Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Tehnici Individuale de Supravietuire PDF
Tehnici Individuale de Supravietuire PDF
Hipotermia Sincopele
Îngheţarea lentã a picioarelor şocul psihiatric sau traumatic
Degerãturile Entorsele
Insolaţiile Luxaţiile
Arsurile Rãnile
Leşinul Hemoragiile
Introducere privind siguranta si salvarea 4
Lansarea la apã prin cãdere liberã - este o metodã de lansare la apã a ambarcaţiunii
de salvare, prin care aceasta, încãrcatã cu persoane şi echipament la bord, cade în mare dupã
eliberarea sa de navã farã a exista un dispozitiv de frânare.
Mijloc de protecţie termicã - este un sac sau un costum confectionat din material
impermeabil cu o conductibilitate termicã redusã.
Instalaţie sau dispozitiv de lansare la apã - este un mijloc care permite lansarea la
apã în condiţii de securitate a ambarcaţiunii de salvare sau bãrcii de urgenţã, de la locul sãu
de amplasare.
Situatii critice 5
2. Situaţii critice
Analizând o serie de situaţii critice nefericite întâlnite pânã în prezent, se poate spune
cã ele au fost determinate în general de urmãtoarele evenimente:
1. coliziuni;
2. eşuãri;
3. reacţii ale mãrfurilor periculoase transportate;
4. transferul mãrfurilor la bord;
5. incendiu sau explozie în compartimentul maşini;
În vederea evitãrii evenimentelor de tipul celor enumerate mai sus, vor fi luate
urmãtoarele mãsuri:
1. coliziuni - respectarea prevederilor RIPAM, cunoaşterea calitãţilor manevriere ale navei
Rolul de apel (Muster List) este constituit dintr-un set de îndatoriri pe care le are
fiecare membru de echipaj într-o situatie de urgenţã.
Convenţia SOLAS stabileşte cã el trebuie sã specifice detalii privind semnalul de
alarmã generalã în caz de urgenţã şi de asemenea mãsurile ce trebuie luate de echipaj şi
pasageri când aceastã alarmã este declanşatã. Rolul de apel trebuie, de asemenea, sã specifice
cum va fi dat ordinul de abandon al navei.
Rolul de apel trebuie sã cuprindã obligaţiile atribuite anumitor membri de echipaj,
dupã cum urmeazã:
⇒ închiderea uşilor etanşe la apã, a uşilor de incendiu, valvulelor, scurgerilor, hublourilor,
3. Evacuarea
3.1. Abandonul navei - ultima soluţie
Abandonarea navei se efectueazã în urma unei coliziuni, când existã riscul unei
scufundãri rapide, sau în momentul în care lupta pentru vitalitate nu dã rezultate şi nava nu
mai poate fi salvatã, existând riscul iminent al exploziei sau scufundãrii (rãsturnãrii).
De regulã nava oferã totusi cele mai mari şanse de salvare iar abandonul nu va fi ales
decât dacã alte mãsuri de pãstrare a ei au eşuat.
Trebuie reţinut cã ordinul de abandon al navei vine numai de la comandantul navei,
sau de la înlocuitorul acestuia, în situaţia în care el este în imposibilitatea de a-şi exercita
funcţia.
merge cu vitezã redusã, pe vreme rea avându-se în vedere sã se creeze un adãpost bãrcii care
se lanseazã sau, pe rând în ambele borduri.
Se vor folosi mijloacele de semnalizare pentru a atrage atenţia navelor din jur, cã nava
proprie se aflã într-o situaţie criticã.
Ofiterul de cart punte va determina poziţia navei iar coordonatele vor fi introduse în
staţia de lansare automatã a semnalului S.O.S., sau va fi declanşat semnalul echivalent al
sistemului Inmarsat. De asemenea se vor lua date privind presiunea atmosfericã, deriva de
curent, poziţia faţã de uscat sau unele insule, etc.
Se vor pregãti pentru a fi luate în barcã documentele navei şi ale echipajului.
Se vor pregãti saci impermeabili cu alimente uscate, greu alterabile, care vor fi aduşi
la locul de coborâre în bãrci, aceste alimente fiind luate numai în mãsura în care existã spaţii
disponibile, fãrã a împiedica ocuparea locurilor de cãtre echipaj.
Echipajul va bea apã pe sãturate, şi de asemenea se pot servi gustãri reci sau chiar
masa dacã timpul permite.
În continuare prezentãm un exemplu de rol de apel, care ilustreazã atribuţiile
membrilor de echipaj pentru abandonul navei şi lansarea bãrcilor de salvare:
Evacuarea 11
Comandantul navei conduce acţiunile prevãzute în acest rol prin şefii sãi de servicii
La dispoziţia comandantului se aflã ofiţerul de cart punte cu administraţia
ROL DE ABANDON
ALARMA: minim 7 semnale sonore scurte urmate de un semnal sonor lung (. . . . . . . - )
INSTRUCTIUNI BARCA 1 Loc ATRIBUTII BARCA 2 Loc
GENERALE
La auzul FUNCTIA nr. FUNCTIA nr.
semnalului:
“Abandonati Capitan 1 Sef barca, conduce operatiunea Ofiter cu 2
Nava” secund navigatia
minim 7 semnale Sef timonier 13 Sef echipa, impreuna cu marinarul de Sef echipaj 14
sonore scurte pe punte lanseaza scara, elibereaza
urmate de un siguranta gruielor, primes, primeste
semnal lung, de la barca socarul prova si il leaga;
transmise repetat, seful echipei lanseaza barca la nivelul
puneti-va vesta puntii barcilor.
de
Salvare si daca nu Marinar 3 7 Aj. Mecanic 8
aveti sarcini Timonier 1 3 In barca, pun dupurile, desfac Timonier 2 4
speciale atarnatorii, trec chingile peste barca,
prevazute de rol, dau la nava socarul prova;
prezentati-va la Raporteaza sefului echipei actiunile
locul indeplinite.
de adunare de pe Marinar 1 5 Marinar 2 6
puntea barcilor
purtind
îmbracamintea Ofiter mecanic 9 Verifica motorul (drezina) si existenta Ofiter mecanic 10
adecvata. cart 04-08 trusei de scule cart 08-12
Ramineti pe
Loc, raspundeti la Restul echipajului se prezinta la barca
verificarea si la ordinul sefului barcii se urca in
prezentei si barca si ocupa locul numerotat si
indepliniti corect stabilit lui de catre conducerea navei
si rapid ordinele si de care a luat cunostinta la
sefului barcii. Fiti exercitiile de roluri
pregatiti
sa inlocuiti la ordinul acestuia, orice persoana din echipa de lansare a barcii. La ordinul sefului barcii, urcati-
va in barca in ordinea stabilita si ocupati-va locul prevazut in rolul de mai sus.
AMPLASAREA ECHIPAMENTULUI:
Vestele de salvare - in fiecare cabina, in timonerie si postul central de comanda masini.
Colaci de salvare - pe toate puntile
Transponderele - pe puntea de comanda in ambele borduri
Aruncatoare de bandula - in timonerie
Paturi - in cabine si magazia ospatarului
12 Evacuarea
ROL DE INCENDIU
ALARMA: 12 semnale sonore scurte (litera Morse “I” repetata de 6 ori)
Semnalul sonor de alarma se da in toate cazurile de incendiu: folositi orice mijloc de legatura pentru a comunica
locul incendiului.
Incercati sa stingeti focarul cu ajutorul stingatoarelor, paturilor etc. din apropiere.
Inchideti ventilatia pentru a impiedica intretinerea si raspandirea incendiului.
Dupa darea alarmei echipajul actioneaza conform rolului, instructiunilor si normelor P.S.I.
Sefii de echipe conduc activitatea conform ordinelor comandantului, normelor P.S.I. si conditiilor reale;
echipele folosesc instalatiile si materialele adecvate din dotare.
Verificati prezenta personalului aflat anterior in compartimentul incendiat sau in care se lanseaza CO2,.
Deschiderea compartimentului incendiat se face de persoana imbracata in costum aluminizat.
La nava aflata in port, ofiterul de cart anunta Capitania portului si formatia de pompieri.
Fiecare persoana din echipaj trebuie sa cunoasca amplasarea echipamentului de stingere a incendiilor, sa fie
familiarizat cu regulile de folosire a acestuia si sa cunoasca caile de acces si de evacuare din compartimentul
incendiat.
Principalele mijloace de stingere a incendiilor sunt amplasate astfel:
Ÿ costum aluminizat si aparatul izolant - in timonerie si postul central de comanda masini;
Ÿ motopompa de incendiu: in compartimentul ......................
Ÿ racordul international: pe fata comenzii, langa scara de urcare din tribord;
Ÿ restul mijloacelor - conform planului dispus pe punte langa scara de acces la bord.
ECHIPA 1 ECHIPA 2 ECHIPA SPECIALA ECHIPA DIN C.M.
FUNCTIA ATRIBUTII FUNCTIA FUNCTIA ATRIBUTII FUNCTIA ATRIBUTII
Capitan secund Conduce echipa Of. cu navigatia Strungar La ordin imbraca Sef mecanic Conduce actiunile in
sau ajuta la CM
imbracarea La ordin lanseaza
costumului CO2
aluminizat in
Timonier 1 La manica Timonier 2 Aj. mecanic functie de locul Of. mecanic Of. de cart in
Marinar 1 La manica Marinar 2 Of mec. 8-12 incendiului cart 08-12 P.C.C.
Marinar 3 Cu stingator Ospatar Sef echipaj Ghideaza persoana Sef electrician La TPD la ordinul
imbracata in Sefului mecanic
functie de locul
Bucatar Cu pisla Motorist 3 Sef mecanic incendiului Of. mecanic Supravegheaza DG si
04-08 pompele
Motorist 1 Cu cange/topor Motorist 2 Costumul se imbraca pentru actiune Strungar La generatorul de
in zona focarului, salvarea (motorist 3) spuma nr 1
persoanelor sau bunurilor materiale
deosebite.
Persoana care ghideaza pastreaza
permanent legatura cu persoana in
sostum.
Echipa asigura evacuarea spre
punctul medical a celor accidentati.
Echipele nr. 1 si 2 vor actiona la locul incendiului, mai putin in C.M. : echipa nr. 1 la prova, Ajutor mecanic La generatorul de
echipa nr. 2 in rezerva; echipa nr. 2 in castel, echipa nr. 1 in rezerva. Echipa e rezerva spuma nr 2
actioneaza
la ordinul secundului. Seful de echipaj deschide magaziile si distribue materiale de rezerva. Restul personalului masini - la careu, la
Cadrul medical pregateste targa si trusa de urgenta in apropierea locului incendiului. dispozitia Sefului mecanic
La ordin se evacueaza compartmentul pentru a lansa CO2; prezenta personalului se verifica in
fata usii etanse.
Personalul fara sarcini in rol se va aduna in careul echipaj, asteptand ordine.
Cand se impune lansarea CO2 echipa de etansare formata din personalul prevazut in instructiunile specifice fiecarei nave, etanseaza
compartimentul, se opreste ventilatia, verifica evacuarea si raporteaza la comanda (ofiterului de cart). CO2-ul se lanseaza de Seful mecanic
(in lipsa acestuia de ofiterul de cart la masini).
Numarul de butelii lansate este prevazut in instructiunile din compartimentul CO2.
Accesul in compartiment se face numai dupa stingerea incendiului si evacuarea gazelor.
Evacuarea 13
2. Parţial închisã
Convenţia SOLAS prevede cã în plus faţã de barca deschisã, barca parţial închisã
trebuie sã :
• fie prevazutã cu mijloace eficiente de evacuare a apei sau sã fie de tip cu evacuare
automatã;
• fie prevazutã cu acoperişuri rigide permanent fixate, extinzându-se pe cel putin 20 %
din lungimea bãrcii de salvare, începând din extremitatea pupa. Barca de salvare trebuie sã
fie prevazutã cu o tendã pliabilã fixatã în permanenţã, care împreunã cu acoperişul rigid
închid complet ocupanţii bãrcii de salvare într-un adãpost etanş la intemperii, oferindu-le
şi o protecţie termicã.
• aibã interiorul de o culoare foarte vizibilã.
4. Complet închisã
În plus faţã de cele de mai sus, fiecare barcã de salvare complet închisã trebuie sã fie
prevazutã cu un acoperiş care sã închidã complet barca de salvare
16 Mijloace de salvare colective
6. Protejate la foc
O barcã de salvare protejatã la foc, corespunzând cerintelor de mai sus trebuie în
plus, atunci când este în stare de plutire, sã poatã proteja numarul de persoane pentru care
este autorizatã pentru cel puţin 8 minute, când este acoperitã de un foc continuu de
hidrocarburi.
Mijloace de salvare colective 17
• trusã de prim ajutor într-o cutie etanşã la apã, care sã poatã fi închisã ermetic dupã
folosire;
• şase doze de medicamente contra rãului de mare şi câte un sac folosibil în caz de
vomã, pentru fiecare persoanã;
• un briceag mare legat la barcã printr-un şnur;
• trei chei pentru deschis conserve;
• doi colaci de salvare legaţi cu câte o saulã plutitoare cu o lungime de cel putin 30m;
• pompã manualã;
• un set de unelte de pescuit;
• scule suficiente pentru reglaje minore ale motorului şi accesoriilor sale;
• echipament de stingere a incendiului, corespunzãtor pentru stingerea hidrocarburilor
aprinseX2
• un proiector care sã poatã ilumina eficient în timpul nopţii un obiect colorat deschis,
având o lãţime de 18 m, la o distanţã de 180 m pentru o perioadã de 6 ore şi o funcţionare
continuã de cel puţin 3 ore;
• un reflector radar eficace, dacã în barca de salvare nu este depozitat un transponder
radar pentru ambarcaţiunile de salvare;
• mijloace de protecţie termicã suficiente pentru 10 % din numãrul de persoane pe care
barca de salvare este autorizatã sã le transporte
Mijloace de salvare colective 19
Întrucât cele mai multe nave sunt prevazute cu instalaţie de lansare a bãrcilor de
salvare cu grui, vom prezenta în continuare algoritmul de lansare:
1. se desface învelitoarea dacã existã;
2. se demonteazã balustrada de la copastie;
3. se demonteazã pontilul de sprijin al bãrcii (dacã existã);
4. se elibereazã atârnãtorii de pe cablul dintre gruie;
5. se lanseazã peste bord scara de ambarcare;
6. se elibereazã siguranţa gruielor prin desfacerea ciocului de papagal;
7. se pun dopurile la valvulele de scurgere din barcã;
8. se dã pe punte barbeta prova legatã la dispozitivul de decuplare;
9. se elibereazã chingile bãrcii;
10. dacã nava are inerţie înapoi sau existã val de pupa, se dã la navã şi se leagã barbeta pupa;
11. se verificã nivelul combustibilului şi uleiului, existenţa trusei de scule şi a instrucţiunilor
de pornire a motorului;
12. se lanseazã de probã motorul la turaţie micã, cu capotul pus sau se verificã funcţionarea
drezinei;
13. se ridicã maneta cu contragreutate coborând barca la nivelul punţii bãrcilor, astfel încât
dispozitivul de apropiere sã fie întins, iar barca sã se afle la 20-40 cm de bordaj;
• o raţie de hranã având cel puţin 10.000 kj pentru fiecare persoanã pe care pluta de
slavare este autorizatã sã o transporte – aceste raţii trebuie pãstrate în ambalaje etanşe la
aer şi depozitate în containere etanşe la apã;
• recipiente etanşe la apã, conţinând o cantitate totalã de 1,5 litri de apã dulce pentru
fiecare persoanã pe care pluta este autorizatã sã o transporte, din care 0,5 litri de persoanã
pot fi înlocuiţi de cãtre un aparat de desalinizare care poate produce o cantitate egalã de
apã dulce în douã zile;
• un vas de baut apã, gradat şi inoxidabil;
• şase doze de medicamente contra rãului de mare şi câte un sac, folosit în caz de vomã,
pentru fiecare persoanã pe care pluta este autorizatã sã o transporte;
• instrucţiuni privind supravieţuirea;
• instrucţiuni pentru luarea mãsurilor imediate;
• un numãr suficient de mijloace de protecţie termicã pentru 10 % din numãrul de
persoane pe care pluta este autorizatã sã o transporte sau douã, care din acestea este mai
mare.
A fost prevãzut un sistem care sã permitã plutirea liberã a plutelor de salvare în caz de
naufragiu. Acesta este constituit din:
• sistemul de barbete (painter system) care asigurã legãtura între navã şi plutã, astfel
realizat încât sã asigure cã pluta de salvare când este eliberatã nu este antrenatã sub apã de
nava care se scufundã;
• legatura puţin rezistentã (weak link) care: trebuie sã nu se rupã sub efectul forţei
necesare sã tragã saula din containerul plutei de slavare; dacã este adecvatã, sã aibã o
rezistenţã suficientã care sã permitã umflarea plutei de salvare; sã se rupã sub efectul unei
forţe de 2,2 0,4 kN;
• Dispozitivul de declanşare hidrostatic (hydrostatic release unit), care:
- nu trebuie sã permitã galvanizarea elementelor sale;
- sã declanşeze automat pluta de slavare de la o adâncime de cel mult 4 m;
- sã aibã posibilitaţi de drenaj care sã previnã acumularea de apã în camera
hidrostaticã când dispozitivul este în poziţia sa normalã;
- sã fie astfel construit încât sã previna declanşarea când este acoperit de valuri;
- sã aibã în exterior imprimat (fãrã sã se şteargã) tipul şi numãrul seriei;
Mijloace de salvare colective 23
Navele de pasageri cu un tonaj brut de 500 tone şi mai mult, trebuie sã aibã în fiecare
bord cel puţin o barcã de urgenţã.
Navele de pasageri cu un tonaj brut mai mic de 500 tone trebuie sã aibã cel puţin o
barcã de urgenţã.
Navele de marfã trebuie sã aibã cel puţin o barcã de urgenţã.
O barcã de salvare poate fi acceptatã ca barcã de urgenţã dacã aceasta satisface în
egalã mãsurã şi cerinţele pentru o barcã de urgenţã.
Echipamente individuale de salvare 25
Ÿ sã fie prevãzut cu o saulã de cel puţin 9,5 mm în diametru şi cu o lungime de cel puţin 4
ori diametrul exterior al corpului colacului. Saula trebuie fixatã în patru puncte
echidistante în jurul circumferinţei colacului ca sã formeze 4 bucle egale.
Ÿ o vestã de salvare trebuie sã permitã persoanei care o poartã sã înoate o distanţã scurtã şi
sã poatã urca într-o ambarcaţiune de salvare;
Ÿ fiecare vestã de salvare trebuie sã fie prevãzutã cu un fluier bine legat printr-un şnur.
Ÿ dacã un costum hidrotermic urmeazã sã fie purtat fãrã vestã de salvare, el trebuie sã fie
prevãzut cu luminã şi fluier.
Ÿ dacã un costum hidrotermic urmeazã sã fie purtat împreunã cu o vestã de salvare, vesta
se va îmbrãca peste costum. O persoanã care poartã un astfel de costum trebuie sã poatã
îmbrãca vesta de salvare fãrã ajutor.
Ÿ Un costum hidrotermic confecţionat dintr-un material care nu are calitãţi izolante
naturale, trebuie sã:
- poarte o menţiune cã trebuie sã fie folosit împreunã cu o îmbrãcãminte cãlduroasã;
- sã fie confecţionat astfel, încât atunci când este folosit împreunã cu o îmbrãcãminte
cãlduroasã şi o vestã de salvare, dacã costumul hidrotermic trebuie folosit cu o vestã
de salvare, sã continue sã asigure persoanei care îl poartã, dupã o sãriturã în apã de
la o înãlţime de 4,5 metri o protecţie termicã suficientã pentru ca temperatura
corpului persoanei sã nu scadã cu mai mult de 2° C, dupã o scufundare timp de o orã
în apã calmã curgãtoare la o temperaturã de 5° C.
Ÿ un costum hidrotermic confecţionat dintr-un material care are calitãţi izolante şi este
folosit cu sau fãrã vestã de salvare, trebuie sã asigure persoanei care îl poartã, dupã o
sãriturã în apã de la o înãlţime de 4,5 metri o protecţie termicã suficientã pentru ca
temperatura corpului persoanei sã nu scadã cu mai mult de 2° C dupã o scufundare timp
de 6 ore în apã calmã, curgãtoare la o temperaturã cuprinsã între 0° si 2° C.
Ÿ costumul hidrotermic trebuie sã permitã persoanei care îl poartã având mâinile acoperite,
sã apuce un creion şi sã scrie, dupã o scufundare în apã la o temperaturã de 5° C pentru o
perioadã de 1 orã.
Echipamente individuale de salvare 29
Navele de marfã trebuie sã aibã pentru fiecare barcã de salvare, cel puţin trei costume
hidrotermice.
Un mijloc de protecţie termica va fi confecţionat dintr-un material etanş la apã şi
astfel realizat încât atunci când este folosit pentru a proteja o persoanã, sã reducã pierderea de
caldurã a corpului atât prin convecţie cât şi prin evaporare.
6. Supravieţuirea pe mare
6.1. Pericole pentru supravieţuitori
Echipamentul aflat în diverse tipuri de bãrci de salvare a fost prevãzut pentru a furniza
ajutor supravietuitorilor care vor avea de fãcut fatã la trei feluri de dificultãţi:
• sã ţinã ambarcaţiunile în stare de plutire şi în acest scop au la dispoziţie:
- ancorã de furtunã şi ulei de furtunã;
- pompã manualã (numai pentru bãrcile de salvare);
- piese de schimb (numai pentru bãrcile de salvare);
- ghiordele şi ispoluri;
- pompã manualã pentru umflarea plutei.
• sã previnã şi sã învingã problemele de sãnãtate, pentru care dispun de:
- raţii cu hranã;
- tanc cu apã proaspãtã;
- pahar sau vas de apã gradat;
- trusã de prim ajutor în cutie impermeabilã;
- cuţit de gabier cu deschizãtor de conserve;
- set cu unelte de pescuit;
- tablete contra rãului de mare;
- învelis de protecţie sau costume hidrotermice.
• sã-şi valorifice toate şansele de a fi descoperiţi şi salvaţi pentru care au la dispoziţie:
- lampã cu ulei şi chibrite de vânt;
- semnale pirotehnice;
- lanternã electricã impermeabilã cu baterii de schimb;
- oglindã pentru semnalizare pe timp de zi (heliograf);
- fluier;
- învelitoare de culoare foarte vizibilã (portocalie) - numai pentru bãrcile de salvare;
- statie radio de barcã, radiotelefon de barcã, transponder radar
Supravietuirea pe mare 31
La primirea unuia din mesajele de mai sus, fiecare navã trebuie sã:
confirme primirea mesajului şi dacã este posibil, sã-l retransmitã;
încerce imediat mãsurarea unor relevmente gonio în timpul transmiterii
apelului de sinistru şi sã facã veghe cu radio-goniometrul, pe frecvenţele 500kHz şi/sau
2182kHz;
comunice navei în pericol identitatea sa, poziţia, viteza şi ETA la locul
sinistrului şi când este posibil şi relevmentul adevãrat luat la nava în pericol;
menţinã ascultarea pe frecvenţele internaţionale de pericol: 500 kHz
(în radiotelegrafie), 2182 kHz (în radiofonie) şi 156,8 MHz (Canalul 16 al
radiotelefonului);
menţinã continuu veghea cu radarul.
Dacã o navã care a recepţionat unul din mesajele de sinistru, nu este aptã sã acorde
asistenţã, va face cunoscut acest lucru navei sinistrate, va retransmite mesajul de sinistru
primit, şi comandantul va înscrie în Jurnalul de Bord evenimentul întâlnit precum şi motivul
pentru care nu poate sã acorde asistenţã.
Nava care procedeazã spre locul sinistrului, va face o serie de pregãtiri, mai ales
dacã ea nu este o navã specializatã în operaţiuni de cãutare şi salvare, acestea constând
în:
întinderea unor parâme susţinute de atârnãtori în exteriorul bordului pentru facilitarea
acostãrii bãrcilor şi plutelor de salvare;
bigã sau un cranic vor fi pregãtite pentru a scoate în afara bordului o platformã sau o
plasã pentru ridicarea persoanelor extenuate sau rãnite;
34 Operatiuni de cautare si salvare pe mare
vor fi pregãtite bandule şi scãri care vor fi aruncate în afara bordului în zona celei mai
joase punţi deschise şi vor fi desemnate persoanele care vor intra în apã pentru a asista
supravieţuitorii, în caz de necesitate;
va fi pregãtitã pentru lansare o plutã, pentru a uşura transbordarea supravieţuitorilor la
bord, dar ea va fi lansatã numai dacã situaţia o impune;
se vor lua mãsuri în vederea primirii supravieţuitorilor rãniţi, mãsuri constând în
pregãtirea spaţiilor unde li se va acorda asistenţã medicalã, pregãtirea tãrgilor, hainelor
de schimb uscate, etc;
când urmeazã sã fie lansatã o barca de salvare sau urgenţã, se vor asigura şi mijloacele de
comunicaţie necesare;
va fi pregãtit un aparat de aruncat bandula pentru stabilirea unei eventuale legãturi cu
nava în pericol.
Planificarea cãutãrii:
R=10 Mm
Derivã
Punct
iniţial
Distanţa între drumurile paralele ale navelor comerciale pe timpul cãutãrii (n)
Vizibilitatea
Obiectul cãutat (mile marine)
3 5 10 15 20
Persoanã în apã 0,4 0,5 0,6 0,7 0,7
Plutã de 4 persoane 2,3 3,2 4,2 4,9 5,5
Plutã de 6 persoane 2,5 3,6 5,0 6,2 6,9
Plutã de 15 persoane 2,6 4,0 5,1 6,4 7,3
Plutã de 25 persoane 2,7 4,2 5,2 6,5 7,5
Barcã de 5 m (15 ft) 1,1 1,4 1,9 2,1 2,3
Barcã de 7 m (23 ft) 2,0 2,9 4,3 5,2 5,8
Ambarcaţiune de 12 m 2,8 4,5 7,6 9,4 11,6
(40 ft)
Ambarcaţiune de 24 m 3,2 5,6 10,7 14,7 18,1
(79 ft)
Prima nava care ajunge la locul sinistrului va începe cautarea farã întârziere, dupã
schema pãtratului crescãtor. Este recomandat sã se marcheze datumul cu o plutã sau alt
mijloc plutitor, pentru a se verifica deriva. Acel marcaj poate fi folosit ulterior ca nou datum
pentru cautare.
n mile n mile
n mile
Drum de
apropiere
Figura 2
40 Operatiuni de cautare si salvare pe mare
120
2 mile
Datum
Figura 3
Datu
m
n n n n n
mile mile mile mile mile
Drum Drum
Nava 2 Nava 1
Operatiuni de cautare si salvare pe mare 41
Figura 4
Direcţia
derivei
Datu
m
n n n n n
mile mile mile mile mile
Figura 5
Drum Drum Drum
Schema de cãutareNava 2 patruNava
pentru sau 5 1nave sunt oarecumNava
asemãnãtoare,
3 nalelor fiindu-
le atribuite drumuri pe care parcurg aceeaşi distanţã.
Drumul Navei
42 Operatiuni de cautare si salvare pe mare
Figura 6
Persoanele sau navele aflate în situaţie de pericol pot primi sprijin din partea
aeronavelor, concretizat prin lansarea în apã a unor echipamente aflate în containere sau
recuperarea şi evacuarea sinistraţilor.
Conţinutul containerelor este inscripţionat prin simboluri şi text în trei limbi şi de
asemenea prin flamuri colorate, respectând urmãtorul cod:
Rosu – echipament medical şi de prim ajutor medical;
Albastru – alimente şi apã;
Galben – haine şi materiale de protecţie conta vântului;
Negru – diverse materiale şi echipamente precum compase,
ustensile, plute de salvare, radiobalize si/sau transpondere,
balize, coloranţi pentru apã, facle, etc.;
Combinaţie de culori – conţinut mixt.
Elicopterele sunt folosite în mod deosebit pentru furnizarea de echipament dar mai
ales pentru recuperarea şi evacuarea supravieţuitorilor.
Raza de acţiune a elicopterelor variazã între 50 şi 200 mile marine, puând transporta
de la unul pânã la cinsprezece supravieţuitori funcţie de dimensiunea şi tipul acestuia.
Când este pus la dispoziţie echipament pentru supravieţuire, elicopterul se
poziţioneazã deasupra unei punţi libere, lãsând materialele cu ajuorul unui cablu, echipajul
navei trebuind doar sã decupleze sistemul de prindere (care de regulã este un cârlig).
Legãtura radio trebuie sã fie stabilitã între navã şi elicopter. Oricare schimb de
informaţii şi instrucţiuni referitoare la poziţia de întâlnire trebuie stabilit direct sau prin
intermediul staţiei de coastã. Când elicopterul este echipat cu un radiogoniometru, este
posibilã reperarea navei şi directionarea elicopterului cãtre ea fãcând uz de transmisiunile
radio ale navei pe o frecvenţã stabilitã.
Radiocomunicaţiie cu aeronava sunt posibile în mod normal pe: 2182 khz sau pe
frecvenţele de 156.8 Mhz si 156.3 Mhz VHF.
Operatiuni de cautare si salvare pe mare 43
Navele au voie sã comunice cu aeronavele în caz de urgenţã pe frecvenţele: 3023 khz, 5680
Khz, 121.5 Mhz, 123.1 Mhz, 156.3 Mhz, 156.8 Mhz;
O suprafaţã de punte curatã trebuie sã fie pregãtitã în zona de ridicare şi dacã este
posibil sã fie marcat pe ea cu vopsea albã o litera “H” cât mai mare. În timpul nopţii nava
trebuie sã fie luminatã cât mai puternic punându-se în evidenţã în special orice obstacol cum
ar fi catarge, coşuri de fum, etc. Trebuie avut de asemeni în vedere ca iluminarea sã nu
orbeascã pilotul elicopterului. La navele mai mari zona de ambarcare trebuie sã fie în zona
adapostitã faţã de vânt, a navei.
În mod suplimentar la evitarea obstacolelor trebuie avut în vedere puternicul curent de
aer produs de elicopter. Învelitoarele sau orice alt obiect care este predispus la antrenarea de
cãtre curentul de aer trebuie sã fie îndepãrtat din zonã sau amarat în mod suplimentar.
Dacã puntea navei nu oferã un asemenea loc este posibilã recuperarea persoanelor
direct de pe plutele de salvare sau din bãrcile de salvare. Acestea vor fi asigurate în timpul
ambarcãrii cu o saulã lungã. Cât timp elicopterul se aflã deasupra plutei de salvare sau bãrcii
de salvare, persoanele aflate în ele se vor dispune pe cât posibil spre extremitãţi şi borduri
pentru a mãri stabilitatea ambarcaţiunilor şi pentru a degaja centrul ambarcatiunilor în
vederea acţiunilor de ridicare.
Pentru ridicarea în elicopter se pot folosi: centura de salvare, coşul de salvare, plasa
de salvare, brancarda şi scaunul de salvare.
O serie de elicoptere folosesc metoda ridicãrii duble constând într-o centurã de salvare
normalã şi de o curea de aşezare mânuitã de membrii echipajului elicopterului. Aceastã
metodã de ridicare este recomandatã pentru ridicarea din apã sau de pe punte a persoanelor
aflate în incapacitate. Nu se recomandã pentru rãniţi pentru aceştia fiind folositã în mod
normal targa de salvare.