Craniul sau cutia craniană (din latină cranium; denumire populară: țeastă, din latinescul

testa, cap) este o structură osoasă care conține și protejează encefalul. la animalele
vertebrate craniate. Aceasta se află în partea superioară a endoscheletului mamiferelor.
Craniul uman este compus din opt oase care împreună formează o cavitate ovoidă cu
duritate variabilă și cu o capacitate de circa 1.450 ml (la adulți).

Osul sfenoid (Os sphenoidale) sau sfenoidul este un os median și nepereche ce ia parte la
formarea bazei craniului (cea mai mare parte a fosei craniene mijlocii), plafonului foselor
nazale, plafonului și peretelui lateral ai orbitei, fisurilor orbitare superioară și inferioară,
parțial fosele temporală și pterigopalatină. Are forma unui fluture cu aripile întinse sau unei
viespi în zbor. Prezintă un corp și șase prelungiri - apofize: două din ele sunt aripile mari, alte
două aripile mici, toate întinse lateral, iar două apofize sunt orientate în jos, apofizele
pterigoide, conține sinusul sfenoidal. Se articulează cu osul frontal, etmoid, temporal,
parietal, vomer, palatin, zigomatic.

Osul occipital (lat: os occipitale)

Osul occipital sau occipitalul (Os occipitale) este un os nepereche, situat median în partea
posterioară și inferioară a craniului, participă la formarea bazei craniului și a bolții (calvariei)
acestuia și a plafonului rinofaringelui. Este un os plat și recurbat cu formă romboidală
neregulată. El este străbătut de o gaură largă - gaura occipitală mare (Foramen occipitale
magnum) în jurul căreia se dispun cele patru porțiuni ale osului: porțiunea bazilară (Pars
basilaris), situată înaintea găurii occipitale, solzul occipitalului (Squama occipitalis) situat
înapoia găurii occipitale, două porțiuni laterale (Pars lateralis) situate lateral. Osul occipital
are 2 fețe (exocraniană și endocraniană), 4 margini (două superioare și două inferioare) și 4
unghiuri (superior, anterior și 2 unghiuri laterale). Se articulează cu oasele sfenoid,
temporale și parietale, atlas.

Osul parietal (2) (lat: os parietale)

Osul parietal sau parietalul (os parietale) este un os pereche și aparține exclusiv calvariei
(bolții craniului), este așezat între osul frontal și occipital, deasupra osului temporal. Osul
parietal are o formă patrulateră neregulată, curbată și prezintă 2 fețe (externă, internă), 4
margini (frontală, sagitală, occipitală, solzoasă) și 4 unghiuri (frontal, occipital, sfenoidal,
mastoidian). Se articulează cu osul frontal, occipital, sfenoid, temporal, parietalul de partea
opusă.

Oasele suturale (lat:ossa suturalia)

Osul temporal (2) (lat: os temporale)

Oasele viscerocraniului

Osul lacrimal (2)

Osul lacrimal sau lacrimalul (Os lacrimale) este un os mic patrulater ce ia parte la formarea
peretelui medial al orbitei și al celui lateral al foselor nazale; are 2 fețe (laterală - orbitară,
medială - nazală) și 4 margini (superioară, inferioară, posterioară, anterioară)

Osul nazal (2) (lat: os nasale)

Nazalul este un os pereche, de formă patrulateră, care ajută la formarea peretelui nasului.
Oasele nazale au 2 fețe(anterioară și posterioară) și 4 margini(inferioară, superioară,
laterală, medială).

Cornetul inferior (lat: concha nasalis inferior)

Cornetul inferior (Concha nasalis inferior) este un os pereche care se află pe peretele lateral
al foselor nazale, sub concha mijlocie a etmoidului. Are forma unei lamele trapezoidale
răsucită ca un cornet de hârtie; de aici și numele de cornet sau conchă. Are 2 fețe (laterală și
medială), și 2 margini (superioară și inferioară). Se articulează cu osul etmoid, lacrimal,
palatin și maxila.

Vomerul (lat:vomer)

Vomerul (Vomer) este un os nepereche, situat în planul median, întins între corpul osului
sfenoid și podeaua foselor nazale și formează partea postero-inferioară a septului nazal. Are
forma unei lame osoase trapezoidale asemănându-se cu un fier de plug. Prezintă 2 fețe
(dreapta, stânga) și 4 margini (superioară, inferioară, anterioară, posterioară). Se articulează
cu osul etmoid (lama perpendiculară), sfenoid, ambele maxile, ambele oase palatine și cu
cartilajul septului nazal.

Maxila (lat:maxilla)

Maxila (Maxilla), sau maxilarul (superior) este un os pereche și neregulat, situat în centrul
feței, făcând parte din viscerocraniu. Are un corp (cu 4 fețe: anterioară, infratemporală,
orbitară, nazală) și 4 procese (zigomatic, frontal, alveolar, palatin); conține sinusul maxilar și
canale ce străbat maxila (canalul suborbitar, canale alveolare). Fiecare maxilă este formată
din două oase care s-au sudat în timpul dezvoltării embrionare: maxila propriu-zisă și osul
incisiv (Os incisivum). Uneori, cele două părți pot fi separate prin sutura incisivă (Sutura
incisiva) sau pot fi complet izolate (cheiloschizis sau buza de iepure).

Osul palatin (2) (lat:os palatinum)

Osul palatin (Os palatinum) sau palatinul este un os pereche a viscerocraniului, situat în
porțiunea posterioară a cavității nazale între maxilă și procesul pterigoid al osului sfenoid.
Are o formă în L, fiind alcătuit dintr-o lamă orizontală (Lamina horisontalis) și o lamă
verticală sau perpendiculară (Lamina perpendicularis), unite între ele în unghi drept. De
asemenea, acesta are și trei mici procese: orbitar (Processus orbitalis), sfenoidal (Processus
sphenoidalis), piramidal (Processus pyramidalis) și o scobitură sfenopalatină (Incisura
sphenopalatina) aflată între procesul orbitar și procesul sfenoidal. Osul palatin participă la
formarea peretelui lateral și a planșeului cavității nazale, a planșeului orbitei, 1/3
posterioare a palatului dur, fosei pterigopalatine și fosei pterigoide și a fisurei orbitare
inferiore. Se articulează cu osul etmoid, sfenoid, vomer, maxila, cornetul inferior, palatinul
de partea opusă.

Osul zigomatic (2) (lat:os zygomaticum)

Osul zigomatic (Os zygomaticum) numit încă și osul malar sau jugal, este un os pereche, de
formă patrulateră, situat pe partea laterală și superioară a craniului facial, ca o punte între
față și craniu. Formează proeminența pometului obrazului, peretele lateral și planșeul
orbitei și ia parte la formarea pereților fosei temporale și infratemporale și arcadei
zigomatice. Are 3 fețe (laterală – facială, temporală, orbitară), 5 margini (antero-inferioară –
maxilară, antero-superioară – orbitară, postero-superioară – temporală, postero-inferioară,
postero-medială), 2 procese sau apofize (frontal, temporal). Se articulează cu osul frontal,
sfenoid, temporal și maxilă