Centrul de Exelență în Viticultură și Vinificație din Chișinău

Referat
Turismul religios și Pelerinajul
în Europa

Elaborat de Cazanciuc Valentina

Eleva grupei T 171
Coordonator: Oancea Victoria
Stăuceni 2020
 ,,Religios e cel ce se poate lipsi de credință, dar nu de Dumnezeu,,
-Emil Cioran-
Turismul religios are o vechime de secole. Scopul unui Pelerinaj, dincolo de nevoia de
cunoaştere şi de placere estetica, este dorinta unei experiente divine.
Turismul religios este acel tip de turism ce are ca scop vizitarea edificiilor religioase cu
implicaţii de ordin spiritual.
După opiniile bisericii, pelerinajul nu vizează
doar influenţarea pshicului prin instalarea liniştii
sufleteşti, împlinirea spirituală ci consideră că o
cale de atingere a acestei stări este biciuirea
fizicului. Călătoria în sine,la locurile sfinte, ar
trebui să fie o suferinţă necesară pentru atingerea
unui anumit nivel spiritual. Ca urmare confortul,
relaxarea, distracţia şi alte forme de distragere nu
ar avea ce căuta în pelerinaj. Văzut în felul
acesta,pelerinajul are prea puţine puncte comune
cu turismul.
De multe ori măicuţele şi călugării din diverse lăcaşuri religioase se simt chiar agresaţi
de cei ce nu caută împlinirea spirituală ci doar „curiozităţi” ale vieţii monahale sau a
lăcaşurilor sfinte.
Din totdeauna turismul a fost considerat o formă de călătorie sacră sau spirituală.Trebuie
să pleci, să ieşi din mediul tău obişnuit pentru a te regăsi. Pelerinajul în stil tradiţional
însemnă călătoria ca o pocăire, însă pare că astăzi lucrurile au început să se schimbe.
In trecut, Cei care se angajau intr-o astfel de
misiune crestina, care semana foarte mult cu o
aventura, parcurgeau intregul drum, oricat de
lung ar fi fost, la picior. Desigur ca luau in
considerare posibilitatea de a nu ajunge la
destinatia finala, insa in acele vremuri exista si
un regulament nescris al pelerinajului.
Deoarece distanta era parcursa pe jos si putea
dura mai bine de un an, (in functie de locul de plecare si de destinatie), pelerinii nu isi
permiteau sa care prea multe alimente sau haine cu ei, insa oamenii din localitatile pe care
le strabateau aveau obligatia morala de a le oferi acestora hrana si adapost.
Viiitorul pelegrin trebuia sa aiba consimtamantul celor mai apropiate rude si permisiunea
episcopului pentru a calatori. Oficialii bisericii se interesau asupra vietii si moravurilor si
se asigurau ca acesta nu este manat de dorinte vanitoase. Dupa ce lucrurile erau lamurite,
pelerinul primea binecuvantarea, care avea rolul unui pasaport modern. Prin intermediul
acestui act, pelerinul dobandea un statut special de care tineau cont manastirile, preotii
sau oamenii care il primeau in casa. In acea perioada, era o adevarata cruzime sa refuzi
unui pelerin adapostul sau hrana.
In paralela cu aceste vremuri
demult apuse, durata unui
pelerinaj modern poate fi cu
mult scurtata cu ajutorul
mijloacelor de transport. Desi
mai exista o multime de
persoane care recreeaza
drumurile inaintasilor lor, mai
sunt si cei care doresc sa vada si
sa se roage in locurile sfinte, insa
nu au timpul necesar unei
calatorii „a la carte”. Aici
intervine puterea „magica” a
transportului aerian sau terestru.
Astazi, cei care se mai incumeta sa faca o calatorie atat de lunga din tara lor pana in
Ierusalim sunt, in teorie, niste crestini dedicati, iar in practica, niste aventurieri. In mare
parte din cauza faptului ca statutul de pelerin crestin nu se mai bucura de aceeasi
recunoastere ca odinioara, prin urmare trebuie intai sa castigi increderea celui care te va
adaposti sau iti va da de mancare. Legea nescrisa a ospitalitatii fata de pelerin s-a pierdut
in negura vremurilor, ca orice alta lege nescrisa.
Fara indoiala, unul dintre cele mai populare destinatii de pelerinaj si cu siguranta, cel mai
inedit dintre toate este Ierusalim, orasul care aduna laolalta crestini, musulmani si evrei.
Ierusalimul joaca un rol central atat in religia crestina, cat si in cea mozaica si islamica.
Este intr-adevar neobisnuit si spectaculos modul in care trei dintre cele mai raspandite si
puternice religii ale lumii revendica si isi au sursa de inspiratie in acelasi loc.
Pentru crestini, Ierusalim este locul in care Iisus a fost adus,
copil fiind, sa vada Templul si sa ia parte la festivitati.
Conform Evangheliilor, Mantuitorul a predicat si a infaptuit
minuni in Ierusalim, mai cu seama in jurul Templului. De
asemenea, Scripturile relateaza despre Cina cea de Taina,
judecarea, crucificarea, Invierea si ridicarea la cer a lui Iisus –
evenimente care au avut loc in Ierusalim.
Obisnuinta de a merge in pelerinaj catre locul in care Iisus si-
a petrecut o mare parte a existentei lui porneste de undeva din
a doua jumatate a secolului II, De altfel, una dintre
personalitatile de marca ale istoriei crestine, care a pornit in
pelerinaj la Ierusalim in jurul anului 330, este chiar
mama Imparatului Constantin, Sfanta Elena.
Locurile crestinilor preferate pentru reculegere,
odata ajunsi in Ierusalim sunt Biserica Sfantului
Mormant, supranumita si Biserica Sfintei Invieri
(Invierea), si Biserica de pe Muntele Maslinilor
(Ridicarea la cer).
Unul dintre cele mai cunoscute rute ale pelerinajului crestin din Europa, Camino de
Santiago de Compostela atrage anual milioane de credinciosi care pornesc intr-o lunga
calatorie de regasire spirituala. Orasul Santiago de Compostela este capitala provinciei
Galicia, iar partea veche a orasului a fost integrata in Patrimoniul mondial al siturilor
protejate de UNESCO inca din 1985. Acest loc se vizitat datorita legendei conform careia
aici se afla mormantul apostolului Iacob cel Batran, fratele apostolului Ioan
O alta destinatie pentru pelerinaj este Lourdes- o mica comuna aflata in Pirinei, in sud-
vestul Frantei. Initial, doar o asezare de trecere, orasul a devenit in prezent, neincapator
pentru milioanele de turisti care se indreapta catre aceasta directie anual. Destinul acestei
mici localitati s-a schimbat radical in anul 1858, cand insasi Fecioara Maria l-a onorat cu
a sa aparitie miraculoasa, nu o data dar chiar de 17 ori .
❖ Principalele destinații și obiective ale turismului religios și de pelerinaj pentru
creștini :
➢ Israel
➢ Betleem , Palestina
➢ Roma
➢ Muntele Athos
➢ Lourdes , Franța
➢ El camino de Santiago
➢ Basilica maicii Domnului din Fatima ,
Portugalia
➢ Biserica Sfânta Maria de Guadalupe ,
Mexic
➢ Istanbul
❖ Principalele destinații și obiective ale turismului religios și de pelerinaj pentru
islam
➢ Mecca
➢ Medina
➢ Mashhad , Iran
 ❖ Principalele destinații și obiective alte turismului religios și de pelerinaj pentru
budiști
➢ Lumbini ➢ Sarnath
➢ Bodh Gaya ➢ Kushinagar

Știai că:
1. Conform Cartii Recordurilor Mondiale, Israelul este tara unde exista cele mai multe
muzee si institutii culturale per locuitor
2. Cele mai vechi cimitire din lume, încă funcţionale, sunt cele de pe Muntele Măslinilor.
Credinţa evreiască spune că morţii de aici vor fi primii înviaţi la venirea lui Mesia, prin
urmare, locurile de veci sunt foarte râvnite. În 2009, un grup de real-estate francez a
cumpărat o jumătate de hectar de pământ pe munte cu de 24 de milioane de dolari, cu
scopul de a face un cimitir pentru VIP-uri. Un loc de veci cu lăţimea de 60 de cm poate
costa şi 50.000 de dolari dacă se află în proximitatea mormântului vreunui rabin celebru.
3. Evreii ortodocsi au tot felul de reguli pe care le pastreaza cu strictete, printre care si cea
denumita “negiah” (atingere). Sa nu ti se para ciudat cand tu te plimbi pe strada (tu fiind
sa spunem femeie) si vezi cum cineva tine o distanta foarte mare fata de tine (acel cineva
fiind de sexul opus).
Aceasta comunitate considera ca trebuie intotdeauna pastrata o distanta intre persoanele
de sex opus (care nu sunt rude) pentru a nu se produce o atingere accidentala
4. Pisicile sunt considerate animale sacre în Islam pentru deoarece Profetul Mohammed le
iubea
5. Un musulman nu trebuie sa caste. Mohammad a zis ca ” Cascatul este un semn de la cel
rău”
6. Adepții islamului nu se pensează, considerând această acțiunea ca fiind un păcat
7. Cele mai raspandite religii din India sunt hinduismul si buddhismul, insa o proportie
covarsitoare de peste 70% dintre indieni practica cu totul alte religii sau sunt ghidati de
diverse superstitii.
Ca urmare, e perfect normal in India sa vezi pe strada oameni care stau in niste pozitii
ciudate pentru a se conecta cu divinitatea (cum ar fi un batran care de 40 de ani sta cu o
mana ridicata catre cer), femei care se casatoresc cu copaci sau cu animale, oameni care
 isi rup parul din cap pentru a-l da ca ofranda zeilor, localnici care se auto-flageleaza sau
vestitii practicanti
8. Hinduismul crede într-un concept
circular al timpului
Lumea occidentală urmează un
concept liniar de timp, dar Hindușii
cred mai degrabă că timpul este o
manifestare a lui Dumnezeu și că nu se
termină niciodată. Ei văd viața în
cicluri care încep să se sfârșească și se
termină să înceapă. Dumnezeu este
atemporal, iar trecutul, prezentul și
viitorul coexistă simultan.
9. Kumbh Mela este cea mai mare
adunare spirituală din lume
Festivalul Kumbh Mela a primit
statutul de patrimoniu cultural de către
UNESCO, iar la 10 februarie 2013,
peste 30 de milioane de persoane au
participat la o singură zi.
10.Mii de hinduși se închină la vaci
11.Hinduii cred în reîncarnare, ceea ce înseamnă că sufletul este etern și este în mod
continuu renăscut într-o formă sau alta

Biblogarfie:
1. https://ro.wikipedia.org/wiki/Pelerinaj
2. https://pelerinaje.md/
3. https://ro.scribd.com/document/141883236/Turismul-Religios
4. https://www.slideshare.net/analozici/turism-religios
5. https://biblioteca.regielive.ro/proiecte/turism/turismul-religios-32004.html
6. https://www.youtube.com/?hl=ru/turism.religios