CURS V SUCCESIUNI

Mostenirile vacante:

Statul preia bunurile din succesiunile vacante in calitate de mostenitor sau de purtator
al unei idei de suveranitate? Daca, si evident care ar fi interesul acestei diferentieri? Si
daca preia bunurile privite ut singuli sau le preia ca si patrimonii, fractiune de
patrimoniu? Si cum impartim patrimoniul succesoral intre diverse UAT ?

Statul prea bunurile cu titlu de mostenire sau nu?

 Solutia 1: statul prea cu titlu de putere suverana, art 1138: Moştenirile vacante
revin comunei, oraşului sau, după caz, municipiului în a cărui rază teritorială se
aflau bunurile la data deschiderii moştenirii şi intră în domeniul lor privat. Este
considerată nescrisă orice dispoziţie testamentară care, fără a stipula transmiterea
bunurilor moştenirii, urmăreşte să înlăture această regulă.
Si 1138 il corelam cu 963(3): În lipsa moştenitorilor legali sau testamentari,
patrimoniul defunctului se transmite comunei, oraşului sau, după caz,
municipiului în a cărui rază teritorială se aflau bunurile la data deschiderii
moştenirii. – ar sugera ca e vb de transmiterea patrimoniului; creanta la care UAT
urmeaza sa intre?

Art 553 (2) Moştenirile vacante se constată prin certificat de vacanţă succesorală
şi intră în domeniul privat al comunei, oraşului sau municipiului, după caz, fără
înscriere în cartea funciară. Imobilele cu privire la care s-a renunţat la dreptul de
proprietate conform art. 562 alin. (2) se dobândesc, fără înscriere în cartea
funciară, de comună, oraş sau municipiu, după caz, şi intră în domeniul privat al
acestora prin hotărârea consiliului local.

Teza aceasta a transmiterii cu car universal a unei most vacante s a impus pe

considerentul de a explica f ca statul preia nu numai elementele de activ, ci si
elemenetle de pasuv, at se recurgea la ac explicatie ca e vb de transmitere
universala care putea sa explice ca preia si elemenele de pasiv. Numai ca aveam
si reglementare care spunea ca statul raspundea in limita activului succesoral.
Ne intrebam daca neaparat trb sa fie asta o justificare pt a vedea ca statul ar prelua
un patrimoniu si nu b privite individual..
Asta pt ca 1132 reglem faptul ca statul suporta pasivul numai in limita valorii
bunurilor din patrimoniul succesoral.
Ce preia statul? Preia o cota din intreg/un patrimoniu?
- Incumba obligatia de plata a pasivului succesoral inclusiv legatarilor cu titlu
particular (exceptie) => chiar daca statul ar prelua doar bunuri privite ut
singuli, ar putea suporta pasivul.
- Regula – doar legatarul universal si cu titlu universal participa la suportarea
pasivului
 - Eceptie – si legatarul cu titlu paricular poate participa la suportarea pasivului
succesoral art 1114(3) Legatarul cu titlu particular nu este obligat să suporte
datoriile şi sarcinile moştenirii. Prin excepţie, el răspunde pentru pasivul
moştenirii, însă numai cu bunul sau bunurile ce formează obiectul
legatului, dacă:
- a) testatorul a dispus în mod expres în acest sens;
- b) dreptul lăsat prin legat are ca obiect o universalitate, cum ar fi o moştenire
culeasă de către testator şi nelichidată încă; în acest caz, legatarul răspunde
pentru pasivul acelei universalităţi;
- c) celelalte bunuri ale moştenirii sunt insuficiente pentru plata datoriilor şi
sarcinilor moştenirii.
- Deci acest criteriu, care spune ca preiau b in mod individual deci nu poti
suporta pasivul – nu tine! Pt ca avem temei legal acest 1114.

- 1139 (2) Comuna, oraşul sau, după caz, municipiul suportă pasivul moştenirii
vacante numai în limita valorii bunurilor din patrimoniul succesoral.

Conform dr comun raspunzi cu bunul, si nu pui la indoiala ca e o transmitere de

patrimoniu, in timp ce la 1139 as putea sa merg pe ideea ca de fapt ar fi o transmitere
universala sau cu titlu universal dar imediat trb sa abandonez ac interpretare pt ca at
cand in mod neindoielnic am most univ sau cu t universalm imi spune ca raspunde cu
bunu, inseamna ca nu a fost o chetie voita de leguitoru, pt ca in mod normal ar fi trb
sa pastreze acelasi criteriu, sau sa fi fiolosit termenul de valoare dincolo la 1114, ori el
foloseste termenul de valoarea in cazul statului.
Este importanta chestuine apt ca D intre timp instraineaza bunul, inseamna ca nu mai
raspunde?
Cu toate ca s-ar sugera la (2) ca e vb de o transmitere a unei fractiuni pt ca vb de
valoarea, ca rsp in limita valorii b, ii contrazis acest argument de modul in care
reglementeaza legiuitorul transmiterea pasivului catre mostenitorii univ is cu t univ
unde prevede ca ei rsp cu bunurile, si acolo e transmitere de patrimoniu.
Era firesc ca dincolo sa prevada rsp in limita valorii, si eventual sa lase si aici asa, sau
sa zica ca va rsp cu bunurile.
Statul niciodata nu poate refuza mostenirea vacanta – e una dintre particularitatile
sale. Niciodata nu are dr de optiune cand se pune probl unei mosteniri vacante.
Ar putea sa exercite un dr de optiune succesorala cand ar fi instituita (comuna) ca
legatar.
Argument pt Statul ca mostenitor – legiuitorul reglementeza dr UAT in partea
privitoare la mostenitoriin legali, Titlul II.
Plus ca spune, in lipsa mostenitorilor legali, atunci inseamna ca exclude statul de la
categoria mostenitorilor legali/testamentari. Inseamna ca statul nu poate fi privit ca
mostenitor legal, chiar daca in cod e pus la Titlul II.
Pana la urma argumentul forte pt ideea ca statul trb sa vina ca mostenitor pt ca altfel
nu am cum sa explic preluarea pasivul cade, pt ca si persoane, legatarii, care preiau
cu titlu particular anumite dr vor fi tinuti la plata pasivului succesoral.
Interesul: VCC-statul ca putere suverana putea prekua orice bun de pe teritoriul
statului inclusiv al strainilor, daca mergeam pe ideea statului ca mostenitor at aveam
explicatie sa cer si bunurile romanilor din strainatate. Apoi s-au incheiat Conventii si
Tratate intre SM pt a se stabili soarta bunurilor.
Chirica – argumente suplimentare – care se pastreaza pe NCC – deci prezinta
relevanta din perspectiva retractarii renuntarii la mostenire – si anume, renuntarea la
mostenire tre sa fie una expresa realizata in termenul de 1 an, succesroul poate totusi
sa retracteze aceasta renuntare, dar sa fie inca in termen si as nu fie acceptata de alta
persoana, dar daca statul ar veni ca mostenitor inseamna ca o persoana care a renuntat
nu mai poate sa se razgandeasca daca statul a cerut eliberarea certif de vacanta
succesorala deja.

Acceptarea este irevocabila

Renuntarea este revocabila cu acele doua conditii:
o Sa fie in termenul de 1 an
o Sa nu fi acceptat altcineva mostenirea

Statul cere un certificat de vacanta succesorala, e acelasi lucru cu f ca mostenitorul

cere un certificat de constatare a existentei mostenitorului? Acest argument nu poate
intra in discutie, f ca statul solicita acest certificat e valabil indiferent ca e vb de
ralierea la o teza sau alta (mostenitor/putere suverana)

Criteriul acesta al eliberarii unui certificat de vacanta succ nu foloseste pt plasarea pe

o pozitie sau alta

S-a mai invocat f ca daca privesc statul ca pe un mostenitor, daca de cuius intocmeste
o dispozitie de exheredare dintr-un testament ca inlatura toti mostenitorii atunci
inseamna ca inlatura si statul, daca nu il privesc pe stat ca mostenitor at ar putea sa
culeaga bunurile respective, el nefiind exheredat de defunct.

Ramane sa vedem daca sta in picioare argumentul d-lui Chirica, daca e sa ne uitam in
cod, observam ca nu e posibila eliberarea certificatului de vacanta succ decat dupa un
termen foarte indelungat art 1137, 1 an si 8 luni cel mai devreme. In timp c etermenul
de optiune succesorala este de 1 an de zile. Deci n-ar mai prezenta interes chestiunea
asta

Am mai putea fi in ipoteza in care toti succesibilii cunoscuti s-ar duce si ar renunta la
mostenire in termenul de 1 an, atunci daca s-ar emite certif de vacanta succ aici ar
putea perzenta un oarecare interes. Textul nu prevede ce se intampla daca SE prezinta,
prevede doar ce se intampla daca NU se perzinta.

 Miza dicutiei este inexistenta!

 „ sa nu-mi reprosati faptul ca am discutat o ora si ceva despre asta, este gimnastica
pt minte”
 Urmeaza sa lamurim cum divizam pasivul succesoral preluat de UAT:

Regula in materie de pasiv succ este aceea a divizarii de drept intre

mostenitori a datoriilor si sarcinilor succesiunii
Daca de cuius datora 100 lei si are 2 mostenitori, creditorul ii poate urmari doar pt
50 pe fiecare.
In cazul UAT:
- Exista posib pt creditori de a cere un curator care sa reprezinte succesiunea si
cu care sa se judece pana la mom la care vor aparea mostenitorii, pana cand se
va emite certificatul de mostenitor
- Poate cel care are creanta impotriva entitatilor acestora sa ceara sa numeasca
un curator, numai ca asta e doar o posibilitate, mai e posibil ca obligatia sa
devina scadentga la 2 ani dupa termen, astfel se va respinge cererea.
- Trb sa distingem diverse ipoteze: pot fi in situatia in care obligatoriu trb sa ma
indrept impotriva unei UAT si anume , ganditi-va ca e vb de un antecontract
de v-c cu privire la un imobil, din antecontr respectiv, promitentul vanzator si-
a asumat obligatia de a instraina imobilul. Nu s-a perfectat contractul in timpul
vietii instrainatorului, vine statul. Practic nu ma pot adresa la UAT din vecini,
trb sa merg acolo unde e situat imobilul, sunt sit in care obligatoriu trb sa ma
indrept impotriva unitatii unde se afla imobilul.
- Dar s-ar putea ca obigtaia care e cuprinsa in pasivul succ sa provina din rsp pt
lucruri/din comiterea unei f delictuale care sa n-aiba nicio legatura cu niciun
lucru aflat in patrimoniul lui de cuius – in acest caz:
o 1. Sa cer numirea unui curator.
o
- Regula proportionalitatii sau poate sa-si valorifice dr impotriva oricarei UAT?
Acea entitate care face plata ar avea actiune in regres impotriva celeilalte
UAT?

Legea nu spune nimic aici....

In doctrina nu s-a punctat inca aceasta chestiune.
Cam asta ar fi despre mostenirile vacante.

Certificatul de vacanta succesorala:

- Ar trb sa cer inainte de a ma adresa UAT obtinerea acestui certificat de
vacanta si apoi sa dau in judecata pt plata? Sau cele doua lucruri pot fi facute
simultan?
- Nu este conditionata actiunea pe care as promova-o impotriva unor asemenea
UAT de eliberarea unui certificat, pt ca un asemenea certificat poate fi cerut
chiar si de UAT , nu e firesc ca datoria sa depinda de conduita sa. At orice
pers interesata printr-o act in instanta poate solicita stab f ca mostenirea e
vacanta si sa fie obligata entitatea resp la plata chiar daca nu se elibereaza un
certificat de vacanta succesorala
 - Cand e vb de o mostenire vacanta, statul poate sa actioneze si sa apara fie ca
titular de drepturi, fie ca debitor in locul celui care e decedat.

MOSTENIREA TESTAMENTARA

Am vazut ca regula o constituie mostenirea legala.

Mostenirea testamentara fiind situatia de exceptie care poate coexista alaturi de
mostenirea legala.
Se poate realiza devolutiunea mpstenirii doar pe baza unui testament , depinde
daca s-a dispun cu privire la intregul bun.

TESTAMENT:
- Face parte din categoria liberalitatilor
- Specificul liberalitatulor: transfer patrimonial fara contraprestatie, trb sa existe
animus donandi, ca si la testament.
- 1034 : Testamentul este actul unilateral, personal şi revocabil prin care o
persoană, numită testator, dispune, în una dintre formele cerute de lege, pentru
timpul când nu va mai fi în viaţă.

CARACTERE:

1. Act unilateral

- Trb sa fie rodul vointei unei singure persoane

- Nu putem vb de testament atunci cand coexista manifestarea de vointa a cel
putin 2 persoane in actul respectiv
- 1036: Testamentul reciproc: Sub sancţiunea nulităţii absolute a
testamentului, două sau mai multe persoane nu pot dispune, prin acelaşi
testament, una în favoarea celeilalte sau în favoarea unui terţ.
- De ce? – pt ca testamentul trb sa fie manifestarea de vointa a unei singure
persoane, trb inlatirat orice iz contractual din privinta incheierii unui testament
- In doctrina: aceasta conditie negativa pe care testamentul nu ar trb sa o
indeplineasca este un aspect care tine de cond de fond sau de cond de forma?
o Sa ne imaginam, sot si sotie care testeaza unul in favoarea celuilalt pe
aceeasi hartie, sau
„Subsemnatii A si B am convenit ca A sa lase b lui B si B sa lase b lui
A.”
 2. Trebuie sa fie in forma scrisa
- Nu este valabil testamentul oral

1. Ce este important? Sa nu testeze prin acelasi inscris, sau e vorba de a nu exista

o relatie de dependenta cauzala intre cele doua testamenet?
 Daca cei doi sot merg la notar si intocmeste 2 testamente independente, aici e o
problema in mom in care vb de cauza, cauza e ca a inteles ca gratifice sotul
 Daca am doua inscrisuri distincte nu e nicio problema.
Daca le scriu pe aceeasi foaie e conjunctiv acest testament?
 Legea reglementeaza testamentul reciproc, cand A testeaza pt B si invers. Dar art
1036
 Trb sa diferentiem testamentul reciproc de cel conjunctiv.
 Pot sa am testamente in mod reciproc care sa fie perfect valide, intocmite pe
inscrisuri separate
 Legea prohiba testarea pe acelasi inscris!!!

Sa nu confundam testamentul conjunctiv cu legatul conjunctiv:

 Testamentul conjunctiv: cand prin acelasi inscris doua persoane testeaza una in
fav celeilalte

 Legatul conjunctiv: este dispozitia prin care o persoana confera vocatia asupra
unui bun sau asupra unei fractiuni dintr-un patrimoniu mai multor legatari

Legat conjunctiv: „ las cartea aceasta colegei si colegului” nu spun in ce cote – fiecare
are vocatie la intergul obiect, daca accepta legatul fiecare va lua ½. Daca unul renunta
va beneficia celalat
Daca as fi spus” las cartea in cota de ½ lui x, si ½ lui Y” NU e conjunctiv pt ca e
percis, determinat, nu e vb de vocatie.
T reciproc – NU este si testamentul conjunctiv in favoarea tertului!

= Daca e o conditie de forma, dat fiind ca unele state recunosc incheierea valabila a
unor asemenea testamente, germania, ar insemna ca cetateanul roman care merge in
Germania si incheie acolo actul ar trb autoritatile romane sa recunoasca in temeiul
princ locul regit actum sa recunoasca efectele testam in romania
Daca o privesc ca o conditie de validitate care tine de ideea unui consimtamant
independent, a unei cauze care sa tina doar de manif de vointa a testatorului nu si de
elemente externe ca si el la randul lui beneficiaza etc etc , atunci ar insemna sa nu pot
recunoaste testamenutul intocmit in Germania.
Deci 2 sau m m persoane nu pot dispune prin acelasi testament.

Daca am acelasi inscris:

A „las lui B” datat si semnat
B „las lui A” datat si semnat
 Nu e acelasi testament, chiar daca e vb de acelasi suport, pt ca intre ele nu exista
o relatie de dependenta.
 Pana la urma de unde ac idee de a interzice testamentele conjunctive: s-a
considerat ca ar fi nefiresc ca (din 2 testamente numai 1 va putea sa prod efece)
dar partile au intocmite test in mod conjunctiv, insa test fiind un act esentialmente
revocabil una din partile care au semnat ar putea sa revina si sa revoce
manifestarea LOR fara ca celalalt sa fi stiut.
E ft important sa pastrezi dr de revocare unilateral, drept discretionar al
testatorului!

Insa, lucrurile s-au simplificat si miza discutiei a mai disparut pt ca exista un

regulament la nivel intt, plus ca am deja si in NCC o relgem care permite o gama
larga de alegere pt legea apliabila succesiunii, si atunci pana la urma cet roman n
are decat sa aleaga ca succesiunea lui sa se defere dupa o lege care permite testam
reciproc sau testam conjunctiv.

Testamentul rtbs a fie rodul manif unei singure persoane

Daca e vb de un testament conjunctiv: NA sanctiune
Ac manifestare de vointa trb sa fie manifestatat in scris.

Inregistrarea video manifestarii de vointa – nu are nicio valoare. Trb sa fie un act
scris

Exista sit in care se recunoaste valabilitatea unui testament oral (Ungaria), Chirica
a avut o speta recenta, pt ca testamentul a fost intocmit in perioada in care se
aplica legislatia maghiara si la mom respectiv era o forma testamentara
recunocuta.

Daca testamentul nu are forma scrisa, va fi lovit de nulitate, asta nu inseamna ca

mostenitorii nu vor putea executa dorinta manifestata oral de catre defunct.

Art 1010 Confirmarea liberalitătilor; Confirmarea unei liberalităti de către

moştenitorii universali ori cu titlu universal ai dispunătorului atrage renunţarea la
dreptul de a opune viciile de formă sau orice alte motive de nulitate, fără ca prin
această renunţare să se prejudicieze drepturile terţilor.
Cu alte cuvinte, mostenitorii vor fi liberi sa puna in aplicare is o manifestare de
vointa cuprinsa intr-o forma testamentara inexistenta pt ca ei pot renunta la ac
conditie de forma, fiind instituita si in favoarea lor.
Daca un asemenea mostenitor vine si executa o liberalitate, executa un legat lovit
de nulitate, face la randul lui o liberalitate sau nu? => el confirma, dar cand el ar
deceda, mostenitorii lu rezervatari sa zica ca el nu putea fi obligat sa predea
obiectul legatului, si ca din mom ce el a confirmat liberalitatea respectiva e ca si
cum ar fi facut la randul lui o donatie.
 Plus ca legatarul nu va fi considerat ca dobandind b de la mostenitor, cu de la de
cuius (?!)
Daca testamentul trb sa aiba forma este posibil ca testamentul respectiv sa dispara,
sa se piarda, sa se distruga, in cazul unor testamente pt ca la testamentul autentic
nu e posibila ac ipoteza – dar la testamentul olograf e posibil, fie inca din timpul
vietii testatorului, fie ulterior.
Daca se distruge in t vietii testatorului –
- Va trb vazut daca el avea cunostinta despre aceasta distrugere, pt ca daca da,
si nu a intocmit alt testament inseamna ca a fost de acprd cu acea distrugere.
- Daca nu a avut cunostinta de aceasta distrugere – at testamentul este valid si
va trebuie incercat sa se reconstruiasca continutul testamentului, data la care s-
a intocmit si toate celalalte elemente.

SS nu avea testamentul in original, avea fotografia testamentului respectiv: nimeni nu

a pus la indoiala scrierea, pt ca trb sa fie scris de mana testatorului. In acel moment ar
fi fost sarcina avocatului sa dov ca scrierea apartine testatorului. S-a venit cu martori
si s-a demonstrat ca intentia defunctului era de a-si gratifica sotia.

Cel care invoca testamentul trb sa faca dovada existentei si, daca nu mai exista, ca a
disparut din imprejurari exceptionale.

Daca in speta s-ar fi contestat scrierea, adica f ca nu e in forma scrisa de mana

defunctului, atunci ar fi pierdut.

3. . Act esentialmente personal

- inseamna ca nu poate fi intocmit prin reprezentant, nici legal nici conventional
- in nicio imprejurare!!!

4. Act esentialmente revocabil

- Asupra caruia de cuius poate reveni in mod discretionar
- At cand am vb de cazurile de nedemnitate, ca atrage nedemnitatea judiciara
anumite conduite prin cadrul carora testatorul ar fi impiedicat sa modifice
testamentul de un succesor

 Testamentul:
1. Act unilateral
2. Act solemn – forma scrisa
3. Act personal
4. Act revocabil
 Consimtamantul necesar:
- Verificarea discernamantului celui care a intocmit testamentul: relativ
- Cand depinzi de martori e ft greu as faci dovada lpsei consimtamantului
- Pana la urma exista o prezumtie de validitate, cel care vine si reclama ca nu a
fost manifestata liber consimtamantul , trb as faca dovada.
- Sit in care notarul face mentiune despre starea persoanei care se prezinta in
fata si intocmeste testamentul – acest constatari in cazul unui testament
autentic nu au nicio relevanta juridica, pt ca se bucura de efectele inscrisului
autentic numai acele constatari ale notarului care sunt incredintate lui, si
anume sa constate ca m-am orezentat in fata lui, la data de, ca am citit
inscrisul, ca am declarat ca imi convine; nu sa faca constatari extrajuridice.
- Unii mai recurg in astfel de momente la psihiatrii, si aduc niste adeverinte de a
psihiatrii care sa ateste ca a fost examinat si ca avea discernama t – e un mijloc
de dovadaa dar in acelasi timp, din mom ce te-ai dus cu el la psihiatru
inseamna ca era o problema.
- Din perspectiva consimtamantului – trb sa fie manifestat cu discernamant si sa
nu fie viciat (2 aspecte diferite)
- Nevicierea – inertvine at cand am un consimtamant de la o persoana cu
discernamant dar s-ar putea sa fie viciat datorita dolului, violentei, erorii
(fara dol pt ca nu e vb de contract)

- In ceea ce priveste dolul apare un element de particularitate in sensul ca dolul

poate sa provina de la orice persoana, fara ca neaparat sa cunoasca acea terta
persoana, (terti – toti cei care nu sunt legatari)

- Dolul poate imbarca forma captatiei sau sugestiei, da dpdv juridic au acelasi
sens

- Captatia – de cuius avea intentia de a gratifica

- Sugestia – i-am si sadit ideea de a face o gratificare in favoarea mea