Caracterizarea lui Harap-Alb

Harap-Alb este personajul principal al basmului cult „Povestea lui

Harap-Alb” de Ion Creangă, care este nevoit să parcurgă un drum inițiatic
pentru a se maturiza destul ca să-l succeadă la tron pe unchiul său, Verde
Împărat. Acesta nu are puteri supranaturale, spre deosebire de alte
personaje de basm, dar este înzestrat cu calități ce îl vor ajuta în drumul
său și își va spulbera toate slăbiciunile. Numele său, care îi caracterizează
personalitatea, nu îl posedă de la îneputul povestirii, dar este dobândit
după ce fusese păcălit de Spân, care l-a botezat Harap-Alb, ceea ce ne duce
cu gândul la o persoană nobilă, dar care și-a pierdut acest statut, devenind
acum sluga cuiva.
La descrierea acestui personaj se împletesc armonios cât descrierea
directă, atât și cea indirectă.
În cadrul descrierii directe, protagonistul este caracterizat de către
narator și celelalte personaje. Chiar de la incipitul povestirii afăm că el era
fiul mezin al unui crai “Amu cică era odată într-o țară de crai, un crai
care avea trei ficiori”. O secvență în care acesta este caracterizat de alte
personaje, mai exact de către verișoarele lui, ca fiind mult mai plăcut decât
Spânul „Și din ceasul acela, au început a vorbi între ele (…) că Harap-
Alb, sluga lui, are o înfățișare mult mai plăcută”.
Caracterizarea directă nu este atât de răspândită, întru cât autorul s-a
axat mai mult pe acțiunile săvârșite de eroul principal din care îi putem
desprinde calitățile. Astfel, îi putem deduce personalitatea și din faptele
săvârșite, limbajul utilizat, atitudinea lui față de celelalte personaje.
Bunătatea și generozitatea dovedite după ce a cruțat viața furnicilor și
albinelor i-au oferit ulterior ajutor, ce a dus la săvârșirea cu succes a
misiunilor lui. Curajul și hotărârea sunt evidențiate în urma trecerii
încercărilor cu ursul de la capătul podului, a sălăților și a cerbului. De
asemenea, s-au reliefat și slăbiciuni ale protagonistului, cum ar fi
naivitatea, săbiciunea în fața unei situații dificile pentru că l-a crezut pe
Spân și a ignorat sfatul tatălui său și pentru că l-a crezut și a intrat în
fântână, rămânând capturat. Vitejia și ambiția lui nu cunosc margini atunci
când pornește în căutarea fetei Împăratului Roș. El oricum trece această
provocare, care pare imposibilă, dar doar cu ajutorul lui Gerilă,
Flămânzilă, Setilă, Ochilă și Păsări-Lăți-Lungilă, tratându-i cu respect și
prietenie. Și, până la urmă, el își atinge scopul, o găsește pe fata
Împăratului Roș, o duce la palatul unchiului său, îl demască pe Spân, își
învinge propria moarte, se căsătorește cu fata iubită și obține tronul mult
dorit.
După părerea mea, Harap-Alb este un exemplu demn de urmat, care ne
învață că dacă ne dorim ceva cu adevărat, vom obține acel lucru, dar numai
prin muncă continuă, motivație și să nu ne dăm niciodată bătuți. Chiar și
fără puteri supranaturale, dar cu o inimă mare putem întoarce și munții și
putem învinge cei mai groaznici inamici. Basmele sunt, în general, niște
povestiri care ne modelează personalitatea și ne ajută ca să trecem mult
mai ușor de unele dificultăți din viață.

Realizat de: Alexandra Gonța