ROMÂNIA

Institutul Naţional de Statistică Cod: M sa 1

METODOLOGIA
CONTULUI DE PRODUCŢIE DIN
AGRICULTURĂ

Aprobată prin Ordinul nr. 558 din 01.11.2002

- 2002 -
 CUPRINS
Pag.
1. Scopul conturilor economice pentru agricultură …………………...…...…. 1

2. Prezentarea generală a conturilor………………………………………..….. 1

2.1 Structura Conturilor Economice pentru Agricultură………………...……. 1
2.2 Unitatea de producţie şi ramura de activitate ………………………..…… 4
2.2.1 Unitatea de bază……………………………………………..…… 4
2.2.2 Ramura de activitate agricolă………………………………..…… 5
2.2.3 Activităţi secundare neagricole neseparabile………………..…… 6

3. Indicatorii contului de producţie………………………………………..…… 6

3.1 Producţia agricolă………………………………………………….…..….. 6
3.2 Consumul intermediar …………………………………………………….. 10
3.3 Valoarea adăugată…………………………………………………...….…. 14
3.4 Consumul de capital fix……………………………………………………. 14

4. Sursa de date……………………………………………………………...…… 15

5. Relaţiile dintre Conturile Economice din Agricultură şi

Conturile Naţionale……………………………………………………………… 18
ANEXA I - Lista minimă a activităţilor agricole şi produselor asociate din

tabelele de transmitere a datelor la EUROSTAT………..…………… 20

ANEXA II - Tabloul de elaborarea contului de producţie din
agricultură - cantităţi…………………………………...…………..… 23
ANEXA III -Tabloul de elaborarea contului de producţie din
agricultură - preţuri şi valori……………………………...……..…… 28
ANEXA IV - Tabloul de elaborarea contului de producţie din
agricultură - consumuri intermediare………………..………..….….. 33
 METODOLOGIA
CONTULUI DE PRODUCŢIE DIN AGRICULTURĂ

1. Scopul conturilor economice pentru agricultură

Conturile Economice pentru Agricultură (CEA) reprezintă un sistem de conturi

interconectate care trebuie să dea o imagine sistematică, comparabilă şi pe cât
posibil completă a agriculturii, cu scopul de a analiza procesul de producţie şi
venitul primar generat de acesta în cadrul ramurii de activitate “Agricultură”.
Ele sunt conturi satelit ale Conturilor Naţionale (CN), dar realizate după
metodologie proprie, prezentată de EUROSTAT în Manualul CEA 1997(Rev.1.1).
În contextul pregătirii României pentru aderarea la Uniunea Europeană (UE) este
necesar să ne aliniem şi din punct de vedere metodologic. În acest scop s-a elaborat
prezenta metodologie de determinare a contului de producţie din agricultură.

În primul rând trebuie stabilite :

- unitatea de bază pentru agricultură
- definirea ramurii de activitate agricolă
- activităţile secundare neagricole neseparabile ale unităţilor agricole
- activităţile agricole separabile ale unităţilor neagricole
- definirea indicatorilor de sinteză pentru agricultură
- preţurile folosite la evaluarea producţiei fizice

2. Prezentarea generală a conturilor

2.1 Structura Conturilor Economice pentru Agricultură

Conturile Economice pentru Agricultură sunt elaborate pe baza conceptului de

ramură de activitate. Ele pot constitui bază pentru analize, previziuni şi decizii
politice.
Există două tipuri de conturi :
A. Conturi de operaţii curente
Contul de producţie
Contul de exploatare
Contul de venit al întreprinderii
B. Conturi de acumulare
Contul de capital
Conturile de operaţii curente tratează producţia, distribuirea şi redistribuirea
venitului şi folosirea sa sub formă de consum final.
 2

Conturile de acumulare prezintă variaţiile activelor şi pasivelor unităţilor şi permit

înregistrarea variaţiei valorii nete (adică pentru fiecare unitate sau grup de unităţi
instituţionale diferenţa între activele şi pasivele sale).

Contul de producţie înregistrează operaţiile legate de procesul de producţie. El

include producţia în Resurse şi consumul intermediar în Utilizări.
Valoarea adăugată este soldul contabil al contului şi se poate calcula înainte sau
după consumul de capital fix (valoarea adăugată brută sau netă).

Tabel 1 : Contul de producţie

Utilizări Resurse
Consumul intermediar Producţia
Valoarea adăugată brută
Consumul de capital fix
Valoarea adăugată netă

Contul de exploatare (generare a veniturilor) se referă la formarea veniturilor

care rezultă din procesul de producţie şi repartizarea lor între factorul de producţie
“muncă” şi administraţie publică (prin impozite şi subvenţii). Soldul contului este
excedentul de exploatare.
Excedentul de exploatare reprezintă venitul creat de unităţi prin folosirea activelor
de producţie.
În cazul exploataţiilor agricole neconstituite în societăţi (sectorul gospodăriilor
populaţiei), acest venit conţine şi un element care corespunde remuneraţiei pentru
munca depusă de proprietar şi membrii familiei sale, care nu poate fi separat de
profitul său ca exploatant. În acest caz soldul este “venitul mixt”.

Tabel 2 : Contul de exploatare

Utilizări Resurse
Retribuirea salariaţilor Valoarea adăugată netă
Alte impozite pe producţie
Alte subvenţii pentru producţie
Excedentul net de exploatare / venitul net mixt

Contul de venit al întreprinderii face posibilă măsurarea venitului net al

întreprinderii agricole.
La excedentul net de exploatare se adaugă în principal dobânzile, chiriile şi
veniturile provenite din poliţele de asigurare încasate şi se scad dobânzile şi chiriile
plătite.
Soldul contului este venitul net al întreprinderii.
 3

Tabel 3 : Contul de venituri al întreprinderii

Utilizări Resurse
Venituri generate de proprietate utilizate pentru : Excedentul net de exploatare /
venitul net mixt
Dobânzi
Chirii Venituri generate de proprietate din :
Dobânzi
Poliţe de asigurare încasate
Chirii
Venituri distribuite societăţilor
(dividende)
Profituri reinvestite în investiţii
externe directe
Venitul net al intreprinderii

Acest cont poate fi calculat doar pentru sectoarele instituţionale.

Dacă elementele lui pot fi identificate pentru toate unităţile cu activitate economică
locală, atunci contul poate fi calculat şi la nivel de ramură.
În cazul exploataţiilor agricole neconstituite în unităţi, la care se pleacă de la
venitul net mixt, soldul contului este un venit mixt care cuprinde şi contravaloarea
muncii exploatantului agricol şi a familiei sale, deci nu se poate obţine venitul
“pur”.
Pentru CEA prezintă importanţă numai dobânzile, poliţele de asigurare încasate şi
chiriile.

Contul de capital este un cont de acumulare, care arată capacitatea sau nevoia de
finanţare din economie. Resursele sunt formate din economia netă şi transferurile
de capital primite, iar utilizările constau din formarea brută de capital fix,
consumul de capital fix, variaţia stocurilor, achiziţia netă de terenuri şi active
necorporale şi transferuri de capital vărsate.
Soldul contului de capital este capacitatea de finanţare (+) atunci când resursele
contului sunt excedente în raport cu utilizările sau nevoia de finanţare (-) în situaţia
inversă.

Tabel 4 : Contul de capital

Utilizări Resurse
Formarea brută de capital fix Economia netă
Consumul de capital fix Transferuri de capital primite (subvenţii
Variaţia stocurilor pentru investiţii, impozite pe capital etc.)

Achiziţia netă de terenuri şi active necorporale

Transferuri de capital (vărsate)
Capacitatea (+), nevoia (-) de finanţare
 4

Soldurile conturilor din tabelele 3 şi 4 nu sunt relevante pentru Conturile

Economice din Agricultură întrucât :
• contul de venituri se poate elabora doar la nivel instituţional
• secvenţa conturilor nu este completă (lipseşte contul de utilizare a
veniturilor, care de asemenea se elaborează numai la nivel instituţional)
• nu există date suficiente sau relevante din punct de vedere al conceptului de
ramură de activitate pentru : stocurile utilizatorilor, transferurile de capital
primite sau vărsate, achiziţiile de terenuri şi active necorporale, etc.
În aceste condiţii din contul de capital se pot stabili doar formarea brută de capital
fix şi variaţia de stocuri ale producătorilor.

Formarea brută de capital fix (FBCF) cuprinde :

• FBCF de produse agricole
FBCF de plantaţii
FBCF de animale
• FBCF de produse neagricole
FBCF de materiale (maşini, echipamente şi material de transport)
FBCF de construcţii (clădiri agricole ale exploataţiei şi alte structuri
agricole)
FBCF de alte produse (logistică, ameliorări majore de terenuri,
costuri legate de transferuri de proprietate şi drepturi de producţie).

Formarea brută de capital fix cuprinde şi consumul de capital fix.

Formarea netă de capital fix (FNCF) se determină scăzând consumul de capital fix
(CCF) din FBCF.

Variaţiile stocurilor sunt măsurate prin scăderea valorilor ieşirilor din stoc şi a
pierderilor de bunuri stocate din valoarea intrărilor în stocuri.
Stocurile includ toate bunurile ce nu fac parte din capitalul fix şi se află în posesia
unităţilor la un moment dat. Se disting două tipuri: stocurile utilizatorilor (de
materii prime şi materiale) şi stocurile producătorilor (stocuri de produse finite sau
lucrări în curs).

2.2 Unitatea de producţie şi ramura de activitate

2.2.1 Unitatea de bază

Pentru a putea analiza fluxurile generate de procesul de producţie şi de utilizarea

bunurilor şi serviciilor este necesară alegerea unităţilor care fac să apară relaţii de
tip tehnico - economic, adică unităţi de bază.

Unitatea de Activitate Economică Locală (UAEL) este unitatea de bază care

răspunde cel mai bine la această cerinţă. UAEL reprezintă o unitate instituţională
sau o parte a unităţii instituţionale identificabilă topografic care produce bunuri sau
 5

servicii caracteristice unei ramuri de activitate, la nivel de clasă (4 cifre) din

Clasificarea Activităţilor Economiei Naţionale (CAEN).
Ramura de activitate agricolă cuprinde diverse tipuri de unităţi instituţionale:
societăţi comerciale agricole, societăţi agricole (asociaţii) şi proprietari individuali.
Pentru ramura “agricultură” unităţile execută activităţi caracteristice următoarelor
grupe din CAEN :
• Grupa 011 Cultura vegetală
• Grupa 012 Creşterea animalelor
• Grupa 013 Activităţi mixte (cultura vegetală şi creşterea animalelor)
• Grupa 014 Servicii anexe agricole.
O unitate instituţională poate desfăşura mai multe activităţi economice (o activitate
principală şi mai multe activităţi secundare separabile şi neseparabile din punct de
vedere informaţional), deci poate fi împărţită în mai multe UAEL. Însă pentru
agricultură, în scopuri statistice, a fost aleasă exploataţia agricolă ca UAEL al
ramurii de activitate agricolă, atât în CEA cât şi în CN.
Se consideră activitate principală acea activitate care dă valoarea adăugată cea mai
mare.
Clasificarea activităţii principale este determinată utilizând Clasificarea
Activităţilor Economiei Naţionale la cel mai înalt nivel de clasificare şi apoi la
nivele mai detaliate.

2.2.2 Ramura de activitate agricolă

Ramura de activitate agricolă reprezintă gruparea tuturor UAEL-urilor angajate

în activităţi caracteristice agriculturii:
- cultura vegetală
- creşterea animalelor
- mixte (cultura vegetală şi creşterea animalelor)
- servicii agricole (servicii pentru mecanizarea şi chimizarea agriculturii,
servicii pentru ameliorare şi reproducţie în zootehnie şi servicii de îmbunătăţiri
funciare şi irigaţii).
Potrivit conceptului de UAEL şi ramură de activitate, producţia ramurii agricole
provine din următoarele tipuri de activităţi :
- activităţi agricole (principale sau secundare) realizate de unităţile agricole
- activităţi secundare neagricole neseparabile ale unităţilor agricole
- activităţi secundare agricole separabile ale unităţilor neagricole
şi sunt excluse activităţile secundare neagricole separabile ale unităţilor agricole.
Scopul CEA este de a măsura, descrie şi analiza formarea venitului din activitatea
economică agricolă. În Uniunea Europeană activitatea economică agricolă este în
cea mai mare parte destinată comercializării, însă tratarea unităţilor mici care
produc pentru consumul propriu a necesitat o divizare între unităţile ce practică
agricultură de subzistenţă şi unităţile a căror activitate agricolă reprezintă o plăcere.
Numai producţia agricolă a unităţilor ce practică agricultura de subzistenţă trebuie
inclusă în CEA.
 6

2.2.3 Activităţi secundare neagricole neseparabile

Activităţile secundare neagricole neseparabile reprezintă activităţi strâns legate

de producţia agricolă dar ale căror costuri nu pot fi separate de cele din activitatea
principală.
Caracteristicile principale ale acestor activităţi sunt:
• să fie destinate vânzării, autoconsumului producătorului sau plăţii în natură
• să aibă importanţă economică pentru un număr semnificativ de exploataţii
agricole
• să nu fie activităţi auxiliare (activităţile auxiliare sunt activităţi de completare
exercitate în cadrul unităţii în scopul creerii condiţiilor interne necesare
desfăşurării activităţii principale sau secundare). Lucrările agricole de întreţinere
pe bază de contract nu constituie activităţi secundare neagricole neseparabile
pentru că reprezintă servicii agricole.
Activităţile secundare neagricole neseparabile sunt de două tipuri :
• activităţi care reprezintă o continuare a activităţii agricole şi care folosesc
produse agricole (transformări de produse agricole, sortare, ambalare etc.)
• activităţi care utilizează exploataţia agricolă şi mijloacele sale de producţie
(agroturism, sport şi agrement rural, servicii pentru terţi etc.).

3. Indicatorii contului de producţie

3.1 Producţia agricolă

Producţia agricolă reprezintă suma producţiei din toate unităţile ramurii,

excluzând producţia intraconsumată în cadrul aceleiaşi unităţi în cursul unui an
calendaristic.
Se include totuşi în producţie intraconsumul utilizat în aceeaşi unitate dacă :
• priveşte două activităţi de bază diferite (produsele vegetale destinate furajării,
gunoiul de grajd destinat fertilizării)
• produsul agricol are importanţă economică pentru un număr semnificativ de
agricultori
• sunt disponibile date de cantităţi şi preţuri.
În ANEXELE II şi III producţia este detaliată pe o serie de activităţi, cantitativ şi
valoric, cu excepţia serviciilor agricole şi a produselor activităţilor secundare
neagricole neseparabile care sunt prezentate numai valoric.
Aceste anexe II şi III sunt tabele de calcul şi stau la baza tabelelor de transmitere a
datelor la EUROSTAT. Tabelele de transmitere cuprind date valorice ale
producţiei ramurii pentru produsele cuprinse în lista minimă a activităţilor agricole
şi produselor asociate (ANEXA I).
 7

Producţia din activităţile neseparabile de transformare de produse se referă la

valoarea produselor obţinute în procesul de transformare.
Produsele agricole de bază utilizate drept consum intermediar în aceste activităţi de
transformare nu sunt înregistrate nici în producţia nici în consumul intermediar al
produsului de bază.
Produsele vegetale pot avea ciclu de producţie care să se desfăşoare în cadrul unui
an calendaristic sau care să îl depăşească.
Produsele vegetale al căror ciclu de producţie se termină până la sfârşitul anului
calendaristic sunt considerate produse finite, iar celelalte sunt considerate lucrări
în curs. Fac excepţie produsele vegetale al căror ciclu de producţie se întinde pe 2
ani calendaristici, dar este mai mic de 1 an, care sunt considerate produse finite în
momentul recoltării.
Producţia agricolă din punct de vedere al resurselor şi utilizării se prezintă
schematic astfel :

PRODUCŢIE BRUTĂ
Stoc iniţial
Pierderi (Si)
PRODUCŢIA UTILIZABILĂ
RESURSE DISPONIBILE TOTALE
Bunuri de Stoc final
Transformare
Intraconsumul Vânzări capital fix (Sf)
De către Autoconsum
exploataţiei totale pentru
Producători Sf - Si
contul propriu

PRODUCŢIA RAMURII

Producţia brută reprezintă producţia agricolă obţinută, stabilită direct prin

cântărire, numărare, comensurare. Ea cuprinde şi pierderile provenite din
manipularea, stocarea şi păstrarea producţiei după înmagazinarea ei la producător.
În cazul animalelor, unde producţia se stabileşte pornind de la variaţia de stocuri,
vânzări şi transfer la capitalul fix, nu este necesar să se menţioneze pierderile, ele
fiind deja deduse din variaţia de stocuri.

Producţia utilizabilă se determină prin scăderea din producţia brută a pierderilor.

Stocul iniţial cuprinde stocul producătorilor agricoli la începutul anului

calendaristic de produse finite vegetale şi animale şi de lucrări în curs. Pentru
contul de producţie lucrările în curs cuprind : vinul, animalele tinere pentru
creştere şi îngrăşare, toate păsările (inclusiv cele de reproducţie) şi alte animale cu
excepţia celor considerate capital fix.

Resursele disponibile totale sunt egale cu producţia utilizabilă plus stocul iniţial.
Intraconsumul exploataţiei reprezintă produsele agricole obţinute în cadrul
exploataţiei şi utilizate ca mijloc de producţie în cadrul aceleiaşi exploataţii în
cursul aceluiaşi an calendaristic.
Produsele intraconsumate se pot clasifica în :
 8

• produse intraconsumate în aceeaşi activitate agricolă

- seminţe utilizate pentru însămânţare
- struguri utilizaţi în producţia de vin în exploataţiile care nu dispun de
instalaţii industriale de vinificaţie
- lapte utilizat pentru hrana animalelor
- ouă la incubat
• produse intraconsumate pentru o activitate agricolă diferită
- produse pentru furajarea animalelor (cereale, leguminoase boabe,
cartofi etc.) care în general sunt comercializabile;
- produse pentru furajarea animalelor (plante furajere anuale, plante
pentru însilozare, perene, produse secundare etc.) care în general nu sunt
comercializate;
- gunoiul de grajd pentru fertilizarea solului.

Transformarea de către producător a produselor agricole se referă doar la

activităţi separabile de activitatea principală.
Sunt evidenţiate produsele brute, nu şi produsele obţinute din transformare. De
asemenea munca încorporată la transformare nu este luată în considerare.
Produsele obţinute prin transformare nu sunt incluse în CEA, pentru că ramura de
activitate agricolă nu include decât secţiuni de unităţi care se ocupă de producţia
agricolă şi de activităţi secundare neagricole neseparabile.

Autoconsumul cuprinde :
• produsele consumate de exploatanţi din propria producţie
• produsele transformate provenite din activităţi secundare neagricole
neseparabile consumate de exploatanţi
• produsele utilizate de exploataţiile agricole drept plată în natură pentru
muncă sau schimburi în natură.

Vânzările totale cuprind vânzări de produse agricole efectuate de unităţile agricole

către alte unităţi agricole (vânzări în cadrul ramurii), către alte unităţi (vânzări în
afara ramurii) şi export direct.
Animalele adulte (capital fix) când sunt reformate şi destinate vânzării pentru
abatorizare se înregistrează ca intrare în stoc înaintea vânzării.

Bunurile de capital fix pentru contul propriu cuprind :

• lucrările efectuate de unităţile agricole privind înfiinţarea plantaţiilor de vii,
hamei şi pomi în scopul constituirii de active fixe ale unităţilor
• animalele din cadrul unităţilor agricole care sunt trecute la capitalul fix
propriu (cai de reproducţie şi de muncă, boi şi bivoli de muncă, vaci de
lapte, tauri pentru reproducere, vieri şi scroafe de prăsilă, ovine şi caprine
pentru reproducere, măgari şi catâri).
 9

În cazul plantaţiilor, care presupun o multitudine de lucrări agricole neînsumabile

cantitativ, la bunurile de capital fix pentru contul propriu înregistrarea este numai
valorică.

Stocul final cuprinde stocul de produse finite vegetale şi animale sau de lucrări în
curs existent la producătorii agricoli la sfârşitul anului calendaristic.

Variaţia de stocuri indică variaţia stocurilor în ramură în cursul anului de

referinţă.
Se determină ca diferenţă între stocul final şi stocul iniţial. Variaţia de stoc a
produselor provenite din activităţile secundare neagricole neseparabile se
înregistrează numai valoric.

Producţia ramurii se poate determina pentru fiecare produs în parte, în funcţie de

disponibilitatea datelor, fie scăzând pierderile şi intraconsumul din aceeaşi
activitate în cadrul aceleiaşi unităţi din producţia brută, fie adunând elementele de
utilizare a producţiei (transformarea de către producător, autoconsumul, vânzările,
bunurile de capital fix pentru contul propriu, intraconsumul de furaje şi gunoi) şi
variaţia de stocuri. Pentru activităţile secundare neagricole neseparabile, care
cuprind o multitudine de produse (bunuri şi servicii) care nu se pot însuma
cantitativ, se indică direct valoric. Similar sunt tratate serviciile agricole.

Producţia totală a ramurii de activitate agricolă este formată din suma

producţiilor de produse agricole, serviciile agricole şi activităţile secundare
neagricole neseparabile.

Evaluarea producţiei agricole se face la preţ de bază (în preţ curent şi preţ
comparabil an precedent) care se determină astfel :

preţul producătorului (fără T.V.A) - impozite pe produse + subvenţii pe produse

Dacă nu este posibil acest mod de evaluare pentru fiecare produs în parte, atunci
evaluarea se face pornind de la valoarea totală a producţiei la preţul producătorului
din care se scade valoarea totală a impozitelor pe produse (altele decât TVA) şi
se adaugă valoarea totală a subvenţiilor pe produse.
Este de menţionat faptul că impozitele şi subvenţiile pe produse nu trebuiesc
confundate cu impozitele şi subvenţiile pe producţie, care sunt înregistrate în
contul de exploatare.
Impozitele pe producţie sunt independente de cantitatea de produse obţinută şi ele
sunt impozite pe terenuri, pe active fixe sau pe forţa de muncă utilizată.
Subvenţiile pentru producţie sunt ajutoare primite de producătorii agricoli pentru
rezultatele activităţii lor de producţie. Ele sunt acordate în principal pentru
susţinerea cheltuielilor de producţie.
 10

Impozitele pe produsele agricole sunt impozite datorate pe unitatea de produs.

Subvenţiile pe produsele agricole sunt ajutoare vărsate direct producătorilor

agricoli sau indirect prin intermediul altor agenţi economici, pe unitatea de produs.
În contul de producţie pentru obţinerea preţului de bază, la preţul producătorului se
adaugă doar subvenţiile vărsate direct producătorilor agricoli. Subvenţiile acordate
prin intermediul altor agenţi economici nu se adaugă la preţul producătorului
pentru că acest preţ le are deja înglobate.

Momentul evaluării şi înregistrării producţiei este diferit în funcţie de natura

produsului.
Evaluarea şi înregistrarea se face astfel :
• producţia de produse vegetale cu ciclu scurt în momentul recoltării;
• producţia de produse vegetale cu ciclu lung (ex. vinul) la sfârşitul anului de
referinţă, când este înregistrată ca lucrare în curs;
• plantaţiile la momentul producerii activelor (înfiinţare);
• producţia de produse animale şi de produse care provin din activităţi
secundare neagricole neseparabile în momentul producerii lor;
• animalele destinate sacrificării sau creşterii şi îngrăşării, în momentul
sacrificării în gospodărie, vânzării, trecerii la categoria de mijloace fixe şi la
sfârşitul anului când se calculează variaţia de stoc.
Datele de cantităţi de produse sunt indicate în tone, mii fire, mii bucăţi, hectolitri,
kg sau bucăţi în funcţie de produs, iar pentru animale în tone greutate vie, iar
preţurile sunt exprimate în lei/UM de bază (lei/kg, lei/kg g.v., lei/fir, lei/buc, lei /l).

3.2 Consumul intermediar

Consumul intermediar reprezintă valoarea tuturor bunurilor şi serviciilor

utilizate ca intrări în procesul de producţie, cu excepţia mijloacelor fixe.
Mijloacele fixe sunt înregistrate în formarea brută de capital fix, unde se găseşte şi
consumul de capital fix.
Bunurile şi serviciile utilizate sunt fie transformate fie consumate în întregime în
procesul de producţie. În aceste condiţii animalele vii cumpărate nu sunt
considerate consum intermediar.
Consumul intermediar include şi bunurile şi serviciile consumate în cadrul
activităţilor auxiliare (comercializare, transport, depozitare etc.) şi nu se separă de
consumul activităţii principale sau secundare.
Conform conceptului de ramură de activitate care are la bază UAEL, consumul
intermediar cuprinde şi bunurile şi serviciile furnizate de un UAEL altui UAEL în
scopuri productive.
Bunurile şi serviciile intraconsumate în cadrul aceleiaşi unităţi agricole sunt
înregistrate în consumul intermediar în măsura în care sunt înregistrate şi în
 11

producţia ramurii de activitate (produsele vegetale destinate furajării, gunoiul de

grajd destinat fertilizării).
Consumul intermediar cuprinde următoarele elemente principale:

• Seminţe şi material săditor

• Energie, lubrifianţi
• Îngrăşăminte şi amendamente
• Produse pentru protecţia culturilor şi antiparazitare
• Cheltuieli veterinare
• Furaje
• Întreţinerea materialelor
• Întreţinerea clădirilor
• Servicii agricole
• Alte bunuri şi servicii

Seminţele şi materialul săditor reprezintă consumul total de seminţe, răsaduri

şi puieţi pentru producţia anului respectiv, indiferent dacă provin din producţia
internă sau din import.
Nu se cuprind produsele intraconsumate în acelaşi an calendaristic din producţia
proprie (seminţele utilizate pentru culturile de toamnă, răsadurile etc.).

Energia, lubrifianţii se referă la consumul de energie electrică, gaze, combustibili,

carburanţi şi energie termică în cadrul exploataţiilor agricole. Nu se cuprinde
consumul din locuinţe.

Îngrăşămintele şi amendamentele cuprind îngrăşămintele naturale, chimice şi

amendamentele folosite în cursul anului calendaristic pentru ameliorarea solului,
provenite din producţie proprie, de la alte unităţi agricole sau din afara ramurii.

Produsele pentru protecţia culturilor şi antiparazitare cuprind erbicidele,

fungicidele, pesticidele şi alte substanţe similare organice sau anorganice (ex.
momeala otrăvită) utilizate în procesul de producţie agricolă.

Cheltuielile veterinare cuprind onorariile veterinarilor şi medicamentele utilizate.

Furajele reprezintă produsele utilizate în scopul hrănirii animalelor, provenite de

la alte unităţi agricole, din afara ramurii agricole cât şi cele produse şi utilizate în
cursul aceluiaşi an calendaristic în cadrul aceleiaşi unităţi. Acestea din urmă se
înscriu de asemenea şi în producţie şi în intraconsum întrucât privesc două
activităţi de bază diferite.
Dacă furajele sunt supuse operaţiilor de preparare şi conservare, cheltuielile
efectuate în acest scop trebuie să fie separate pe feluri de cheltuieli (energie,
produse chimice pentru conservare etc.) şi înregistrate la elementele de consum
 12

intermediar corespunzătoare, iar dacă nu se pot separa pe feluri de cheltuieli se

înregistrează la alte bunuri şi servicii.

Întreţinerea materialelor se referă la :

• cumpărările de bunuri şi servicii pentru întreţinere şi reparaţii (înlocuirea
pieselor deteriorate sau casate) destinate menţinerii bunurilor de capital fix în stare
de funcţionare
• cumpărările de produse (altele decât produsele fitosanitare şi pesticidele)
destinate protecţiei culturilor împotriva grindinei, îngheţului, etc. (maşini
detonante, folii, etc.).

Întreţinerea clădirilor cuprinde cheltuielile efectuate cu cumpărarea de materiale

(ciment, cărămizi etc.) şi cu forţa de muncă pentru întreţinerea clădirilor agricole
(cu excepţia locuinţelor). Lucrările curente de întreţinere cuprind toate prestaţiile
efectuate în perioada de viaţă normală a acestor bunuri şi se fac de obicei la
intervale scurte pentru a menţine capacitatea de producţie.
Bunurile şi serviciile încorporate în bunurile existente, în scopul ameliorării,
reconstruirii sau măririi duratei lor de funcţionare, sau a capacităţii lor de
producţie sunt menţionate împreună cu bunurile de capital în care sunt încorporate
şi nu fac obiectul acestui post.

Serviciile agricole sunt servicii efectuate de unităţi specializate contra unei taxe
sau pe bază de contract şi sunt înregistrate atât în consumul intermediar cât şi în
producţia ramurii.

Alte bunuri şi servicii cuprind :

• cumpărările de unelte mici, haine de lucru, piese de schimb şi materiale, de
valoare sub limita prevăzută de lege sau cu o durată de folosinţă mai mică de 1 an
• chiriile plătite pentru folosirea clădirilor nerezidenţiale şi altor active fixe
precum închirierea maşinilor şi aparatelor fără personal
Dacă nu se pot separa chiriile pentru clădirile nerezidenţiale de chiriile pe terenuri,
atunci ele se înregistrează ca şi chirii pe terenuri în contul de venituri al
întreprinderii.
• onorariile pentru examenele medicale ale salariaţilor
• onorariile pentru consilierii agricoli, fiscali, contabili, etc.
• cumpărarea serviciilor de cercetare ştiinţifică, studii de piaţă şi publicitate,
etc.
• cheltuielile de călătorie, de detaşare şi de mutare ale salariaţilor efectuate în
interesul exploatantului, sumele vărsate altor întreprinderi care asigură
transportul salariaţilor, cheltuielile de piaţă, etc.
• cheltuielile de poştă şi telecomunicaţii
• plata serviciilor societăţilor de asigurare
• comisioanele bancare
 13

• cotizaţiile, taxele de înscriere în asociaţii profesionale fără scop lucrativ

(Camera Agricolă, Camera de Comerţ, Sindicate Agricole)
• cheltuielile pentru controlul produselor lactate
• cheltuielile pentru însămânţări artificiale şi castrare
• plăţile efectuate pentru utilizarea activelor necorporale neproduse (brevete,
mărci, drepturi de autor)
• plăţile către administraţia publică pentru obţinerea de licenţe sau autorizaţii
pentru efectuarea de activităţi comerciale sau profesionale
• cumpărările de materiale şi haine de lucru dintr-o alocaţie specială stabilită în
acest scop sau reţinută din salarii în baza unui acord contractual
• cheltuielile cu ziare şi reviste agricole
• cheltuielile cu substanţele ajutătoare transformării mustului în vin
• alte bunuri şi servicii.

Evaluarea consumului intermediar în preţuri curente

Bunurile şi serviciile de consum intermediar trebuie să fie evaluate la preţul de
cumpărare al produselor (fără TVA deductibil). Preţul de cumpărare cuprinde
impozitele pe produse şi exclude subvenţiile pe produse, de asemenea cuprinde şi
marjele comerciale, serviciile de transport, asigurările, taxele de import, TVA
nedeductibil. Evaluarea se face în momentul în care bunurile şi serviciile sunt
efectiv consumate.
Consumul de bunuri stocabile într-un an calendaristic corespunde în practică cu
ieşirea din stocuri.
Serviciile şi bunurile nestocabile sunt înregistrate în momentul cumpărării lor.
Excepţie fac următoarele servicii :
• serviciile legate de cumpărarea bunurilor (comerţ, transport) care sunt
înregistrate în consumul intermediar în momentul consumului bunurilor
• serviciile de tip permanent (de asigurări) care sunt înregistrate la sfârşitul
anului calendaristic.

Evaluarea consumului intermediar în preţuri comparabile ale anului

precedent se face prin deflatare cu indicii de preţ ai producţiei vegetale, producţiei
animale şi serviciilor agricole până când sursele de date vor permite determinarea
indicilor de preţ pentru inputurile din agricultură.

3.3 Valoarea adăugată

Valoarea adăugată brută constituie soldul contabil al contului de producţie şi se

determină ca diferenţă între valoarea producţiei şi valoarea consumului
intermediar, atât în preţuri curente cât şi în preţuri comparabile an precedent.
 14

Valoarea adăugată netă se determină scăzând din valoarea adăugată brută

consumul de capital fix.
Întrucât producţia este evaluată la preţ de bază şi consumul intermediar la preţ de
achiziţie valoarea adăugată este la preţ de bază deoarece conţine subvenţiile pe
produse fără impozitele pe produse.

3.4 Consumul de capital fix

Consumul de capital fix (CCF) reprezintă deprecierea suferită de capitalul fix

folosit în procesul de producţie, într-un an calendaristic şi cuprinde uzura anuală şi
casarea.
Consumul de capital fix este diferit de amortizarea calculată în scopuri fiscale şi
din conturile unităţilor agricole, el trebuind să fie evaluat pe baza stocurilor de
bunuri de capital fix şi durata medie de viaţă economică probabilă a acestora.
Această durată este exprimată în ani şi ea poate diferi în timp şi între ţări. Stocurile
sunt exprimate în bucăţi, hectare, m2.
Evaluarea stocurilor de bunuri de capital fix se face la preţul lor de achiziţie
(lei/UM) din perioada de referinţă obţinându-se valoarea de înlocuire şi nu
valoarea lor iniţială.
Consumul de capital fix se calculează cu ajutorul metodei deprecierii lineare, adică
prin distribuirea valorii bunului de capital fix în mod uniform pe toată durata
utilizării sale.
Având în vedere utilizarea preţului de înlocuire curent şi ritmul uniform de
depreciere a capitalului fix, CCF variază de la un an la altul.
Calculul consumului de capital fix în agricultură se referă la patru mari grupe de
mijloace fixe utilizate: maşini şi echipamente, plantaţii pomi – viticole, clădiri şi
construcţii agricole şi alte active fixe (ameliorare majoră de terenuri).
Având în vedere dificultăţile practice de calculare a CCF pentru animalele
productive se consideră că acesta nu trebuie să se calculeze întrucât:
• deprecierea din punct de vedere al productivităţii şi valorii economice
este legată de vârstă, dar nu este un fenomen direct şi continuu, cum este cazul
într-o depreciere normală
• retragerea animalelor din efectivul productiv poate depinde de mediul
economic (evoluţia preţurilor animalelor la sacrificare, a preţurilor furajelor
etc.)

4. Sursa de date

La baza elaborării contului de producţie din agricultură stau multiple surse

de date:

• Lucrarea “Producţia agricolă vegetală obţinută”

 15

- datele cantitative privind producţia vegetală brută pe fiecare produs

în parte, pentru determinarea valorii producţiei vegetale
- suprafeţele cultivate pe fiecare produs în parte pentru determinarea
consumului de sămânţă la gospodăriile populaţiei
- suprafeţele ocupate de plantaţii de vii şi pomi nou înfiinţate pentru
determinarea cheltuielilor cu înfiinţarea plantaţiilor de vii şi pomi
- cantitatea de îngrăşăminte chimice, naturale, amendamente şi
pesticide aplicate, folosită la determinarea consumului intermediar
- suprafeţele ocupate cu plantaţii de vii şi pomi în vederea determinării
CCF de plantaţii pomi-viticole
- suprafeţele ocupate cu sere şi răsadniţe pentru determinarea CCF de
clădiri şi construcţii agricole
• Lucrarea “Producţia animală pe categorii de producători”
- datele cantitative privind producţia agricolă de carne, produsele
animale brute şi laptele consumat de viţei pentru determinarea valorii
producţiei animale şi a intraconsumului de lapte
• Lucrarea “Efectivele de animale la sfârşitul anului”
- datele privind efectivele de animale fonduri fixe, pe specii, în vederea
determinării bunurilor de capital fix pentru contul propriu
- datele privind efectivele de animale tinere pe specii şi păsări pentru
determinarea variaţiei de stocuri
- datele privind numărul puilor obţinuţi, utilizate în scopul determinării
intraconsumului de ouă
• Lucrarea “Indicele preţurilor produselor agroalimentare vândute în piaţa
ţărănească din 95 municipii şi oraşe”
- preţurile medii ale produselor vegetale şi animale vândute în piaţa
ţărănească în vederea determinării valorii producţiei în sectorul
majoritar privat
- indicii de preţ pe grupe de produse pentru a determina preţurile
produselor nenominalizate în această lucrare
• Lucrarea “Parcul de tractoare şi principalele maşini agricole”
- numărul tractoarelor şi principalelor maşini agricole utilizat la
calculul CCF pentru maşini şi echipamente
• Lucrarea “Producţia industrială”
- cantităţile de furaje combinate livrate la intern şi consumul intern de
furaje în scopul determinării consumului intermediar de furaje

• Lucrarea “Resurse energetice şi utilizarea acestora, balanţa energetică şi

structura utilajului energetic”
- consumurile cantitative de energie electrică, gaze naturale, gaze
lichefiate, lemne de foc şi cărbuni, pentru determinarea consumului
intermediar de energie electrică, gaze şi combustibili pentru
gospodăriile populaţiei
• Lucrarea “Transportul de pasageri şi mărfuri pe moduri de transport”
 16

- parcursul mărfurilor şi cantitatea mărfurilor transportate în scopul

determinării pentru gospodăriile populaţiei a consumului intermediar
de carburanţi al autovehiculelor
• Ancheta bugetelor de familie
- Secţiunea 4 “Produse agroalimentare şi băuturi alcoolice – balanţe”
pentru categoria agricultori, în vederea determinării utilizării
producţiei la gospodăriile populaţiei
- cheltuielile medii pe o gospodărie de agricultori din Secţiunea 5
“Cumpărări de mărfuri nealimentare” şi Secţiunea 6 “Cheltuieli
pentru plata serviciilor”, în vederea determinării consumului
intermediar de energie electrică, gaze, combustibili şi alte bunuri şi
servicii pentru gospodăriile populaţiei
• Ancheta structurală în agricultură
- ponderea intraconsumului de sămânţă în producţie pentru cerealele de
toamnă, la gospodăriile populaţiei, în scopul determinării volumului
de sămânţă intraconsumată
• Ancheta statistică privind construcţiile agricole la unităţile agricole şi
gospodăriile populaţiei
- preţurile construcţiilor agricole pentru determinarea CCF de clădiri
şi construcţii agricole
• Cercetările statistice anuale privind activitatea societăţilor comerciale
agricole, societăţilor agricole (asociaţii) şi a unităţilor prestatoare de servicii
de mecanizare, chimizare şi protecţie fitosanitară pentru agricultură
(AGR.1A, AGR.1C şi AGR.1B)
- capitolul “Utilizarea producţiei” în vederea determinării la unităţile
agricole a utilizării producţiei (pe forme de proprietate)
- capitolul “Valoarea adăugată agricolă” în vederea determinării la
unităţile agricole a valorii adăugate şi a consumului intermediar (pe
elemente) separat pe vegetal, animal şi servicii agricole
- capitolul “Tractoare, maşini şi utilaje agricole” în vederea elaborării
lucrării “Parcul de tractoare şi principalele maşini agricole”, utilizată
ulterior la determinarea CCF
- capitolul ”Valoarea adăugată brută totală (AGR.1A şi AGR.1C),
indicatorul valoarea serviciilor agricole executate pentru terţi în
vederea determinării valorii totale a serviciilor agricole
- capitolele “Consumul de combustibili şi lubrifianţi “ şi “Gradul de
utilizare al tractoarelor” (din AGR.1B), în vederea determinării unor
consumuri medii, utilizate ulterior la calcularea consumului
intermediar de combustibili, carburanţi şi lubrifianţi la gospodăriile
populaţiei
• Cercetările statistice anuale privind activitatea unităţilor prestatoare de
servicii de amelioarare şi reproducţie în zootehnie şi de îmbunătăţiri funciare
(AGR.1D şi AGR.1E)
 17

- valoarea serviciilor agricole, valoarea adăugată brută, consumul

intermediar (pe elemente) în preţuri curente
• Cercetarea statistică privind preluările de produse agricole în vederea
comercializării şi prelucrării
- preţurile de achiziţie (fără TVA) ale produselor agricole vegetale şi
animale pentru determinarea valorii producţiei vegetale şi animale în
gospodăriile populaţiei şi unităţile agricole
• Cercetarea statistică privind utilajele, instalaţiile agricole, mijloacele de
transport şi construcţiile agricole existente în gospodăriile populaţiei şi
unităţile cu personalitate juridică
- numărul tractoarelor şi principalelor maşini agricole, în vederea
elaborării lucrării “Parcul de tractoare şi principalele maşini agricole”
utilizată ulterior la determinarea CCF
- suprafaţa construcţiilor agricole utilizată la calculul CCF de clădiri şi
construcţii agricole
• Cercetarea statistică privind îmbunătăţirile funciare
- suprafaţa agricolă amenajată pentru: irigaţii, cu lucrări de desecare şi
cu lucrări de combaterea eroziunii solului, utilizată la calculul CCF
pentru ameliorare majoră de teren
• Cercetarea statistică privind producţia unităţilor silvice
- producţia de fructe de pădure a unităţilor silvice ce se include în
producţia totală de fructe
• Informaţii de la unităţile specializate în colectarea şi valorificarea
seminţelor (UNISEM şi SEMROM)
- cantitatea şi preţurile medii curente (fără TVA) a seminţelor vândute
producătorilor agricoli
• Informaţii de la Institutul de Cercetări pentru Viticultură şi Vinificaţie
Valea Călugărească, Institutul de Cercetare şi Producţie pentru Pomicultură
Piteşti – Mărăcineni, Staţiunea de Cercetare şi Producţie de Animale de
Blană Mureş, Institutul de Studii şi Proiectări de Îmbunătăţiri Funciare
- preţurile pentru înfiinţarea plantaţiilor de vii şi pomi în vederea
determinării cheltuielilor cu înfiinţarea plantaţiilor de vii şi pomi
- preţuri / bucată a pieilor animalelor de blană folosite la evaluarea
acestor produse animale
- preţurile medii curente/ha ale suprafeţelor agricole amenajate pentru
irigat, amenajate cu lucrări de desecare şi cu lucrări de combaterea
eroziunii solului utilizate la calculul CCF pentru ameliorare majoră
de teren
• Buletine statistice lunare şi Buletine statistice pentru preţuri
- diverse informaţii statistice şi indicii de preţ necesari evaluării în
preţuri comparabile
• Catalogul privind clasificarea şi durata normală de funcţionare a
mijloacelor fixe
 18

- durata normală de funcţionare a mijloacelor fixe, utilizată la

determinarea CCF
• Informaţii de la Direcţia Generală de Conturi Naţionale şi Analiză
Statistică
- subvenţii pentru produsele vegetale şi animale, necesare determinării
preţului producătorului pe produsele agricole
- amortizarea mijloacelor fixe ale SNIF (din bilanţul contabil) în
vederea determinării CCF pe total agricultură
• Informaţii de la Direcţia Statisticii Industriei şi Construcţiilor
- preţurile medii de producţie ale tractoarelor şi maşinilor agricole
utilizate la calculul CCF de maşini şi echipamente
- preţurile medii ale îngrăşămintelor chimice şi pesticidelor, utilizate la
evaluarea consumului intermediar de îngrăşăminte chimice şi
pesticide pentru gospodăriile populaţiei
- indicele preţului materialelor de construcţii, în vederea determinării
preţurilor construcţiilor agricole, utilizate apoi în calculul CCF de
clădiri şi construcţii agricole
• Coeficienţi tehnici
- norme de consum de sămânţă la hectar în vederea determinării
consumului de sămânţă la gospodăriile populaţiei
- coeficienţi de transformare pentru combustibili din Kg în l
• Surse administrative (Ministerul Agriculturii Alimentaţiei şi Pădurilor)
- stocuri la sfârşitul anului calendaristic pentru unele produse agricole

5. Relaţiile dintre Conturile Economice din Agricultură şi

Conturile Naţionale

Având în vedere modul de elaborare a Conturilor Economice din

Agricultură în prezent, utilizarea lor în Conturile Naţionale nu necesită un tabel
de legătură în care să se evidenţieze diferenţa între CEA şi CN deoarece:
• CEA cuprinde producţia agricolă a tuturor unităţilor agricole, inclusiv
producţia unităţilor mici care desfăşoară agricultură de subzistenţă
• Pomii de Crăciun şi materialele de împletit nu sunt incluse în CEA
întrucât nu prezintă importanţă economică pentru agricultură şi nu se produc
în unităţi economice distincte care să poată furniza toate datele necesare
CEA (consumul intermediar cu defalcare pe elemente, valoarea adăugată,
CCF, subvenţii etc.)
• În CEA este cuprinsă numai producţia de vin din exploataţiile agricole
care nu dispun de instalaţii industriale de vinificaţie
• Nu au fost încă evaluate activităţile secundare neagricole neseparabile
ale unităţilor agricole din lipsa până în prezent a surselor de date.
 19

Atunci când aceste activităţi vor putea fi evaluate şi evidenţiate în CEA,

ele vor trebui excluse pentru Conturile Naţionale .

ANEXA I
Lista minimă a activităţilor agricole şi produselor asociate
din tabelele de transmitere a datelor
la EUROSTAT

Poziţia
Cod activitate
din tabelele de Denumire
CAEN
transmitere
01 0111 CEREALE (inclusiv seminţe)
01.1 Grâu
01.1/1 Grâu moale
01.1/2 Grâu dur
 20

01.2 Secară
01.3 Orz şi orzoaică
01.4 Ovăz
01.5 Porumb boabe
01.6 Orez
01.7 Alte cereale (sorg boabe, alte)
02 0112, 0113 PLANTE INDUSTRIALE
02.1 0113 Seminţe şi fructe uleioase (inclusiv seminţe)
02.1/1 Rapiţă
02.1/2 Floarea soarelui
02.1/3 Soia
Alte plante uleioase (in pt. ulei, muştar,
02.1/4
mac, seminţe dovleac, alte)
Leguminoase (proteice) boabe (inclusiv
02.2 0112
seminţe) - mazăre boabe şi fasole boabe -
02.3 0113 Tutun
02.4 0113 Sfeclă de zahăr
02.5 0113 Alte plante industriale
Plante pentru fibră (in fibră, cânepă
02.5/1
fibră,bumbac, alte)
02.5/2 Hamei
Alte plante industriale (sorg mături,
02.5/3 plante medicinale şi aromatice, năut,
linte, bob, alte)
0111, 0112,
03 PLANTE FURAJERE
0113, 0114
03.1 0114 Plante pentru însilozare (porumb furajer)
Rădăcinoase furajere (inclusiv sfeclă
03.2 0114
furajeră)
Alte plante furajere (perene, anuale, dovleci
0111, 0112,
03.3 furajeri, păşuni şi fâneţe naturale, produse
0113, 0114
secundare furajere)
Poziţia
Cod activitate
din tabelele de Denumire
CAEN
transmitere
0115, 0116,
04 LEGUME ŞI PRODUSE HORTICOLE
0117, 0118
04.1 0115 Legume proaspete
04.1/1 Conopidă
04.1/2 Tomate
Alte legume proaspete (ceapă uscată,
04.1/3 varză, rădăcinoase comestibile, alte,
pepeni, ciuperci cultivate)
04.2 0116, 0117, Plante şi flori
 21

0118
Puieţi şi răsaduri (butaşi de sfeclă de
04.2/1 zahăr, seminceri legumicoli, viţe şi puieţi
pt. înfiinţare plantaţii)
04.2/2 Plante ornamentale şi flori
Plantaţii (înfiinţare şi întreţinere de
04.2/3 0117, 0118 plantaţii de vii şi pomi până la intrarea pe
rod)
05 0113 CARTOFI (inclusiv sămânţă)
06 0117, 0118 FRUCTE
06.1 0117 Fructe proaspete
06.1/1 Mere desert
06.1/2 Pere desert
06.1/3 Piersici
Alte fructe proaspete (prune, cireşe şi
06.1/4
vişine, alte)
06.2 0117 Fructe citrice
06.2/1 Portocale dulci
06.2/2 Mandarine
06.2/3 Lămâi
06.2/4 Alte fructe citrice
06.3 0117 Fructe tropicale
06.4 0118 Struguri
06.4/1 Struguri de masă
06.4/2 Alţi struguri
06.5 0117 Măsline
06.5/1 Măsline de masă
06.5/2 Alte măsline
07 0118 VIN
07.1 Vin de masă
07.2 Vin de calitate
08 0117 ULEI DE MĂSLINE
Poziţia
Cod activitate
din tabelele de Denumire
CAEN
transmitere
0113, 0114,
09 ALTE PRODUSE VEGETALE
0115
09.1 0113 Materiale vegetale pentru împletit
0113, 0114, Seminţe (de plante tehnice, de nutreţ şi
09.2
0115 horticole ) – loturi semincere
Alte produse vegetale neclasificate în altă
09.3
parte
10 011 PRODUCŢIA VEGETALĂ
 22

11 ANIMALE
11.1 0121 Bovine
11.2 0123 Porcine
11.3 0124 Echine
11.4 0122 Ovine şi Caprine
11.5 0125 Păsări
11.6 0128 Alte animale (iepuri)
12 PRODUSE ANIMALE
12.1 0121, 0122 Lapte (de vacă, bivoliţă, oaie şi capră)
12.2 0125 Ouă
12.3 Alte produse animale
12.3/1 0122 Lână brută (nespălată)
12.3/2 0127 Gogoşi de mătase
0121, 0122,
Alte produse animale (gunoi de grajd,
0123, 0124,
12.3/3 miere, ceară, ouă pentru viermi de
0125, 0126,
mătase, piei animale de blană)
0127, 0128
13 012 PRODUCŢIA ANIMALĂ
14 011 + 012 PRODUCŢIA AGRICOLĂ DE BUNURI
15 PRODUCŢIA DE SERVICII AGRICOLE
15.1 014 Servicii agricole
15.2 Cote de lapte
16 01 PRODUCŢIA AGRICOLĂ
 23
ANEXA II
TABLOUL DE ELABORAREA CONTULUI DE PRODUCŢIE DIN AGRICULTURĂ
- CANTITĂŢI -

UTILIZĂRI
Cantităţi
RESURSE Transfor- Auto - Vânzări Prod.pt Stoc
Intraconsum din exploataţie mat de con - contul final
Cod producător sum naţionale propriu Variaţie Producţia
Nr
New-
rd.
Cronos Activităţi Prod. Pier- Prod. Stoc Resurse Seminţe Fura- Altele Total (activităţi la alte în afara în de bu- Total de ramurii
1)
de brută deri utiliza- iniţia dispo- şi je separabile) unităţi ramurii străi- nuri de stocuri
l
producţie bilă nibile material agricole nătate capital

totale săditor fix

1q 2q 3q 4q 5q 6q 7q 8q 9q 10q 11q 12q1 12q2 12q3 13q 14q 15q 16q 17q
(10q..13q+16q+
A B C (3q+4q
(1q-2q) (6q+7q+8q) (10q…14q) (14q-4q) 7q sau 3q-6q-
=9q+15q)
-8q)

Cereale (inclusiv seminţe)

1 01000
(rd.2+5+…+10)
2 01100 Grâu (rd.3+4)

3 01110 Grâu moale

4 01120 Grâu dur

5 01200 Secară

6 01300 Orz şi orzoaică

7 01400 Ovăz

8 01500 Porumb boabe

9 01600 Orez

10 01900 Alte cereale

11 02000 Plante industriale

12 02100 Plante uleioase (inclusiv

seminţe) (rd.13+14+15+16)

13 02110 Rapiţă

14 02120 Floarea soarelui

15 02130 Soia

16 02190 Alte plante uleioase

Leguminoase boabe
17 02200
(inclusiv seminţe) (rd.18+19)
18 Mazăre boabe

19 Fasole boabe

20 02300 Tutun brut

1) Consumul dintre două activităţi de bază diferite ale aceleiaşi exploataţii

 24

- urmare -

Nr UTILIZĂRI
rd. Cantităţi
RESURSE Transfor- Auto - Vânzări Prod.pt Stoc
Intraconsum din exploataţie mat de con - contul final
Cod producător sum naţionale propriu Variaţie Producţia
New-
Cronos Activităţi Prod. Pier- Prod. Stoc Resurse Seminţe Fura- Altele Total (activităţi la alte în afara în de bu- Total de ramurii
1)
de brută deri utiliza- iniţia dispo- şi je separabile) unităţi ramurii străi- nuri de stocuri
l
producţie bilă nibile material agricole nătate capital

totale săditor fix

1q 2q 3q 4q 5q 6q 7q 8q 9q 10q 11q 12q1 12q2 12q3 13q 14q 15q 16q 17q
A B C (3q+4q (10q..13q+16q+
(1q-2q) =9q+15q) (6q+7q+8q) (10q…14q) (14q-4q) +7q sau 3q-6q-
-8q)
21 02400 Sfeclă de zahăr

22 02900 Alte plante industriale

23 02910 Plante fibră (rd.24+25+26+27)

24 In fibră

25 Cânepă fibră

26 Bumbac

27 Alte plante textile

28 02920 Hamei

29 02930 Alte plante industriale

30 03000 Plante furajere (rd. 31+…+38)

31 03100 Plante pt. însilozare

32 03200 Rădăcinoase furajere

33 03900 Perene vechi şi noi

34 03900 Anuale pt. fân şi masă verde

35 03900 Dovleci furajeri

36 03900 Păşuni naturale

37 03900 Fâneţe naturale

38 03900 Alte plante furajere

(produse secundare)
39 04000 Legume şi produse horticole

40 04100 Legume proaspete

(rd.41+...+46)
41 04110 Conopidă

42 04120 Tomate
 25

- urmare -

UTILIZĂRI
Cantităţi
RESURSE Transfor- Auto - Vânzări Prod.pt Stoc
Intraconsum din exploataţie mat de con - contul final
Cod producător sum naţionale propriu Variaţie Producţia
Nr New-
rd. Cronos Activităţi Prod. Pier- Prod. Stoc Resurse Seminţe Fura- Altele Total (activităţi la alte în afara în de bu- Total de ramurii

de brută deri utiliza- iniţia dispo- şi je1) separabile) unităţi ramurii străi- nuri de stocuri
l
producţie bilă nibile material agricole nătate capital

totale săditor fix

1q 2q 3q 4q 5q 6q 7q 8q 9q 10q 11q 12q1 12q2 12q3 13q 14q 15q 16q 17q
A B C (10q..13q+16q+
(3q+4q
(1q-2q) (6q+7q+8q) (10q…14q) (14q-4q) +7q sau 3q-6q-
=9q+15q)
-8q)
43 04190 Ceapă uscată

44 04190 Varză

45 04190 Rădăcinoase comestibile

Alte legume (inclusiv pepeni şi
46 04190
ciuperci)
47 04200 Plante şi flori
Butaşi sfeclă de zahăr , seminceri
48 04210
legumicoli , viţe şi puieţi
49 04220 Plante ornamentale şi flori

50 04230 Plantaţii ( înfiinţare vii şi livezi)

51 05000 Cartofi (inclusiv pt.sămânţă)

52 06000 Fructe (rd.53+60)

53 06100 Fructe proaspete (rd.54…+59)

54 06110 Mere

55 06120 Pere

56 06130 Piersici

57 06190 Prune

58 06190 Cireşe şi vişine

59 06190 Alte fructe

60 06400 Struguri (rd.61+62)

61 06410 Struguri de masă

62 06490 Alţi struguri

63 07000 Vin (rd.64 + 65)

64 07100 Vin de masă

65 07200 Vin de calitate

26
 27
- urmare -

UTILIZĂRI
Cantităţi
RESURSE Transfor- Auto - Vânzări Prod.pt Stoc Total
Intraconsum din exploataţie mat de con - contul final
Cod producător sum naţionale propriu Variaţie Producţia
Nr New-
rd. Cronos Activităţi Prod. Pier- Prod. Stoc Resurse Seminţe Fura- Altele Total (activităţi la alte în afara în de bu- de ramurii

de brută deri utiliza- iniţia dispo- şi je1) separabile) unităţi ramurii străi- nuri de stocuri
l
producţie bilă nibile material agricole nătate capital

totale săditor fix

1q 2q 3q 4q 5q 6q 7q 8q 9q 10q 11q 12q1 12q2 12q3 13q 14q 15q 16q 17q
A B C (10q..13q+16q+
(3q+4q
(1q-2q) (6q+7q+8q) (10q…14q) (14q-4q) +7q sau 3q-6q-
=9q+15q)
-8q)
66 09000 Alte produse vegetale
Materiale vegetale folosite
67 09100
în principal pt. împletit
Seminţe (de plante tehnice, de
68 09200
nutreţ şi horticole)
69 09900 Alte produse vegetale

70 10000 PRODUCŢIA VEGETALĂ

71 11000 Animale

72 11100 Bovine

73 11200 Porcine

74 11300 Echine

75 11400 Ovine şi caprine

76 11500 Păsări

77 11900 Alte animale

78 12000 Produse animale

79 12100 Lapte

80 12200 Ouă

81 12900 Alte produse animale

82 12910 Lână brută

83 12920 Gogoşi de mătase

84 12930 Miere

85 12930 Gunoi de grajd

86 12930 Alte (ceară, piei, alte)

87 13000 PRODUCŢIA ANIMALĂ

PRODUCŢIA AGRICOLĂ DE
88 14000
BUNURI
 28

- urmare -

UTILIZĂRI
Cantităţi
RESURSE Transfor- Auto - Vânzări Prod.pt Stoc
Intraconsum din exploataţie mat de con - contul final
Cod producător sum naţionale propriu Variaţie Producţia
Nr
New-
rd.
Cronos Activităţi Prod. Pier- Prod. Stoc Resurse Seminţe Fura- Altele Total (activităţi la alte în afara în de bu- Total de ramurii

de brută deri utiliza- iniţia dispo- şi je1) separabile) unităţi ramurii străi- nuri de stocuri
l
producţie bilă nibile material agricole nătate capital

totale săditor fix

1q 2q 3q 4q 5q 6q 7q 8q 9q 10q 11q 12q1 12q2 12q3 13q 14q 15q 16q 17q
A B C (1q-2q) (3q+4q (10q..13q+16q+
(6q+7q+8q) (10q…14q) (14q-4q) +7q sau 3q-6q-
=9q+15q)
8q)
PRODUCŢIA DE SERVICII
89 15000
AGRICOLE
90 15100 Servicii de mecanizare,chimizare
Servicii de ameliorare şi
91 15100
reproducţie în zootehnie
92 15100 Servicii de îmbunătăţiri funciare

93 16000 PRODUCŢIA AGRICOLĂ

ACTIVITĂŢI SECUNDARE
94 17000
NEAGRICOLE NESEPARABILE
95 17100 Transformări de produse agricole

96 17110 Cereale

97 17120 Legume

98 17130 Fructe

99 17140 Vin

100 17150 Animale

101 17160 Produse animale

102 17161 Lapte

103 17162 Alte produse animale

104 17190 Alte

Alte activităţi secundare
105 17900
neseparabile
PRODUCŢIA RAMURII
106 18000
AGRICOLE
 29

ANEXA III

TABLOUL DE ELABORAREA CONTULUI DE PRODUCŢIE DIN AGRICULTURĂ

- PREŢURI ŞI VALORI -

Preţ Valori la preţul producătorului

Valori în preţuri curente în preţ
Preţul producătorului
an n-1

Intra- Transfor- Auto- Vânzări Producţia Variaţia Intra- Transfor- Auto- Vânzări2) Producţia Variaţia
Cod
Nr.
New Activităţi consum mat de con- naţionale în pt. contul stocu- consum mat de con- pt. contul stocu-
rd.
Cronos
de din producă- sum la alte în afara străină- propriu rilor din producă- sum propriu rilor
Producţia ramurii
producţie exploataţie1) tor (acti- unităţi ramurii tate de bunuri exploataţie1) tor (acti- de bunuri
vităţi se- agricole de capital vităţi se- de capital
parabile) fix parabile) fix

A B C 7p 10p 11p 12p1 12p2 12p3 13p 16p 7v 10v 11v 12v 13v 16v 17v 17v(n-1)
1 01000 Cereale (inclusiv seminţe)
(rd.2+5+…+10)
2 01100 Grâu (rd.3+4)
3 01110 Grâu moale
4 01120 Grâu dur
5 01200 Secară
6 01300 Orz şi orzoaică
7 01400 Ovăz
8 01500 Porumb boabe
9 01600 Orez
10 01900 Alte cereale
11 02000 Plante industriale
(rd.12+17+20+21+22)
12 02100 Plante uleioase (inclusiv
seminţe) (rd.13+14+15+16)
13 02110 Rapiţă
14 02120 Floarea soarelui
15 02130 Soia
16 02190 Alte plante uleioase
17 02200 Leguminoase boabe (inclusiv
seminţe) (rd.18+19)
18 Mazăre boabe
19 Fasole boabe
20 02300 Tutun brut

1) Consumul dintre două activităţi de bază diferite ale aceleiaşi exploataţii

2) Toate vânzările
Notă : Relaţiile între rânduri sunt valabile doar pentru coloanele de valori.
 30
- urmare -

Cod
New Preţ Valori la preţul producătorului
Cronos Valori în preţuri curente în preţ
Preţul producătorului
an n-1

2)
Intra- Transfor- Auto- Vânzări Producţia Variaţia Intra- Transfor- Auto- Vânzări Producţia Variaţia

Activităţi consum mat de con- naţionale în pt. contul stocu- consum mat de con- pt. contul stocu-
Nr.
rd. de din producă- sum la alte în afara străină- propriu rilor din producă- sum propriu rilor
1) Producţia ramurii
producţie exploataţi tor (acti- unităţi ramurii tate de bunuri exploataţie tor (acti- de bunuri
e1)
vităţi se- agricole de capital vităţi se- de capital

parabile) fix parabile) fix

A B C 7p 10p 11p 12p1 12p2 12p3 13p 16p 7v 10v 11v 12v 13v 16v 17v 17v(n-1)
21 02400 Sfeclă de zahăr

22 02900 Alte plante industriale

(rd. 23+28+29)
23 02910 Plante fibră
(rd.24+25+26+27)
24 In fibră

25 Cânepă fibră

26 Bumbac

27 Alte plante textile

28 02920 Hamei

29 02930 Alte plante industriale

30 03000 Plante furajere (rd.31+…+38)

31 03100 Plante pt. însilozare

32 03200 Rădăcinoase furajere

33 03900 Perene vechi si noi

34 03900 Anuale pt. fân şi masă verde

35 03900 Dovleci furajeri

36 03900 Păşuni naturale

37 03900 Fâneţe naturale

38 03900 Alte plante furajere

(produse secundare)
39 04000 Legume şi produse horticole
(rd.40+47)
40 04100 Legume proaspete
(rd.41+…+46)
41 04110 Conopidă

42 04120 Tomate
 31
- urmare -

Preţ Valori la preţul producătorului

Valori în preţuri curente în preţ
Preţul producătorului
an n-1

Intra- Transfor- Auto- Vânzări Producţia Variaţia Intra- Transfor- Auto- Vânzări2) Producţia Variaţia
Cod
Nr. New Activităţi consu mat de con- naţionale în pt. contul stocu- consum mat de con- pt. contul stocu-
rd. Cronos m
de din producă- sum la alte în afara străină propriu rilor din producă- sum propriu rilor
Producţia ramurii
producţie exploa tor (acti- unităţi ramurii tate de bunuri exploataţie1) tor (acti- de bunuri
taţie1)
vităţi se- agricole de capital vităţi se- de capital

parabile) fix parabile) fix

A B C 7p 10p 11p 12p1 12p2 12p3 13p 16p 7v 10v 11v 12v 13v 16v 17v 17v(n-1)

43 04190 Ceapă uscată

44 04190 Varză

45 04190 Rădăcinoase comestibile

Alte legume (inclusiv pepeni şi

46 04190
ciuperci)

47 04200 Plante şi flori (rd.48+49+50)

Butaşi sfeclă de zahăr, seminceri
48 04210
legumicoli, viţe şi puieţi

49 04220 Plante ornamentale şi flori

50 04230 Plantaţii ( înfiinţare vii şi livezi)

51 05000 Cartofi (inclusiv pt. sămânţă)

52 06000 Fructe (rd.53+60)

53 06100 Fructe proaspete (rd.54+…+59)

54 06110 Mere

55 06120 Pere

56 06130 Piersici

57 06190 Prune

58 06190 Cireşe şi vişine

59 06190 Alte fructe

60 06400 Struguri (rd.61+62)

61 06410 Struguri de masă

62 06490 Alţi struguri

63 07000 Vin (rd.64+65)

64 07100 Vin de masă

65 07200 Vin de calitate

 32
- urmare -

Preţ Valori la preţul producătorului

Valori în preţuri curente în preţ
Preţul producătorului
an n-1

2)
Intra- Transfor- Auto- Vânzări Producţia Variaţia Intra- Transfor- Auto- Vânzări Producţia Variaţia
Cod
Nr. New Activităţi consum mat de con- naţionale în pt. contul stocu- consum mat de con- pt. contul stocu-
rd. Cronos
de din producă- sum la alte în afara străină propriu rilor din producă- sum propriu rilor
Producţia ramurii
producţie exploataţie1) tor (acti- unităţi ramurii tate de bunuri exploataţie1) tor (acti- de bunuri

vităţi se- agricole de capital vităţi se- de capital

parabile) fix parabile) fix

A B C 7p 10p 11p 12p1 12p2 12p3 13p 16p 7v 10v 11v 12v 13v 16v 17v 17v(n-1)
Alte produse vegetale
66 09000
(rd.67+68+69)
Materiale vegetale folosite în
67 09100
principal pentru împletit
Seminţe (de plante tehnice, de
68 09200
nutreţ şi horticole)

69 09900 Alte produse vegetale

PRODUCŢIA VEGETALĂ
70 10000
(rd.1+11+30+39+51+52+63+66)

71 11000 Animale (rd.72+…+77)

72 11100 Bovine

73 11200 Porcine

74 11300 Echine

75 11400 Ovine şi caprine

76 11500 Păsări

77 11900 Alte animale

78 12000 Produse animale (rd. 79+80+81)

79 12100 Lapte

80 12200 Ouă

Alte produse animale

81 12900
(rd.82+83+84+85+86)

82 12910 Lână brută

83 12920 Gogoşi de mătase

84 12930 Miere

85 12930 Gunoi de grajd

86 12930 Alte (ceară, piei, alte)

PRODUCŢIA ANIMALĂ
87 13000
(rd.71+78)
PRODUCŢIA AGRICOLĂ DE
88 14000
BUNURI (rd.70+87)
 33
- urmare -

Preţ Valori la preţul producătorului

Valori în preţuri curente în preţ
Preţul producătorului
an n-1

Intra- Transfor- Auto- Vânzări Producţia Variaţia Intra- Transfor- Auto- Vânzări2) Producţia Variaţia
Cod
Nr. New Activităţi consum mat de con- naţionale în pt. contul stocu- consum mat de con- pt. contul stocu-
rd. Cronos
de din producă- sum la alte în afara străină propriu rilor din producă- sum propriu rilor
Producţia ramurii
producţie exploataţie1) tor (acti- unităţi ramurii tate de bunuri exploataţie1 tor (acti- de bunuri
)

vităţi se- agricole de capital vităţi se- de capital

parabile) fix parabile) fix

A B C 7p 10p 11p 12p1 12p2 12p3 13p 16p 7v 10v 11v 12v 13v 16v 17v 17v(n-1)
PRODUCŢIA DE SERVICII
89 15000 AGRICOLE
(rd.90+91+92)
Servicii de mecanizare,
90 15100
chimizare
Servicii de ameliorare şi
91 15100
reproducţie în zootehnie
Servicii de îmbunătăţiri
92 15100
funciare
PRODUCŢIA AGRICOLĂ
93 16000
(rd. 88+89)
ACTIVITĂŢI SECUNDARE
NEAGRICOLE
94 17000 NESEPARABILE

(rd.95+105)
Transformări de produse
95 17100
agricole (rd.96+…+101+104)

96 17110 Cereale

97 17120 Legume

98 17130 Fructe

99 17140 Vin

100 17150 Animale

Produse animale
101 17160
(rd. 102+103)

102 17161 Lapte

103 17162 Alte produse animale

104 17190 Alte

Alte activităţi secundare

105 17900
neseparabile
PRODUCŢIA RAMURII
106 18000 AGRICOLE
(rd. 93+rd. 94)
 34
ANEXA IV

TABLOUL DE ELABORAREA CONTULUI DE PRODUCŢIE DIN AGRICULTURĂ

- CONSUMURI INTERMEDIARE -

Valori Consumul intermediar

Vegetal Animal Servicii agricole
total
Cod
New- Denumirea
Nr. în preţuri în preţuri
Cronos posturilor în preţuri în preţuri în preţuri în preţuri în preţuri în preţuri
rd. curente an precedent
curente an precedent curente an precedent curente an precedent
(col.1+3+5) (col.2+4+6)

A B C 1 2 3 4 5 6 7 8
1 19010 Seminţe şi material săditor
2 19011 din cumpărate de la alţi exploatanţi agricoli
3 19012 care: cumpărate din afara ramurii
4 19020 Energie, lubrifianţi (rd. 5+…+8)
5 19021 electricitate
6 19022 gaze
7 19023 alţi combustibili şi carburanţi
8 19029 alte
9 19030 Îngrăşăminte şi amendamente
10 19031 din cumpărate de la alţi exploatanţi agricoli
11 19032 care: cumpărate din afara ramurii
12 19040 Produse pentru protecţia culturilor şi antiparazitare
13 19050 Cheltuieli veterinare
14 19060 Furaje
15 19061 din cumparate de la alţi exploatanţi agricoli
16 19062 care: cumpărate din afara ramurii
17 19063 intraconsumate în unitate
18 19070 Întreţinerea materialelor
19 19080 Întreţinerea clădirilor
20 19090 Servicii agricole
21 19900 Alte bunuri şi servicii
22 19000 CONSUM INTERMEDIAR
(rd.1+4+9+12+13+14+18+…+21)