Abordări teoretice ale inteligenței

History of Influence in the Development of Intelligence Theory

Până la 1869 când a fost publicată cartea hereditary Genius:

 Utilizarea termenului de „inteligență”

 Termen rar utilizat înainte de ultima parte a secolului 19
 Antichitate – studiul diferențelor
- Diferite teste utilizate de împăratul Chinei pentru a evalua performanțele
angajaților din guvern
- Studiul diferențelor individuale

Evul mediu – Revoluția franceză

 Universitățile europene foloseau o serie de teste pentru promovarea studenților în anii

superiori de studii
 Nu era timpul pentru evaluarea diferențelor individuale
- Presiuni religioase și sociale
 Renașterea: - accent pus pe individualitate
Darwin – teoria evoluției, diferențele de grup

 Teoria evoluției – The origin of Species în 1859

- Adaptarea speciilor la mediu
- Selecția naturală
 Explcația diferențelor cognitive între grupuri – ulterior: Darwinismul social

Galton – 1822 -1911

 Contribuțiile în domenii diverse

- Statistică (corelație)
- Meteorologie (weather maps)
- Psihologie (sinestezie)
- Criminologie (clasificarea amprentelor)
 Aptitudinile umane sunt distribuite conform curbei lui Gauss și, deci, indivizii pot fi
clasificați în funcție de proprietățile cunoscute ale legii distribuției normale
 Dinn 997 de pers examinate, 415 au rude eminente

Galton și Pearson

 Utilizarea unor tehnici statistice noi, bazate pe corelație.

 „idioții” și inteligența – capacitatea de discriminare senzorială
 Inteligență și stimuli (teste senzorio-motorii pentru evaluarea inteligenței)

Charcot:

 Neurolog
 Contribuții:
- Atrage atenția asupra neurlogiei
- Interacțiune între simptome fiziologice și psihologice
- Susține modelul Diateză – stres

Eșecul testelor senzorio – motorii

 Rezultate negative
 O reevaluare a „testelor” de inteligență
Orientări la începutul sec XX

 Reforme educaționale
 Metode de clasificare a bolilor mentale
 Servicii de specialitate

Binet: - Scala Binet-Simon

 1905 – Scala Binet-Simon – scala metrică a inteligenței

 Introduce termenul de „vârstă mentală”
 Are cerințe practice
 Inteligența: abordată ca factor unitar
- 30 itemi – vârsta mentală
- 3 nivele de deficiență mentală
- Idiot – afectare moderată
- Imbecil – afcetare moderată
- Moron – afectare ușoară
 Probleme
- Unitate de măsură
- Eșantion normativ mic
- Validiatte limitată

1916 – Standford-Binet:

 Henry Goddard traducere

 Lewis terman standardizare
 IQ : MA/CA
 Critici ale IQ
 Teorii ale inteligenței

1. Teorii factoriale:

 Charles Spearman și fct „g”

 LL Thurstone - teoria fct multiplii
 Cattel și Horn
 Carroll

Spearman și fct „g”

 Perf la un test = g+s

 G- a paticular quantity derived from statistical operations. The score of a person at a

mental test can be divided into 2 fcts, one of which is always the same in all tests,
whereas the other varies from one test to another
- The former is called teh gerenal factor/ G – s the normal course of events
determined innately
- The other is called teh specific factor/ S
 Every individual is a genius at sth

Thurstone și teoria fct multiplii

 A realizat o analiză factorială a testelor de inteligenț

 A fost printre primii care a argumentat astfel că o pers poate fi inteligentă în mai multe
feluri
  Inteligența este o sumă de fct multipli, de aptitudini disincte „intelligence not one
thing but many”
 Identifică 7 abilități mentale primare (Primary Mental Abilities)
- Înțelegere verbală
- Fluența verbală
- Aptitudine numerică
- Aptitudine spațială
- Memorie
- Viteza perceptuală
- Raționament

Cattell

 Inteligența fluidă și cristalizată

- Fluidă: nonverbală, înnăscută, aptitudinea de rezolvare a problemelor:
TESTE NONVERBALE, INDEPENDENTE DE EDUCAȚIE
- Cristalizată: cunoștințe dobândite și care sunt puternic dependente de
expunerea la un mediu cultural sau la serie de procese de învățare: TESTE
VERABLE, DEPENDENTE DE ÎNVĂȚARE
 Distincția dintre inteligenșa fluidă și cea cristalizată: realizată de Wechsler

Argumente pentru o structură a inteligenței de tipul fluidă – cristalizată

 Carroll: analizează mai mult de 460 de baze de date diferite care includ cele mai
importante studii de analiză factorială a aptitudinilor cognitive
 Un model de 3 nivele al structurii cognitive
 „Human Cognitive Abilites”

Structura fcatorială a inteligenței:

 Factori de ord 1: aplicarea tehnicilor de analiză factorială la setul original de date

 Factori de ord 2: aplicarea tehnicilor de analiză factorială la datele obținute la niv 1
 Factori de ord 3: aplicarea tehnicilor de analiză fct la datele obținute la niv 2

Carroll:

 Identifică 3 nivele ale funcțiilor cognitive

- Îngust (niv 3)
- Larg (niv 2)
- General (niv 1 )
 Cele 3 nivele diferă în gradul de generalitate
Cattel – Horn – Carroll

 Modelul CHC – taxonomie, un sistem de clasificare care poate fi utilizat în diferite

modalități

Abilitățile cognitive:

 Totalitatea mecanismelor de procesare informațională

 „optențial de a performa o sarcină”
 Impicate în sarcini/activități care necesită prelucrarea mentală a informațiilor

G și big five:

 G corelează pozitiv cu fct deschidere

 G corelează (mică) pozitiv cu extraversiunea
 G corelează negativ cu neuroticismul
 Perosnalitatea explicîă mai degrabă varianța la nivelul inteligneței cristalizate decât a
celei fluide

Ce legătură există între personalitate și abilități cognitive/inteligență?

1. teoria Big 5 este cel mai des studiată în raport cu inteligența

2. există o corelație poz și semnificativă între:

  Deschidere și fct g și inteligența fluidă
 Stabilitatea emoțională și inteligența cristalizată (în special) și abilitățile verbale
(specific)
 Extravesiunea și fct g (abilități cognitive generale) și inteligența fluidă și cristalizată
 Toate aceste cond sunt semnificative dar slabe

4. există o corelație negativă și semnificativă între conștiinciozitate și inteligența cristalizată

(corelații slabe)

5. perosnalitatea explică mai degrabă varianța la nivelul inteligenței cristalizată, decât la

nivelul inteligenței fluide

Deci:

 Performanța acadmeică corelează semnificativ cu: deschhidere, agreabiliate și

conștiinciozitate
 Corelația dintre conștiințiozitate și performanța academică – independentă de
inteligență
 C – cel mai puternic predictor al performanței academice
 Moderatori semnificativi identificași ai relației personalitate-operf academică:
- Nivelul acadmeic
- Vârsta
- Nivel academic x vâstă
 Abilitățile cognitive și perosnalitatea sunt parțial moștenite genetic și stabilitatea lor
crește cu vârsta
 Abilitățile cognitive: efectul moștenirii genetice se vede cu creșterea vârstei
 personalitatea: efectul moștenirii genetice scade cu vârsta
 Stabilitatea abilităților cognitive mediată în mare parte de vârstă
 Stabilitatea perosonalității mediată total de fct genetici
 Relația dintre personalitate și inteligență este controversată
 Deschiderea spre experiență și stabilitatea emoțională ese asociată pozitiv cu abilitățile
cognitive
 C este unul dintre predictorii succesului academic și ai performanței la muncă
 Inteligența nu este un domeniu al personalității
 Există asocieri semnificative, dar slabe între abilitățile cognitive și trăsăturile de
personalitate
