SISTEMUL CARDIOVASCULAR CORDUL TESTE

Cordul – conformație externă, compartimente, structură, particularități individuale, anomalii. Topografia cordului și
explorarea lui pe viu. Pericardul – structură, topografie.

1.CS. Inima se dezvoltă din: A. Ectoderm B. Tubul intestinal primitiv C. Endoderm D. Somite E. Mezoderm

2. CS. Pe peretele posterior al atriului drept se află: A. Orificiul atrioventricular drept B. Orificiul atrioauricular drept
C. Creasta terminală D. Tuberculul intervenos (Lower) E. Nimic din cele menţionate

3. CM. Pe faţa septului interatrial, orientată spre cavitatea atriului stâng se disting A. Zona deprimată care
corespunde fosei ovale B. Limbul fosei ovale (inelul Vieussens) C. Valvula orificiului oval (Parchappe) D. Foseta
preseptală E. Nimic din cele menţionate

4. CS. Cu privire la muşchii papilari: A. Reprezintă formaţiuni rudimentare B. Contribuie la închiderea valvelor
atrioventriculare C. Deschid valvele atrioventriculare în timpul diastolei D. Menţin coardele tendinoase mereu
încordate E. Toate false

5. CS. In stare normală apexul inimii se proiectează: A. La nivelul coastei V pe linia medioclaviculară B. La nivelul
apofizei xifoide a sternului 1,5 lățimi de deget spre stânga C. În spațiul intercostal III cu 1,5 cm medial de linia
medioclaviculară stângă D. În spațiul intercostal V pe linia medioclaviculară stângă E. Toate false

6. CS. Zgomotul provocat de valva mitrală se aude mai deslușit: A. În spațiul intercostal II din stânga, lângă stern B. În
spațiul intercostal V din stânga, lângă stern C. În spațiul intercostal V pe linia medioclaviculară stângă D. În spațiul
intercostal V din dreapta, lângă stern E. Toate false

7. CM. În dezvoltarea inimii pot fi evidențiate 3 etape principale: A. Definitivarea atriilor B. Formarea tubului arterial,
deplasarea caudală şi rotația C. Definitivarea septelor D. Formarea cavităților E. Definitivarea valvelor

8. CM. Forma inimii depinde de: A. Presiunea abdominală B. Vârsta individului C. Poziția ei D. Genul individului E.
Tipul constituțional al individului

9. CM. Faţa anterioară (sternocostală) a cordului, aflat în poziția lui anatomică e formată de: A. Ventriculul stâng B.
Atriul drept C. Auricula stângă D. Ventriculul drept (în cea mai mare parte) E. Venele pulmonare

10. CM. Atriul drept: A. Formează cea mai mare parte a feţei anterioare a inimii B. Se află anterior de venele
pulmonare drepte C. În peretele său se află nodul sinuatrial D. Conține mușchi papilari E. Primește venele cave

11. CM. Topografia normală a inimii depinde de: A. Vârsta individului B. Genul individului C. Grosimea păturii de
țesut celuloadipos subcutanat D. Gradul de dezvoltare a mușchilor toracelui E. Tipul constituțional al individului

12. CM. Cu privire la structura peretelui cardiac: A. Cel mai gros strat al peretelui cardiac este miocardul B. Miocardul
atriilor e situat in trei straturi, al ventriculilor - în două C. Endocardul reprezintă stratul intern D. Pericardul acoperă
cordul din exterior E. Cuspidele constituie duplicaturi ale epicardului

13. CM. Țesutul celuloadipos al inimii este distribuit: A. În șanțul coronarian B. Pe faţa posterioară a ventriculului
stâng C. În șanțul interventricular D. În incizura apexului cardiac E. Pe suprafaţa anterioară a ventriculului drept

14. CM. Valva atrioventriculară dreaptă: A. Are trei cuspide - anterioară, posterioară și septală B. E dotată cu trei
mușchi papilari C. E atașată orificiului atrioventricular drept D. Cuspidele ei sunt formate în cea mai mare parte din
duplicatura epicardului E. Prin ea atriul drept comunică cu ventriculul

15. CM. Valva mitrală: A. E dotată cu două cuspide - anterioară şi posterioară B. Fiecare cuspidă a ei e legată cu ambii
mușchi papilari - anterior si posterior C. Se proiectează în spațiul intercostal III din stânga, în imediata apropiere de
stern D. Focarul ei de auscultație se află în spațiul intercostal V din stânga la 8-9 cm lateral de linia mediosternală E.
Nimic din cele menționate

16. CM. Cu privire la interiorul atriului drept: A. Peretele anterior e rugos, iar cel posterior e neted B. Peretele
auricular e neted C. Orificiul de deschidere al venei cave superioare e dotat cu valvulă D. Sinusul coronar se deschide
pe peretele posterior E. Fosa ovală poate fi observată mai jos de orificiul de deschidere a sinusului coronar
17. CS. Pe peretele posterior al atriului stâng se află: A. Orificiul venei cave inferioare B. Orificiile venelor pulmonare
C. Orificiul sinusului coronar D. Fosa ovală E. Orificiul atrioventricular stâng

18. CM. Pe faţa septului interatrial, orientată în cavitatea atriului drept pot fi observate elementele: A. Fosa ovală B.
Limbul fosei ovale (Vieussens) C. Tuberculul intervenos (Lower) D. Foseta preseptală E. Zona deprimată
corespunzând fosei ovale

19. CM. Cu privire la inima fătului: A. Atriul drept se dezvoltă parţial din cornul drept al sinisului venos B. Sinusul
coronar provine din vena cardinală comună stângă C. Orificiul oval e o reminiscenţă a orificiului din septul primar D.
Peretele ventriculului stâng e mai gros ca a celui drept E. Presiunea sângelui din atriul drept e mai mare decât a celui
din atriul stâng

20. CM. Cu privire la proiecția inimii: A. În condiții de normă şocul apexian poate fi palpat în spațiul intercostal V la o
distanţă de 9 cm spre stânga de linia mediosternală B. Linia limitrofă superioară trece la nivelul marginii superioare a
cartilajelor costale III C. Linia limitrofă dreaptă se întinde intre cartilajele costale III si V cu 1-2 cm lateral de marginea
dreaptă a sternului D. Apexul se află la 1-2 cm medial de linia medioclaviculară stângă în spațiul intercostal VI E. Linia
limitrofă inferioară coincide cu dreapta trasată prin spaţiile intercostale V din ambele părți

21. CM. Complexul morfofuncțional al inimii care reglează circulația sângelui într-o singură direcție este constituit
din: A. Aortă B. Valve C. Coarde tendinoase D. Mușchi papilari E. Inele fibroase

22. CM. Formele inimii sunt: A. Rombică B. Ovală C. Sferoidă D. Cor pendulum E. Conică

23. CS. Sinusul transvers al pericardului este spațiul delimitat de: A. Vena cavă inferioară şi venele pulmonare stângi
B. Aorta cu trunchiul pulmonar şi faţa anterioară a atriilor C. Venele pulmonare drepte şi vena cavă superioară D.
Venele cave superioară şi inferioară E. Trunchiul pulmonar şi faţa posterioară a atriilor

24. CS. Sinusul oblic al pericardului e situat între: A. Aortă şi trunchiul pulmonar B. Vena cavă inferioară şi venele
pulmonare stângi C. Venele pulmonare drepte si vena cava superioara D. Venele cave superioară şi inferioară E.
Trunchiul pulmonar şi faţa posterioară a atriilor

25. CM. Cu privire la pericardul fibros: A. Aderă strâns la centrul tendinos al diafragmei B. E separat de stern prin
țesut celuloadipos C. În regiunea vaselor sangvine mari se continuă cu adventicea acestora D. E tapetat din interior
cu foiţa parietală a endocardului E. Este parte componentă a tunicii serosae

26. CM. Cu privire la pericardul seros: A. Constă din doua foiţe - parietală şi viscerală B. Foiţa lui viscerală constituie
epicardul C. Produce lichidul pericardic D. E fixat de stern prin ligg. sternopericardiaca E. Toate false

27. CM. Cu privire la cavitatea pericardului: A. E delimitată de foiţele parietală şi viscerală a pericardului seros B.
Reprezintă un spațiu capilar C. Conține o cantitate mică de lichid seros D. I se disting sinusurile transvers, oblic şi
interauricular E. Comunică cu cavitatea pleurei prin spaţiile perivasculare