FACULTATE: INGINERIE ELECTRICĂ

LABORATOR: METODE ȘI PROCESE

TEHNOLOGICE

TEMA DE CASA 1
PROCESAREA ARBORELUI UNEI MASINI
ELECTRICE
 Cuprins:
1.Notiuni de baza;
2.Date nominale la o Masina Unealta;
3.Caracteristici ale SDV-urilor;
4.Instrumente de masura;
5.Tehnologia de fabricatie a arborelui unei masini electrice;
6.Activitate de laborator;
7.Concluzii;
8.Bibliografie;
 1. Notiuni de baza
In constructia de masini, aparate electrice si echipamente electrice intra piese,
organe de masini, construite din materiale metalice care necesita o prelucrare precisa
implicand procedee tehnologice diverse.
Prelucrarile prin aschiere cuprind strunjirea, gaurirea, filetarea, rabotarea,
mortezarea, brosarea, rectificarea.
Aschierea reprezinta indepartarea de pe suprafata semifabricatului a adaosului
de material sub forma de aschii. Desprinderea aschiei de pe semifabricat presupune o
miscare relativa intre scula si piesa. Miscarea necesara detasarii aschiilor se numeste
miscarea principala iar miscarea care asigura eliberarea de aschii se numeste miscare
de avans.
Cei mai importanti parametrii care caracterizeaza o prelucrare prin aschiere sunt:
adancimea de aschiere, avansul, viteza de aschiere, turatia.
Strunjirea este operatia de preluicrare prin aschiere a suprafetei exterioare sau
interioare, a pieselor ce reprezinta corpuri de rotatie, cu ajutorul cutitelor pe masini
unelte din grupa strugurilor.
Piesa de prelucrat executa o miscare de rotatie, iar scula scula executa miscarea
de avans. Strunjirea se poate realiza in una sau mai multe treceri, in decursul carora
se realizeaza degrosarea, semifinisarea, finisarea.
Formele cutitelor de strung corespund operatiei pe care trebuie sa o realizaze,
fixarea cutitelor se realizeaza cu ajutorul unor suporturi. Pentru prelucrare, piesa se
prinde in diferite dispozitive: universal cu trei bancuri, varfuri, inima de antrenare.
Strungurile utilizate pot fi de diverse tipuri, pornind de la strungul normal pana la
strunguri cu comanda cu program ( strunguri carusel, strunguri revolver, strungul
frontal, strunguri de copiat, strunguri automate si semiautomate).
Caracteristicile principale care definesc marimea strungului si posibiltatile de
utilizare ale acestuia sunt: diametrul maxim de strunjire deasupra patului, distanta
maxima intre varfuri si diametrul maxim de strunjire deasupra caruciorului.
Frezarea este procedeul de prelucrare prin aschiere, a suprafetelor plane,
cilindrice sau profilate cu ajutorul unor scule cu mai multe taisuri numite freze, pe
masini de frezat.
Miscarea principala este realizata de scula, iar miscarea de avans este executata de
piesa.
Frezele se clasifica in freze cu coada si freze cu alezaj (STAS577/1-78)
Acestea la randul lor pot fi freze cilindro-frontale, unghiulare, cilindrice, conice,
pentru filetat. De asemenea frezele pot fi clasificate dupa natura dintilor (elicoidala,
in zigzag) dupa forma dintilor (triunghiular, rotund, trapezoidal), pasul danturii
( egal, inegal).
Rabotarea este procedeul de prelucrare prin aschiere a suprafetelor plane.
Miscarea principala de avans este o miscare de translatie si poate fi executata fie de
scula ( la seping) fie de piesa. Aceasta miscare este rectilinie- alternativa si este
formata din 2 curse: cursa activa in care cutitul executa prelucrarea materialului si o
cursa in gol in care cutitul revine la pozitia initiala.
Cutitele de strung, raboteza si morteza cu care se prelucreaza prin aschiere
diferite suprafete sunt standardizate ( STAS 350-82 – Cutite de strung raboteza si
morteza); ele se compun din doua parti principale: partea aschietoare si coada.
Aceste cutite se clasifica dupa sens, in cutit de dreapta si cutit de stanga, dupa forma
canalului si pozitia lui in raport cu corpul, cutitele se clasifica in cutite drepte,
inconvoiate, cotite, ingustate.
Gaurirea este procedeul de prelucrare prin aschiere care se aplica pieselor
pentru obtinerea unui alezaj in vederea asamblarii prin intermediul suruburilor,
stifturilor, niturilor sau pentru alte scopuri.
Polizarea este operatia tehnologica de prelucrare prin aschiere a pieselor
metalice cu ajutorul unor pietre de polizor. Pietrele de polizor sunt corpuri abrazive
rigide, fixate pe masini numite polizoare, care le imprima o miscare de rotatie.
Polizarea se aplica diferitelor piese si consta in curatirea de bavuri si impuritati a
suprafetelor si muchiilor semifabricatelor, prelucrari de degrosare si ajstare a pieselor
sudate, ascutirea pieselor taietoare.

2. Date nominale la o masina unealta

In principiu orice masina-unealta de prelucrare prin aschiere este formata din:
- o parte fixa, care sustine toate elementele masinii, numita batiu;
- una sau mai multe coloane, pe care sunt ghidate saniile, care au rolul de
a realiza miscarile necesare prelucrarilor; acestea sunt dotate cu
dispozitive pentru prinderea sculelor;
- mese, care au rolul de a sustine piesele direct sau prin intermediul
dispozitivelor;
- motorul de actionare, care poate fi electric, hidraulic sau pneumatic;
- cutia de viteze, care are rolul de a asigura diferitele trepte de viteza
pentru prelucrare;
- cutia de avansuri, care regleaza viteza miscarii de avans.
Pe patul strungului, este montata papusa fixa in care se gasesc mecanismele
cutiei de viteze pentru reglarea turatiei a arborelui principal cu dispozitivul de
prindere a piesei si papusa mobila, pentru sprijinirea celui de al doilea capat la
strunjirea pieselor lungi. Intre papusa fixa si papusa mobila se deplaseaza caruciorul
pe ghidajele longitudinale ale patului.
Caruciorul se compune din sania principala, prin intermediul careia se
deplaseaza in directia longitudinala, sania transversala cu posibilitatea de deplasare
transversala, miscarea pe ghidajul saniei principale si sania portcutit cu posibilitatea
de rotire si deplasare manuala, longitudinal sau inclinat cu un anumit unghi fata de
axa strungului.
Principalele parti componente ale frezei: scula, capul de frezat, masa, sanie,
coloana, batiu, ghidaje.
Masina de rabotat transversal avand componente: scula, cap port scula, berbec,
piesa de prelucrat, traversa, batiu, masa.
Cutitele pentru strung, raboteaza si morteza cu care se prelucreaza prin aschiere
diferite suprafete sunt standardizate; ele se compun din doua parti principale: partea
aschietoare si coada.
Elementele componente ale unei masini de gaurit: placa de baza, coloana, masa,
carcasa, motor electric, arbore principal, surub, maneta de fixare.

STRUNG-KNUTH-BASIC 170 SUPER

 3.Caracteristici ale SDV-urilor
Dispozitivele de prelucrare au rolul de a fixa semifabricatele în timpul prelucrării pe maşinile-
unelte, în aşa fel încât să asigure o anumită poziţie relativă între traiectoria tăişurilor sculei şi
suprafeţele prelucrate. Modul în care este aşezat şi fixat semifabricatul influenţează în mod direct atât
precizia prelucrării, cât şi folosirea raţională a maşinii-unelte.În vederea prelucrării, semifabricatele
pot fi aşezate şi fixate fie direct pe maşina unealtă, fie prin intermediul unui dispozitiv.
Burghiu Centruire(STAS 1114/2)

 unghi de centrare: 60°

   punct unghiular: 118°
   toleranta pt Ø: h8
   executie: dreapta
   pentru gauri centrare conform DIN 332, forma A
strung drept pentru degrosat STAS 6376 DIN 4971

Cutit de Strung drept pentru degrosat(STAS 6376 DIN 4971)

 cutit de strung drept pentru degrosat

 DIN 4971 echivalent STAS 6376
 material: otel cu placuta din carbura metalica
 la cerere: disponibil varianta stanga si tip carbura
 tipul carburii: P10, P20, P30 - utilizare pentru metal

                              K10, K20, K30 - utilizare pentru fonta

Cutit de strung pentru canelat(STAS 6383 DIN 4981)

  cutit de strung pentru canelat
 DIN 4981 echivalent STAS 6383
 material: otel cu placuta din carbura metalica
 la cerere: disponibil varianta stanga si tip carbura
 tipul carburii: P10, P20, P30 - utilizare pentru metal

K10, K20, K30 - utilizare pentru fonta

Freza disc DIN 885 HSS Co

material: HSSCo 8%
numar de dinti: 14-22
toleranta: js16
alezaj: de la 16 mm la 32 mm
 4.Instrumente de masura
Un instrument de măsură este un sistem de corpuri, cel puțin în
parte solide, cu mobilitate mutuală, folosit la măsurarea sau controlul
mărimilor de stare fizico-chimică sau a mărimilor de stare globale ale
unui sistem fizic, deduse din cele de stare, sau corpuri fără mobilitate
mutuală, dar gradate, care servesc pentru măsurători geometrice.

După categoria (felul) mărimilor ale căror valori sunt măsurate cu ele,
instrumentele de măsură regasim instrumente de măsură mecanice,
care măsoară dimensiuni liniare ( metrul, rigla, calibrul, micrometrul),
unghiuri (raportorul), arii (planimetrul), volume ( biureta, cilindrul
gradat), timpul (orologiul, ceasornicul, cronometrul), viteza
(vitezometrul, anemometrul, tubul Pitot), turația (tahometrul),
accelerația (accelerometrul), frecvența (frecvențmetrul), amplitudinea
vibrațiilor (seismometrul), forța (dinamometrul, balanța, cântarul),
presiunea (manometrul, barometrul), densitatea lichidelor
(areometrul), nivelul ( nivela), orizontalitatea (nivela), altitudinea
(altimetrul), debitul (apometrul, contorul) etc.

Micrometrul
Micrometrele sunt mijloace de măsurat lungimi cu amplificare
mecanică, a căror funcţionare se bazează pe principiul şurubului
micrometric. Ele sunt destinate aproape în totalitate măsurărilor absolute (se
măsoară direct dimensiunea).

Principiul şurubului micrometric este următorul: mişcarea de rotaţie imprimată

acestuia de către operator este transformată într-o deplasare liniară a tijei.

Orice micrometru este prevăzut cu un dispozitiv pentru limitarea forţei de

măsurare. Pentru aceasta, s-a prevăzut ca rotaţia şurubului să se facă prin
intermediul unui clichet, ce acţionează simultan tamburul şi tija şurubului
micrometric cât timp nu este depăşită valoarea maximă admisibilă a forţei
de măsurare.
 Sublerul
Șublerul este un instrument de măsură a lungimii, folosit pentru a măsura cu
o precizie de până la o sutime de milimetru, lungimea sau lățimea unui obiect,
distanța între două planuri sau profunzimea unei găuri.Șublerul este utilizat în
general în mecanică pentru a măsura distanța dintre suprafețele opuse ale
corpurilor.

Un șubler poate fi un simplu compas sau poate fi dotat de scală gradată pentru a
putea citi măsura rilevata în mod imediat, cum este de exemplu șublerul cu
cursor nonio, cunoscut și ca șublerul Vernier.

O rudă apropiată a șublerului este micrometrul (instrument mai precis decât

șublerul), cunoscut și sub numele de șubler Palmer.
 Comparatorul

Comparatorul este un instrument de masura format dintr-un

surub micrometric si doua microscoape ,care serveste la masurarea
distantei dintre doua puncte sau dintre doua repere.Comparatoarele
mecanice cu cadran sunt aparate de masurat lungimi destinate
masurarilor relative(compararii).

Alte instrumente de masura:

- Echere metalice;

- Rigle;

- Raportoare;

- Micrometre;

- Ruleta;

- Nivele aluminiu;

- Echere gradate;

- Compas.
 6. Activitate de laborator

In timpul laboratorului, am consultat mai multe materiale:

- cutit de retezat;
- ni s-a descris amanuntit din ce este formata o freza, din ce este format
un strung si un bormasina, precum si modul de functionare;
- STAS 9 808-80 strunguri carusel cu comanda numerica;
- STAS 9946-74 strunguri semiautomate cu comanda numerica;
- STAS 7 452-80 strunguri revolver;

7. Concluzii
In constructia de masini, aparate electrice si echipamente
electrice intra piese, organe de masini construite din materiale
metalice si electroizolante care necesita o prelucrare precisa implicand
procedee tehnologice de mare diversitate. Tehnologiile de fabricatie a
masinilor si aparatelor electrice folosesc toata gama de prelucrari prin
aschiere care cuprind strunjirea, gaurirea, filetarea, rabotarea,
mortezarea, brosarea, rectificarea.

8.Bibliografie

- Cursul de Metode si Procese Tehnologice;

- Laboratorul de Metode si Procese Tehnologice;