse proprii 150 1,06
2. Materiale cumpărate 2818 19,83
3. Cheltuieli de aprovizionare 282 1,98
4. Cheltuieli cu lucrări mecanizate 202 1,42
5. Valoarea apei pentru irigat 800 5,63
6. Amortizarea mijloacelor fixe - -
7. Impozitul pe terenul agricol - -
8. Arenda (redevenţa) - -
9. Prime de asigurare - -
10. Alte impozite şi taxe - -
11. Alte cheltuieli materiale 41 0,29
  I. TOTAL cheltuieli materiale 4293 30,21
  Cheltuieli cu forţa de muncă
1. Cheltuieli cu lucrările manuale 6921 48,71
2. Contribuţii la asigurări sociale (20,8%) 1280 9,01
3. Contribuţii la asigurări sociale de sănătate ( 5,2 %) 360 2,53
4. Contribuţii la fondul de şomaj (0,5 %) 35 0,24
5. Contribuţii la fondul de risc şi accidente (0,205 %) 14 0,10
6. Fond Naţional Unic (0,85%) 59 0,41
  II. TOTAL cheltuieli cu forţa de muncă 8668 61,01
  III. TOTAL cheltuieli directe ( I + II ) 12961 91,22
  IV. Cheltuieli indirecte (8%) 1037 7,30
  V. Dobânzi aferente creditării 210 1,48
  VI. TOTAL cheltuieli de producţie (CT) 14208 100,00
  Valoarea producţiei secundare (VPS) 0 0,00
  VII. Cheltuieli aferente producţiei principale 14208 100,00
  Indicatori economici 
1. Cost unitar de producţie (cp) lei/kg 0,41
2. Preţ de vânzare (pv) lei/kg 0,60
3. Profit brut unitar (pr) lei/kg 0,19
4. Rata profitului (r) % 47,80
kg/zo 202,38
5. Productivitatea muncii
lei/zo 121,43
6. Cheltuieli de producţie în echivalent produs kg/ha 23680

177
 13.6 Metodologia de calcul a bugetului pe cultură

I. Cheltuieli materiale: (1+2+3+4+5+6+.....+11)

1. Cheltuieli cu materialele din surse proprii: valoarea gunoiului de
grajd, valoarea sămânţei şi a materialului săditor obţinute în
unitatea proprie. Valoarea acestora se determină în funcţie de
cantitatea utilizată şi de costul de producţie realizat la materiale
precum sămânţa şi materialul săditor.
2. Cheltuieli cu materialele cumpărate: sămânţa şi materialul de
plantat provenite din afara unităţii, îngrăşăminte chimice (N; P;
K), substanţe de combatere (boli, dăunători, ierbicide). Se
determină făcând produsul dintre cantitate şi preţul de procurare
a acestora.
3. Cheltuieli de aprovizionare: se stabilesc în funcţie de volumul şi
valoarea materialelor provenite din afara unităţii, prin aplicarea
cotei stabilite la nivel de unitate.
4. Cheltuieli cu lucrările mecanizate se stabilesc în raport cu
volumul de lucrări (V) şi tariful pe unitatea de lucrare, astfel:
Cht = V x Tarif/UM.
Totalul cheltuielilor cu lucrările mecanizate este evidenţiat pe
coloana 5, din partea I a fişei tehnologice.
5. Valoarea apei pentru irigat se stabileşte în funcţie de consumul
de apă exprimat în metri cubi şi tariful unitar exprimat în lei/m3 .
6. Amortizarea mijloacelor fixe se calculează aplicând cota de
amortizare asupra valorii mijloacelor fixe utilizate la cultura
respectivă, în funcţie de regimul de amortizare utilizat.

178
 7. Impozitul pe terenul agricol este calculat conform
reglementărilor legale (36 lei pentru Zona D, categoria teren
arabil situat în extravilan).
8. Arenda se stabileşte conform prevederilor din contractul de
arendare.
9. Prima de asigurare se determină ca procent din suma asigurată,
sumă care se compune din cheltuielile privind sămânţa,
îngrăşămintele chimice şi naturale, pesticidele, lucrările
mecanice şi manuale, irigaţiile. Calculul primelor de asigurare
pentru culturile fermei este prezentat în tabelul 13.7.

Tabelul 13.7
Primele de asigurare pentru culturile de porumb, floarea-soarelui,
grâu, orz, cartof, sfeclă

Valoarea Cotă de Valoarea

Cultura
asigurată (lei) asigurare % primei (lei)
Porumb 5%
Floarea-soarelui 5%
Grâu 5%
Orz 5%
Cartof 5%
Sfeclă 5%

10. Alte impozite şi taxe: de exemplu - impozite pe mijloacele de

transport;
11. Alte cheltuieli materiale cuprind valoarea altor materiale
utilizate (sârmă, sfoară, araci, etc.).

II. Cheltuieli cu forţa de muncă: 1+2

179
 1. Cheltuieli directe cu munca vie în fişa tehnologică sunt acele
cheltuieli care se fac cu lucrările manuale, denumite şi cheltuieli
cu forţa de muncă (f.m.)
Calculul acestora presupune stabilirea necesarului de zile om
(ZO) pentru efectuarea fiecărei lucrări, care se ponderează cu
tariful/ZO, diferenţiat pe categorii de lucrări, astfel:
Ch.f.m. = ZO x Tarif /ZO, şi
V
ZO = xf , în care:
Nm

V- volumul de lucrări;
Nm - norma de muncă;
f- formaţia de lucru.
Cheltuielile directe cu lucrările manuale reprezintă salariul brut al
personalului direct productiv (total cheltuieli de pe coloana 10,
din partea I a fişei tehnologice).
2. Contribuţiile la bugetul de stat se calculează conform legislaţiei
în vigoare şi sunt constituite din CAS, CASS, Şomaj, Fond de
risc şi accidente şi Fond Naţional Unic.
2.1 CAS: 20,8%
2.2 CASS: 5,2%
2.3 Şomaj: 0,5%
2.4 Fond de risc: 0,205%
2.5 Fond Naţional Unic: 0,85%.

III. Total cheltuieli directe (I+II)

180
IV. Cheltuieli indirecte sunt formate din cheltuieli materiale
precum: amortizarea clădirilor, gaz, electricitate, salubritate, etc şi
cheltuieli cu forţa de muncă angajată permanent.
Acestea se stabilesc aplicând cota sau procentul calculat la nivel
de unitate asupra cheltuielilor directe (III).
V. Dobânzi: se calculează ca procent aplicat la valoarea creditului
VI. Total cheltuieli de producţie: III+IV+V
VII. Cheltuieli aferente producţiei principale:VI-VPS
VPS – valoarea producţiei secundare
[cantitatea de produs secundar (kg/ha)*preţul produsului
secundar (lei/kg)]
Cheltuielile astfel calculate permit stabilirea indicatorilor
economici ai culturii.

181
 Tabelul 13.8

Exploataţia agricolă Producţia medie____

Distanţa medie de transport_______5 km____ Suprafaţa(ha)________1____________
Cultura premergătoare ___________
FISA TEHNOLOGICĂ A CULTURII (Partea I) ..............
Lucrări executate Lucrări executate manual Consum de materiale
mecanizat
Vol. Chelt. Vol. Nor- Grupa Nece- Chelt. Preţ
Nr. Lucrări tehnologice în Lucră- Tarif Cu Lucră- ma de de com- sar Cu Felul Con- lei- Total
Crt. ordine cronologică UM rii lei/ lucr. rii mun- plexi- zile- forţa materialelor UM sum UM lei
UM Mec. că tate a om de nor-
Lei lucrării muncă mat
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
TOTAL
Continuare Tabel 13.8
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
REPORT
19.
20.
21.
22.
23.
24.

182
25.
26.
27.
28.
29.
30.
31.
32.
33.
34.
35.
36.
37.
38.
39.
40.
41.
42.
TOTAL GENERAL

183
 Tabelul 13.9
FIŞA TEHNOLOGICĂ A CULTURII
Partea a II – a
Nr.crt. Elemente de cheltuieli lei %
  Cheltuieli materiale
1. Materiale din surse proprii
2. Materiale cumpărate
3. Cheltuieli de aprovizionare
4. Cheltuieli cu lucrări mecanizate
5. Valoarea apei pentru irigat
6. Amortizarea mijloacelor fixe
7. Impozitul pe terenul agricol
8. Arenda (redevenţa)
9. Prime de asigurare
10. Alte impozite şi taxe
11. Alte cheltuieli materiale
  I. TOTAL cheltuieli materiale
  Cheltuieli cu forţa de muncă
1. Cheltuieli cu lucrările manuale
2. Contribuţii la asigurări sociale (20,8%)
3. Contribuţii la asigurări sociale de sănătate ( 5,2 %)
4. Contribuţii la fondul de şomaj (0,5 %)
5. Contribuţii la fondul de risc şi accidente (0,205 %)
6. Fond Naţional Unic (0,85%)
  II. TOTAL cheltuieli cu forţa de muncă
  III. TOTAL cheltuieli directe ( I + II )
  IV. Cheltuieli indirecte
  V. Dobânzi aferente creditării
  VI. TOTAL cheltuieli de producţie (CT)
  Valoarea producţiei secundare (VPS)
  VII. Cheltuieli aferente producţiei principale
  Indicatori economici 
1. Cost unitar de producţie (cp) lei/kg
2. Preţ de vânzare (pv) lei/kg
3. Profit brut unitar (pr) lei/kg
4. Rata profitului (r) %
kg/zo
5. Productivitatea muncii
lei/zo
6. Cheltuieli de producţie în echivalent produs kg/ha

184
 13.7 Calculul cheltuielilor directe proporţionale (variabile) pe
culturi

În raport cu tipurile de cheltuieli variabile, se elaborează devize specifice pe

culturi în care se calculează marja brutǎ (MB) şi marja brutǎ standard (MBS), tabelele
13.10-13.16.
Pentru cultura varză, marja brută şi marja brută standard sunt prezentate în
tabelul 13.10.
Tabelul 13.10
Marja brutǎ şi marja brutǎ standard la cultura Varză

Specificare UM MB MBS
Producţia medie kg/ha 35000 35000
Preţ de livrare lei/kg 0,5 0,5
Valoarea producţiei principale lei/ha 17500 17500
Producţia secundarǎ kg/ha 0 0
Preţ de livrare lei/kg - -
Valoarea producţiei secundare lei/ha 0 0
Subvenţii lei/ha 227,28 227,28
Produsul brut lei/ha 17727,28 17727,28
Cheltuieli variabile Cantitate Preţ lei/ha lei/ha
(l, kg/ha) lei/UM
Ingrǎşǎminte cu N kg/ha 400 1,8 720 720
Ingrǎşǎminte cu P kg/ha 550 2 1100 1100
Ingrǎşǎminte cu K kg/ha 350 2,1 735 735
Răsaduri mii fire/ha 22 10 220 220
Erbicid – l/ha 4 7,5 30 30
Insectofungicid - - - - -
Fungicid – kg/ha 1,5 7,9 12 12
Insecticid – kg/ha 0,05 29,4 1 1
Apǎ de irigaţii – mc/ha 1000 0,8 800 800
Sfoarǎ – kg/ha - - - -
Asigurǎri(lei/ha) - - - -
Mecanizare (terţi-lei/ha) ½ din total * * 100,96 -
Total cheltuieli variabile - lei * * 3718,96 3618
Marja brutǎ - lei * * 14008,32 14109,28
Costul unitar direct - lei/kg * * 0,11 0,10

185
 Tabelul 13.11

Marja brutǎ şi marja brutǎ standard la cultura Grâu

Specificare UM MB MBS
Producţia medie kg/ha
Preţ de livrare lei/kg
Valoarea producţiei principale lei/ha
Producţia secundarǎ kg/ha
Preţ de livrare lei/kg
Valoarea producţiei secundare lei/ha
Subvenţii lei/ha
Produsul brut lei/ha

Cheltuieli variabile Cantitate Preţ lei/ha lei/ha

(l, kg/ha) lei/UM
Ingrǎşǎminte cu N kg. s.a./ha
Ingrǎşǎminte cu P kg. s.a./ha
Ingrǎşǎminte cu K kg. s.a./ha
Sămânţa kg/ha
Erbicid –
Insectofungicid -
Fungicid –
Insecticid –

Apǎ de irigaţii – mc/ha

Sfoarǎ – kg/ha
Asigurǎri(lei/ha)
Mecanizare (terţi-lei/ha) ½ din total
Total cheltuieli variabile - lei * *
Marja brutǎ - lei * *
Costul unitar direct - lei/kg * *

Tabelul 13.12

186
 Marja brutǎ şi marja brutǎ standard la cultura Orz
Specificare UM MB MBS
Producţia medie kg/ha
Preţ de livrare lei/kg
Valoarea producţiei principale lei/ha
Producţia secundarǎ kg/ha
Preţ de livrare lei/kg
Valoarea producţiei secundare lei/ha
Subvenţii lei/ha
Produsul brut lei/ha
         
Cheltuieli variabile Cantitate Preţ lei/ha lei/ha
(l, kg/ha) lei/UM

Ingrǎşǎminte cu N kg. s.a./ha

Ingrǎşǎminte cu P kg. s.a./ha
Ingrǎşǎminte cu K kg. s.a./ha
Sămânţa kg/ha
Erbicid –
Insectofungicid -
Fungicid –
Insecticid –

Apǎ de irigaţii – mc/ha

Sfoarǎ – kg/ha
Asigurǎri(lei/ha-lei/ha)  
Mecanizare (terţi) ½ din total  
Total cheltuieli variabile - lei * *
Marja brutǎ - lei * *
Costul unitar direct - lei/kg * *

Tabelul 13.13

187
 Marja brutǎ şi marja brutǎ standard la cultura Floarea Soarelui
Specificare UM MB MBS
Producţia medie kg/ha
Preţ de livrare lei/kg
Valoarea producţiei principale lei/ha
Producţia secundarǎ kg/ha
Preţ de livrare lei/kg
Valoarea producţiei secundare lei/ha
Subvenţii lei/ha
Produsul brut lei/ha
         
Cheltuieli variabile Cantitate Preţ lei/ha lei/ha
(l, kg/ha) lei/UM
Ingrǎşǎminte cu N kg. s.a./ha
Ingrǎşǎminte cu P kg. s.a./ha
Ingrǎşǎminte cu K kg. s.a./ha
Sămânţa kg/ha
Erbicid –
Fungicid –
Insecticid –
Fungicid –

Apǎ de irigaţii – mc/ha

Asigurǎri(lei/ha)
Mecanizare (terţi-lei/ha) ½ din total
Total cheltuieli variabile - lei * *
Marja brutǎ - lei * *
Costul unitar direct - lei/kg * *

Tabelul 13.14

Marja brutǎ şi marja brutǎ standard la cultura Porumb

Specificare UM MB MBS

188
Producţia medie kg/ha
Preţ de livrare lei/kg
Valoarea producţiei principale lei/ha
Producţia secundarǎ kg/ha
Preţ de livrare lei/kg
Valoarea producţiei secundare lei/ha
Subvenţii lei/ha
Produsul brut lei/ha
         
Cheltuieli variabile Cantitate Preţ lei/ha lei/ha
(l, kg/ha) lei/UM

Ingrǎşǎminte cu N kg. s.a./ha

Ingrǎşǎminte cu P kg. s.a./ha
Ingrǎşǎminte cu K kg. s.a./ha
Sămânţa kg/ha
Erbicid –
Fungicid –
Insecticid –
Fungicid –

Apǎ de irigaţii – mc/ha

Asigurǎri(lei/ha)
Mecanizare (terţi-lei/ha) ½ din total
Total cheltuieli variabile - lei * *
Marja brutǎ - lei * *
Costul unitar direct - lei/kg * *

Tabelul 13.15

Marja brutǎ şi marja brutǎ standard la cultura Cartof

Specificare UM MB MBS
Producţia medie kg/ha
Preţ de livrare lei/kg

189
Valoarea producţiei principale lei/ha
Producţia secundarǎ kg/ha
Preţ de livrare lei/kg
Valoarea producţiei secundare lei/ha
Subvenţii lei/ha
Produsul brut lei/ha
         
Cheltuieli variabile Cantitate Preţ lei/ha lei/ha
(l, kg/ha) lei/UM

Ingrǎşǎminte cu N kg. S.a./ha

Ingrǎşǎminte cu P kg. S.a./ha
Ingrǎşǎminte cu K kg. S.a./ha
Sămânţa kg/ha
Erbicid –
Fungicid –
Insecticid –
Fungicid –

Apǎ de irigaţii – mc/ha

Asigurǎri(lei/ha)
Mecanizare (terţi-lei/ha) ½ din total
Total cheltuieli variabile –lei * *
Marja brutǎ –lei * *
Costul unitar direct – lei/kg * *

Tabelul 13.16

Marja brutǎ şi marja brutǎ standard la cultura Sfeclă de zahăr

Specificare UM MB MBS
Producţia medie kg/ha
Preţ de livrare lei/kg
Valoarea producţiei principale lei/ha

190
Producţia secundarǎ kg/ha
Preţ de livrare lei/kg
Valoarea producţiei secundare lei/ha
Subvenţii lei/ha
Produsul brut lei/ha
         
Cheltuieli variabile Cantitate Preţ lei/ha lei/ha
(l, kg/ha) lei/UM

Ingrǎşǎminte cu N kg. s.a./ha

Ingrǎşǎminte cu P kg. s.a./ha
Ingrǎşǎminte cu K kg. s.a./ha
Sămânţa kg/ha
Erbicid –
Fungicid –
Insecticid –
Fungicid –

Apǎ de irigaţii – mc/ha

Asigurǎri(lei/ha)
Mecanizare (terţi-lei/ha) ½ din total
Total cheltuieli variabile - lei * *
Marja brutǎ - lei * *
Costul unitar direct - lei/kg * *

191