FIŞA DE CARACTERIZARE ȘI EVALUARE

Strada Leonida, nr. 23, cod postal 020555, Bucuresti, sector 2, Romania
1. LOCALIZARE ADMINISTRATIVĂ/AMPLASAMENT

1.1. Unitate administrativ-teritorială Municipiul București

1.2. Adresă poștală Strada Leonida, nr. 23, cod postal 020555, sector 2
1.3. Număr / numere cadastrale -

1.4. Carou topografic (1:500) 10_A_3

2. REGIMJURIDIC

2.1. Tip de proprietate Privata

2.2. Proprietar(i) -
2.3. Utilizator(i) -
2.4. Servituți Nu exista
2.5. Monument istoric Nu este monumet istoric
2.6. Sit arheologic -
2.7. Zonă construită protejată Nu face parte dintr-o zona construita protejata

3. DESCRIEREA IMOBILULUI

3.1. Suprafața parcelei 380 mp

3.2. Numărul și lungimea
aliniamentelor parcelei
3.3. Numărul și denumirea corpurilor
de clădire din imobil
3.4. Destinația, amplasareași
descrierea sumară a corpurilor de
clădire din imobil
3.5. Alte construcții (anexe
gospodărești, construcții
temporare etc.)
3.6. Indici urbanistici ai imobilului
3.7. Împrejmuiri
3.8. Spații plantate (curți, grădini,
arbori importanți)
3.9. Amenajări semnificative în
imobil
Un singur aliament stradal de aproximativ 17 m.
Un singur corp principal, C1.
C1: Locuinta plurifamiliala aflata la strada, fara retragere de la
aliniamentul parcelei, alipita la limita de vest a parcelei, cu regim de
inaltime de S+P+1+M(cca 8m la cornisa), suprafata construita cca
220mp, suprafata desfasurata cca 380mp
Mai exista un corp, o anexa precara, asezata pe fund de lot, cu inaltime
mica, cca 3m. O anexa destinata probabil depozitari
POT = cca 57.90%
CUT = cca 1,7
Cladirea de la numarul 23 este o cladire construita in perioada interbelica,
cu elemente de arhitectura specifice perioadei. Este amplasata cu o latura
pe limita de proprietate, alipita de calcanul unei cladiri unifamiliare, tip
vagon, cu regim de inaltime P( cca 4m la cornisa). Aceasta, fiind
construita inainte de cladirea studiata.
Imobilul pastreaza regimul de inaltime al zonei (max P+2+M). Se
integreaza in compozitia strazii, nealterand imaginea cartierului.
Majoritatea cladirilor din zona sunt cladiri construite in perioada
antebelica si postbelica. Exista si cladiri postbelice insa acestea sunt intr-
un numar foarte redus.
Suprafata libera a parcelei este de 160mp din totalul de 380mp. Aceasta
suprafata este partial verde. Nu exista arbori importanti pe situl acesta.
Cladirea de la numarul 23 nu prezinta amenajari exterioare semnificative.
4. ISTORICUL IMOBILULUI

4.1. Data / perioada configurării In perioada dintre 1927 – 1938 a fost realizat imobilul
parcelei în forma actuală
4.2. Operațiuni urbanistice și/sau Insula marginita de strada Leonida a fost supusa de la inceput unor ample
cadastrale care au condus la modificari parcelare.
configurația actuală a parcelei și Initial, in planurile de la 1852 loturile sunt total diferite, majoritatea
data / perioada lor avand capat de lot zone agricole.
In planurile din perioada 1895-1899 observam ca se transforma radical
zona. Incep sa apara primele parcelari care se regasesc mai apoi si in
planurile din 1911.
Unde intre 1927 si 1938 are loc comasarea a doua parcele(23 si 23B),
astfel se face loc unei noi constructii si anume acest imobil plurifamiliar.
4.3. Adrese anterioare ale imobilului Credem ca strada Leonida a avut acelasi nume de la inceput.
23 si 23B
4.4. Proprietari / utilizatori anteriori ai Inainte de perioada comasarii, unul dintre proprietari se numea Cap. Buse
imobilului Ion.
4.5. Funcțiuni / destinații anterioare Imobilul a functionat de la inceput ca locuinta plurifamiliala. Avand
ale imobilului multiple accese.
4.6. Datarea corpurilor de clădire și Imobilul a aparut undeva intre 1927-1938, perioada interbelica. De la
amenajărilor actuale din imobil inceput acesta a fost singular pe sit, neavand alte corpuri principale.
Exista o singura anexa, un corp de dimensiuni reduse, folosit pentru
depozitari.
4.7. Datarea etapelor / intervențiilor Nu avem date exacte din care sa cunoastem perioada constructiei si nici
semnificative asupra corpurilor perioada in care aceasta a fost restaurata. Stim doar ca undeva inainte de
de clădire din imobil 2009 are loc aceasta interventie. Nu avem date despre alte interventii post
initiale insa din analiza planselor istorice cadastrale, cladirea, la nivel
volumetric nu pare sa se fi schimbat.
4.8. Construcții dispărute din imobil Nu exista alte constructii disparute.
4.9. Arhitecți, constructori, antreprize, -
comanditari, ctitori, meșteri, alți
actori semnificativi implicați în
construirea în imobil
4.10. Persoane și evenimente -
semnificative asociate istoriei
imobilului
5. DESCRIEREA CLĂDIRILOR

5.1. Tipul și funcțiunea clădirii Locuinta plurifamiliala, alipita la o latura de alt imobil. Inaltime medie, cu
un apartament pe nivel (2 locuinte in total)
5.2. Configurație planimetrică Imobilul prezinta 2 accese sigure (un al 3-lea probabil in partea din spate
a cladirii, nevizibil de la strada). Intrarea principala cu nodul de scara este
la strada, vizibil si marcat printr-un gol caracteristic perioadei
constructiei. Prezinta o succesiune de retrageri ale imobilului, lasand loc
spre fundul de lot pentru o curte cat mai generoasa. Imobilul prezinta cel
mai sigur o scara principala si o scara secundara. Cel mai probabil, in
momentul de fata, apartamentele dispun de intrari separate. Intrarea de la
strada cu scara principala este folosita pentru a se face accesul la
apartamentul de la etaj iar apartamentul de la parter dispune de alt acces,
secundar, direct in locuinta.
La strada sunt pozitionate zonele de zi si accesul iar spre capatul de lot,
sunt dormitoarele si zonele servante ale casei.
5.3. Configurația fațadelor Fatada principala: Dispune pe fiecare nivel de cate 4 goluri, echidistante
si echivalente, grupate pe axa principala a fatadei. Tamplaria acestora este
una noua, cu materiale moderne, diferite de cele originale. Golurile sunt
incadrate intr-un ancandament simplu, specific. Golurile de la nivelul
parterului sunt protejate de intemperii si de lumina directa prin consola
balconului de la etajul superior; pe cand cele de la etaj sunt protejate de o
placa de B.A. iesita in cosola deasupra acestora, implicit deasupra
balconului.
In partea dreapta fata de axa, avem accesul principal in imobil. Un acces
caracteristic perioadei interbelice, configurat proportional. Usa accesului
principal prezinta o tamplarie metalica, bogata in ornamente metalice cu
un stil specific. Accesul este protejat printr-o placa de B.A. iesita in
consola. Deasupra acestuia se gaseste un gol de fereastra pe intreaga
inaltime a scarii. Prezinta inca tamplaria originala, la fel ca si usa.
Cladirea se prezinta intr-o stare buna, probabil restaurata in ultima
perioada. Credem ca aceasta si-a pastrat nuantele originale. La partea
inferioara, soclul este tratat diferit fata de restul fatadei, printr-un
bazorielief cu o tencuiala cu granulatie mult mai mare si mai dura fata de
restul compozitiei.
Fatadele secundare sunt tratate in aceiasi maniera ca cea principala, nu
exista discrepante intre acestea.
In fatada secundara se regaseste alt acces, probabil secundar. Datorita
retragerilor succesive din fatada secundara se citeste din exterior posibila
compartimentare din interiorul locuintelor + dispunerea golurilor in
fatada ajuta la aceasta.
5.4. Configurația acoperișului / Acoperisul cladirii este partial acoperita cu sarpanta in multiple ape. Pe
învelitorii partea de mijloc al calcanului exista o terasa cu multiple accese spre
mansarda. Apele sunt indreptate spre fatadele libere. Acoperirea sarpantei
este realizata din tabla faltuita de culoare argintie.
5.5. Încadrare stilistică Imobilul de fata poate sa fie incadrat cu usurinta in stilul caracteristic
perioadei interbelice datorita conformatiei volumetrice si al tipurilor de
goluri din fatada. Golurile sunt insotite de tamplaria caracteristica
perioadei, din metal, cu detalii de feronerie specifice.
Ancandamentele golurilor sunt si ele un reper in aceasta afirmatie alaturi
de balcoanele caracteristice acestor tipuri de imobile.
5.6. Materiale și tehnici de construcție Cel mai sigur, cladirea dispune si de un demisol datorita pachetului de
scari care urca la o cota mult mai inalta fata de cota terenului.
Fundatia este realizata probabil din b.a. iar structura cladirii din cadre de
 b.a. iar inchiderea din caramida. Planseele sunt la fel ca structura, din b.a..
Nu avem date despre compartimentarea interioara insa banuim, conform
altor cladiri asemantoare, din aceiasi perioada, ca interiorul este format
din saloane ample si camere generoase.
5.7. Alte detalii semnificative In ceea ce privesc detaliile cladirii; aceasta nu este incarcata cu
decoratiuni. Exista ancadramente specifice stilului, in jurul golurilor si al
cornisei. Tamplaria originala, care se pastreaza doar intr-un singur loc,
este din metal, cu detalii caracteristice de feronerie. La nivelul inferior al
fatadelor, bazorielieful soclului este tratat intr-un mod diferit fata de
restul fatadei. Granulatia tencuielii este mult mai mare si mai dura pentru
o perceptie vizuala diferita.

6. STARE DE CONSERVARE

6.1. Starea generală de conservare Buna

6.2. Avarii structurale vizibile Nu pare afectata
6.3. Starea fațadelor și elementelor Nu prezinta avarii serioase in ceea ce priveste starea fatadei. Elementele
constitutive ale acestora, avarii decorative sunt pastrate in stare foarte buna. Singurul minus il reprezinta
constatate tamplaria golurilor care este diferita fata de cea originala si difera intre
etaje.
6.4. Starea acoperișului și elementelor Starea acoperisului si al sarpantei este in stare buna. Nu prezinta avarii
constitutive ale acestuia, avarii vizibile.
constatate
6.5. Lucrări recente asupra Se observa ca s-au realizat lucrari de restaurare a cladirii. Aceasta se
construcțiilor prezinta intr-o stare foarte buna estetic. Tamplaria a fost schimbata cu una
moderna tip PVC. Se mai pastreaza elemente originale precum tamplaria
usii de acces in locuinta cat si al ferestrei de pe casa scarii. Nu pare a fi
termoizolata pe exterior si nici sa aiba modificari ale golurilor de
ferestre/usi. Isi pastreaza nuantele originale. Inlocuirea tamplariilor s-a
realizat cu grija, fara sa existe distugeri rezultate in urma acestei
operatiuni.
7. EVALUAREA CULTURALĂ A IMOBILULUI

7.1. Valoarea culturală a corpurilor de C1 - mica

clădire cf. OMCC 2260/2008
7.1.1. Vechime Mica, aceasta se prezinta intr-o stare foarte buna si pastreaza elemente
caracteristice perioadei in care aceasta a fost construita.
7.1.2. Valoare arhitecturală, urbanistică și Medie datorita elementelor originale care se pastreaza si astazi. Nu pare a fi
artistică afectata structura de rezistenta. Aseazarea in testut fara sa fie un element nociv
zonei. Comparativ cu alte cladiri din aceiasi perioada, se afla intr-o stare foarte
buna de conservare.
7.1.3. Raritate și unicitate Mica. Prezinta elemente de feronerie precum tamplaria originala unice.
7.1.4. Valoare memorial-simbolică Mica. Prezinta o etapa importanta din arhitectura romaneasca.
7.2. Valoarea culturală a altor Mica. Imobilul, in momentul de fata, nu prezinta alte amenajari exterioare
construcții sau elemente din cu valoare culturala. Singurele caracteristici valoroasa il reprezinta
imobil retragerile succesive ale imobilului pentru a lasa loc de o gradina
generoasa spre fundul de lot.
7.3. Valoarea culturală a spațiilor Spatiul liber al parcelei este valoros datorita modului de configuratie a
libere / plantate din imobil cladirii.
7.4. Alte elemente cu valoare Cele doua vederi liberele de la strada. Sunt tratate in acelasi mod, nu
culturală exista diferente ale golurilor. Astfel, se citeste unitar si lasa si fatada
lunga sa fie vazuta in splendoarea ei.
7.5. Valoarea culturală globală a Mica spre nula
imobilului

Elaborat,
stud. arh. Ciulei Sebastian - Cosmin
stud. arh. Busuioc Flavius - Florin

Data,
4.14.2020
ANEXE