INTELIGENȚA

Definiții ale inteligenței

▪ capacitatea de a rezolva probleme 
▪ gândire abstractă 
▪ utilizarea de resurse minime 
▪ adaptare la mediu
▪ adaptare la mediu 
▪ raţionament verbal şi non-verbal 
▪ cunoştinţe dobândite 
▪ memorie 
▪ capacitatea de a învăţa lucruri noi 

Definiții de-a lungul istoriei

▪ Binet -Simon (1905): aptitudinea de a judeca bine, de a inţelege bine, de a raţiona bine. 
▪ Spearman (1904, 1923): o aptitudine generală care presupune, inesenţă, educaţia relaţiilor
şi corelaţiilor. 
▪ Terman (1916): capacitatea de a forma concepte şi de a inţelege semnificaţia lor. 
▪ Pintner(1921): aptitudinea individului de a se adapta adecvat la ▪ Pintner(1921): aptitudinea
individului de a se adapta adecvat la situatiile relativ noi de viaţă. 
▪ Thorndike(1921): calitatea unor răspunsuri noi din punctul de vedere al adevărului sau
faptelor. 
▪ Freeman(1921): capacitatea de discriminare senzorială, de recunoaştere perceptivă,
flexibilitatea de realizare a asociaţiilor, rapiditate în oferirea de soluţii. 
▪ Woodrow(1921): capacitatea de a achiziţiona noi aptitudini. 
▪ Dearborn(1921): capacitatea de a învăţa şi de a profita din experienţa anterioară. 
▪ S.S Colvin (1921): aptitudinea de a te adapta la mediu. 
▪ Wechsler (1939): capacitatea individului de a acţiona eficient, de a gândi raţional şi de a
se confrunta adaptativ la mediu 
▪ Piaget(1972): un termen generic care saindice formele superioare ale organizării sau
echilibrului structurii cognitive utilizata la adaptarea la mediul fizic si social. utilizata la
adaptarea la mediul fizic si social. 
▪ Sternberg(1985, 1986): capacitatea de automatizare a procesării informaţiei şi de a emite un
comportament adecvat contextual in răspunsul la situaţii noi; inteligenţa include, de
asemenea, metacomponente, componente de performanţă şi componente de achiziţionare de
cunoştinte. 
▪ Eysenck (1986): transmiterea "error-free" a informatiei prin cortex. 
▪ Gardner (1986): aptitudinea sau deprinderea de a rezolva probleme care sunt de valoare
in diferite structuri culturale. 
Definiție de lucru

▪ Linda Gottfredson (1997) 

▪ [Intelligence] . . . involves the ability to reason, plan, solve problems, think abstractly,
comprehend complex ideas, learn quickly and learn from complex ideas, learn quickly and
learn from experience. It is not merely book learning, a narrow academic skill, or test-taking
smarts. Rather it reflects a broader and deeper capability for comprehending our
surroundings—“catching on,” “making sense” of things, or “figuring out” what to do.
(p. 13) 

Clasificare CI

▪ Masurat prin teste CI (IQ) are media 100 si ab. std 15 
▪ Supradotat intelectual (>130)
▪ Deficienta mentala (<70) 
▪ Usoara: 50–70 (85% din DM) 
▪ Moderata: 35–50 
▪ Severa: 20–35; pot invata sa citeasca cateva cuvinte si sa vorbeasca. 
▪ Profund: < 20–25; necesita supraveghere si internare permanenta in locatii speciale 

De ce este utilă oprearea cu conceptul de „inteligență”?

- Ce prezice un scor IQ mare?

– Este inteligenţa universală? In ce măsură diferite culturi valorizează un anumit tip de
inteligenţă?
- Este IQ modificabil? 

Ce prezice un scor IQ?

Predictia -Scop al psihologiei ca ştiinţă 

▪ 1921 - Dr. Lewis M. Terman – de la Universitatea Stanford initiaza studiul Genetic Studies
of Genius
▪ Identifica 1521 de copii din scolile din California care 
aveau un scor IQ de 135 sau mai mare la testul adaptat de el in SUA (testul Stanford-Binet) 
▪ “Geniile lui Terman” 
▪ Evaluati periodic la diferite niveluri 
Studiul lui Terman - rezultate

▪ In 1925 – Inca inainte de a termina inrolarea in studiu publica The Mental and Physical
Traits of a Thousand Gifted Children: 
▪ “bright people are normal people” 
▪ Performante remarcabile in anumite domenii si obisnuite in altele in altele 
▪ Copiii cu IQ ridicat:
▪ performanta scolara si numarul de ani de scoala 
▪ 2 treimi dintre copii au absolvit facultatea 
▪ O rata de 10 ori mai mare pentru timpul respectiv 
▪ Perfomante academice foarte bune 

▪ Cel puţin un sfert dintre elevii supradotaţi au avut un părinte care a absolvit colegiul. 
▪ În medie, părinţii copiilor supradotaţi au avut un nivel de scolarizare dublu decât cel al un
nivel de scolarizare dublu decât cel al adultilor tipici (Terman, 1925). 

▪ Aveau venituri mai mari decat media - In 1954 –salariul era de $5,800 (mediana), iar
subiectii lui Terman castigau $10,556.
▪ Femeile din studiu aveau mai putini copii decat media si deveneau mame mai tarziu
 
▪ Nici unul dintre copiii selectati in studiu nu a primit premiul Nobel 
▪ William Shockley si Luis Alvarez (Premiul Nobel in Fizica ) au fost evaluati insa au fost
exclusi din in Fizica ) au fost evaluati insa au fost exclusi din studiu 

▪ Rezultate obisnuite in domenii ca: 

▪ Sanatatea mentala, numarul de sinucideri, rata alcoolismului, stabilitatea in cuplu si rata
divortului 
▪ Profesia 
▪ Regretele 

Regretele geniilor lui Terman 

FAILING TO ACT: REGRETS OF TERMAN'S GENIUSES* 

ABSTRACT The regrets reported by Terman's intellectually gifted subjects were analyzed to
determine the nature of their regrets, whether they are the same as those reported by the
general population, and whether they stem predominantly from errors of omission or
commission. A 1986 survey of these subjects in their advanced years (mean age = 74) asked
them to specify what they would do differently if they could live over again. An analysis of
their responses indicated that, like the population as a whole, they harbor many more regrets
of inaction than regrets of action. The implications of these findings for a proposed temporal
pattern to the experience of regret is discussed. 
Succesul în viață și IQ

▪ Index al abilităţii mintale generale (IQ) ca predictor pentru criteriile succesului în viaţă – 
▪ Educaţie şi dezvoltarea cognitivă (Vygotsky, 1978) 
▪ Testele de inteligenţă au fost de la început construite cu scopul de a prezice perf. şcolare
(0,4- construite cu scopul de a prezice perf. şcolare (0,4- 0,5) – moderatori – corelaţia este mai
mare când se utilizează ca indicatori ai perf. şcolare un scor compozit 
▪ IQ explică 25% din varianta performantei şcolare – factori individuali, de mediu,
autoeficacitate (Bandura, 1996), aşteptările părinţilor, motivatia, competente ca si perseventa,
incredere, rezilienta. 

Este inteligența universală?

▪ Diferite culturi valorizeaza un anumit tip de inteligenta – nu poate fi inteleasa fara contextul
cultural
▪ America de nord si Europa IQ coreleaza cu succesul scolar 
▪ Brazilia, Kenya (Sternberg, 2001) 

Kenya:

▪ Triburile Luo din Kenya rurala 

▪ rieko, similar cu ideea de intelgență academică și deprinderi specifice 
▪ luoro, abilitati sociale (respect, responsibilitate); 
▪ paro, gandire practica; 
▪ winjo, intelegere. 

Este IQ modificabil?

▪ Studiile de adopţie – Iran (Dennis, 1973), Romania (Rutter, 1996). 

▪ Studiile de intervenţie –IQ este relativ stabil in cadrul unei generatii cadrul unei generatii 
▪ Interventiile timpurii (primii ani de viata) pot avea efecte daca sunt sustinute si daca
sunt complexe 
▪ Ex. Head Start Project, Abecedarian Project 
▪ Efectul asupra IQ este minim pe termen lung 
▪ Factori: timpul (perioade critice), intensitatea, orientate spre invatare (nu doar joc)