Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Urban
CUPRINS:
1. Introducere
2. Cadrul istoric
3. Administrarea probei
4. Interpretarea probei
5. Raportul final
6. Precauţii necesare
7. Catalogul DAP
8. Anexã _ protocolul
_ raportul interpretativ
1. Introducere
Acest catalog este desemnat a fi un ajutor clinic pentru interpretarea TEHNICII
PROIECTIVE DESENUL OMULUI (DAP). Ca atare, furnizeazã clinicianului, practicianului
şi studentului categorii de clasificare variate şi ipotezele interpretative sugerate,
dezvoltate de specialişti în DAP. Este o compilaţie a unor materiale importante
organizatã
pentru uzul imediat şi practic în interpretarea probei DAP. O mare parte din acest cata-log
derivã din lucrãrile lui Bender, Buck, Goodenough, Hammer, Jolles, Machover şi ale altor
specialişti în domeniul desenelor proiective. Aranjamentul alfabetic a fost sugerat de
lucrarea lui Jolles “Un catalog pentru interpretarea calitativã a probei HTP”. Catalo-gul lui
1
Jolles şi lucrarea lui Machover “Proiecţia personalitãţii în desenul figurii umane” asigurã
cea mai mare parte a conţinutului catalogului. Selecţia, elaborarea, organizarea şi
prezentarea tuturor materialelor ţine doar de responsabilitatea autorului.
2. Cadrul istoric
Observaţiile pertinente au putut întotdeauna sã detecteze conotaţii emoţionale în
lucrãri de artã. Nu este surprinzãtor faptul cã diferiţi clinicieni au fost interesaţi în
clasificarea şi validarea unor trãsãturi intuitive ale personalitãţii artiştilor. Încã din 1885
Ebenezer Cooke observa cã desenele copiilor relevã caracteristici de personalitate ale
acestora.
Între 1900 şi 1915 douã proiecte de cercetare internaţionalã au fost iniţiate pentru a
investiga desenele copiilor. Ei au strâns material de la profesori şi clinicieni din multe
ţãri, dar, din nefericire, aceste douã studii n-au fost completate deşi unele concluzii
preliminare au fost comunicate.
În anii ‘20 Florence L. Goodenough a scris “Mãsurarea inteligenţei prin desene”. Ea
a arãtat cum desenele oglindeau dezvoltarea intelectualã a copilului şi a creat o scalã
pentru aprecierea prin scor a desenelor pentru aflarea vârstei mentale. Goodenough a
prevãzut o dezvoltare şI utilizare pe mai departe a desenelor pentru studiul personalitã-ţii;
insight-ul ei dovedindu-se foarte serios.
Lucrãrile lui Bender, Buck, Hammer, Jolles, Levy, Machover ş.a. au lãrgit
cunoaşterea desenelor predictive. Mare parte din munca lor este prezentatã în formã
concisã şi redusã la ipoteze interpretative în acest catalog. Asemenea materiale pot fi
utilizate de aceia care au o cunoaştere de fond a teoriilor dinamice ale personalitãţii
pentru a sãpa în tainiţele interioare ale subiectului, adicã a descoperi impulsurile negate,
inacceptabile, reprimate.
3. Administrarea probei DAP
Administrarea probei DAP este extrem de simplã. Tot ceea ce se cere este un
teanc de coli de hârtie albã 8 1/2 pe 11”(21,59cm pe 27,72cm) şi un creion bine ascuţit,
negru, de plumb, nr.2. Acestea sunt aşezate la îndemâna subiectului astfel încât el poate
alege o foaie de hârtie, o poate aşeza şi utiliza dupã cum doreşte. I se spune: “Vã rog
faceţi desenul unei persoane”. Nu este nevoie de alte indicaţii din moment ce scopul este
sã furnizãm subiectului o situaţie cât se poate de nestructuratã. Întrebãrilor puse de
subiect li se va rãspunde: ”Aceasta depinde de tine :poţi face cum vrei”.
DAP este bazat pe presupunerea cã un individ va fi forţat sã structureze aceastã
situaţie relativ nestructuratã în concordanţã cu dinamica bazalã, tipicã şi unicã a
personalitãţii sale relevând date esenţiale despre el însuşi prin abordarea de cãtre el a
sarcinii de desenare a unei persoane. Se presupune cã în desenul unei persoane vor fi
prezente, într-o anumitã mãsurã, atât imaginea despre sinele real, cât şi cea despre sinele
ideal. El va putea, desigur, sã prezinte o persoanã semnificativã pentru el: pãrinte, rudã,
soţ, profesor etc.
În timpul examinãrii, examinatorul observã îndeaproape comportamentul
subiectului, înregistrând verbalizãrile spontane în cãrticica de protocol. Întregul
comportament complex dezvãluit în timpul situaţiei de testare are nevoie sã fie cercetat,
evaluat şi interpretat. Conştientizarea totalitãţii personalitãţii în interiorul cadrului de
testare este de o importanţã capitalã în interpretarea rezultatelor la testul DAP. În timpul
testãrii DAP subiectul poate fi prea preocupat de calitãţile artistice ale desenelor lui.
Subiectul poate fi asigurat cã nu este vorba despre un test de abilitãţi artistice şi cã aceste
abilitãţi nu vor fi luate în considerare la corectarea şi interpretarea testului. Se pare cã
este cel mai bine sã se explice subiectului curios cã desenele DAP sunt folositoare în
înţelegerea gândirii şi afectivitãţii subiectului.
Este esenţial sã se împãrtãşeascã subiectului importanţa probei DAP, caracterul ei
confidenţial şi locul sãu de procedurã de rutinã. Altfel, subiecţii pot fi excesiv de rezistenţi
la test, fie desenând figuri schematice sau stilizate, fie refuzând în întregime testarea.
2
Când prima figurã este desenatã, examinatorul îl roagã pe subiect sã deseneze o
figurã de sex opus. Examinatorul va evita sã foloseascã termenul de “bãrbat” sau
“femeie”, permiţându-i subiectului sã defineascã prima figurã.
Ocazional, un subiect poate pretinde cã prima lui figurã nu are sex. Se poate
permite subiectului sã deseneze o altã figurã şi sã continuie cu un desen al sexului opus
sau poate considera prima figurã de ce sex doreşte el.
Dacã desenele subiectului sunt figuri stereotipizate, de exemplu figuri schematice
(beţe, linii), caricaturi sau desene stilizate e fructuoasã repetarea testului pânã la
desenarea unei figuri complete. Dupã completarea probei DAP examinatorul mulţumeşte
subiectului pentru cooperare şi marcheazã desenul pentru indicarea numelui subiectului,
vârstei, sexului, datei testãrii şi ordinii desenelor.
Existã varietãţi interesante de DAP. De exemplu e uneori folositor sã se utilizeze 2
foi de hârtie cu indigo între ele astfel încât sã fie fãcutã o copie a desenului original. Copia
relevã clar ştersãturile şi permite examinatorului sã întrebe subiectul dacã ar vrea sã facã
modificãri în desenul original: schimbãrile pot fi comparate cu copia desenelor originale.
Asemenea schimbãri indicã zone de preocupare şi/sau dificultãţi. Indivizii nor-mali tind sã
facã schimbãri care înbunãtãţesc deasenele arãtând mai mult echilibru şi control;
persoanele anxioase tind sã facã modificãri care relevã control slab, rigiditate, fragilitate şi
constrângere.
Subiecţii rigizi şi evazivi tind sã devalorizeze situaţia de testare, desenând figuri
schematice sau reprezentãri umane minimale. Acestor subiecţi e indicat sã li se cearã sã
deseneze o figurã completã. Acest lucru este oarecum echivalent cu “testarea limitelor” în
administrarea probei Rorschach.
Un obiectiv al testãrii DAP este stimularea subiecţilor la producerea mai multor
materiale astfel încât evazivitatea sã nu poatã acoperi total defectele. Subiecţii sunt “îm-
pinşi” uşor sã se hotãrascã dacã continuã sã fie rigizi, în gardã, constrânşi sau sunt ca -
pabili sã-şi expunã resursele.
E indicat sã se cearã subiecţilor sã deseneze capete sau busturi detaliate în
cazul în care au desenat figuri cãrora le lipsesc detaliile capului (feţei). Zona capului este
cel mai relevant indicator al concepţiei despre sine şi al abilitãţii de a se descurca în
mediul social. În teoria DAP-ului capul este locul sensului sinelui.
Alte variante ale DAP includ:
1. Draw-A-Person-In-The-Rain
2. Draw-An-Animal
3. Draw-A-Member-Of-A-Minority-Group
Totuşi aceste variaţii consumã timp şi adaugã puţin la standardul DAP.
4. Interpretarea DAP
Interpretarea DAP apare unora ca dezamãgitor de simplã şi superficialã, altora le
pare a fi o sarcinã de o extremã dificultate şi incomprehensibilã.
Un pas iniţial în interpretarea DAP este de a descrie pur şi simplu figurile desenate.
Sunt tinere sau bãtrâne? Active sau inactive? Flexibile sau rigide? Frumoase sau urâte?
Masive sau mici? Vesele sau triste? Formale sau obişnuite? Musculoase sau slabe şi
atrofiate? Agresive şi dominante sau pasive? Multe asemenea probleme pot fi ridicate şi
pot sugera diferite ipoteze interpretative privind subiectul care a desenat asemenea figuri.
Se presupune aici cã perceperea imaginii corporale prin desene implicã proiecţia unor
trãiri personale care inconştient ghideazã subiectul în a se descurca cu examinarea DAP.
Unii examinatori le cer subiecţilor sã descrie figurile pe care le-au desenat folosind
fraze cum ar fi: “Aţi putea sã-mi spuneţi de ce fel de persoane vã aminteşte acest
desen?”; “Ce fel de persoanã este ?”; “Faceţi o micã povestire despre aceastã persoanã”.
Subiecţii mai naivi vor releva adesea date importante care-l privesc pe el însuşi în timpul
unei asemenea proceduri, sporindu-se prin aceasta validitatea clinicã a DAP.
Deşi procedeele de mai sus nu sunt tehnici DAP standardizate de interpretare, ele
asigurã puncte de plecare folositoare din care examinatorul poate deriva ipoteze mai
3
semnificative. Pe lângã aceasta ele permit examinatorului sã compare descrierile sale cu
cele ale colegilor sãi şi cu cele ale subiectului.
Urmând acestei faze iniţiale a descrierii, examinatorul ar trebui sã cerceteze 4 zone
majore ale desenelor DAP:
1. Capul
2. Mâinile, braţele, umerii şi pieptul
3. Torsul (trunchiul)
4. Picioarele şi labele picioarelor
Scopul este aici de a identifica zonele de conflict, exagerare, omisiune şi
distorsiune. Care pãrţi ale corpului sunt scoase în evidenţã în mod special prin haşurare,
mãrire sau negarea realizatã prin omisiune? Unde a fãcut subiectul ştersãturi? Ce linii
sunt accentuate? Ce linii sunt slabe? Unde dispare controlul motor? Unde sunt linii
vãlurite sau întrerupte? Odatã ce aceste zone de tratare neobişnuitã au fost gãsite pot fi
puse pe listã ipotezele interpretative. Aceste înregistrãri vor fi examinate ulterior cãutându-
se inconsecvenţele putând fi utilizate şi în alte analize. Se vor lua în considerare cele 4
zone majore de mai sus:
• CAPUL este sediul concepţiei despre sine al Eului, relaţionându-se perceptiv cu lumea
exterioarã. Ochii şi urechile primesc stimuli sau date extrapersonale. Creierul
organizeazã şi interpreteazã aceste date şi asigurã integrarea şi controlul intelectual
asupra sistemelor de rãspuns. Gura serveşte pentru încorporarea unor lucruri
(dependenţa oralã) şi ca o ieşire a agresivitãţii, prieteniei şi a unor emoţii. În zona
capului se manifestã aspiraţii şi frustraţii intelectuale. Aici este de asemenea
acceptatã, respinsã, ignorarã dragostea. Astfel, deasemenea, este respinsã sau
acceptatã lumea altor fiinţe umane sau se ia o altã atitudine în raport cu ea. Aspiraţii
de strãlucire pot fi relevate în detalierea facialã. Disperare, urã sau agresivitate
profundã pot fi vãzute în ochi întunecoşi, sfredelitori. Hipersensibilitatea sau chiar
suspiciunea pot fi vãzute într-o detaliere neobişnuitã a urechii. Capul poate sã-i
furnizeze examinatorului cea mai validã înţelegere asupra interacţiunii subiectului cu
alţii ca şi a concepţiei de sine .
• MAINILE, BRAŢELE, UMERII ŞI PIEPTUL se combinã pentru a forma o unitate
funcţionalã capabilã sã execute comenzile corticale sau impulsurile corporale, pot fi
observate forma, mãrimea, puterea, gradul de extindere spre exterior, gradul de
agresivitate şi semnele conflictuale în interiorul acestei unitãţi funcţionale. Deseneazã Comentariu [v1]:
4
frontispiciu, partea pe care subiectul o prezintã lumii. Aici este vãzutã subliniera liniei
mediane (midline) la persoanele dependente sau la cele preocupate de dificultãţi
somatice. Impulsurile fizice ale corpului pot fi deschise si accentuate, ca în cazul
nudurilor sau figurilor în costum de baie, sau îmbrãcate rigid, formal, ca în
îmbrãcãmintea de la Madison-Avenue-brooks-Brothers. Indicatori ai constrângerii şi
controlului sunt cravatele, cordoanele, bijuteriile care cautã sã taie (sã reteze)
impulsurile asociate în mod simbolic cu torsul.
• PICIOARELE ŞI LABELE PICIOARELOR indicã autonomia, auto-mişcarea, auto-
direcţia şi echilibrul. Cineva care deseneazã picioare lungi aratã tendinţe de
autonomie. O figurã echilibratã sau care se clatinã aratã stabilitate sau respectiv
instabilitate emoţionalã. Stabilitatea sau instabilitatea pot fi relevate prin simetrie sau
asimetrie. La figurile bãrbãteşti picioarele sunt indicatorul masculinitãţii sau al dubiilor
privind masculinitatea; la figurile feminine picioarele indicã preocupãri sexuale.
INTERACŢIUNEA CELOR PATRU ZONE CORPORALE ESTE ESENŢIALÃ,
discrepanţele de interpretare între ele trebuie sã fie rezolvate. În acest moment
examinatorul ia în considerare mediul subiectului, structura lui familialã, nemulţumirile
principale, descrierea desenelor şi comentariile spontane. Ajutã punerea faţã în faţã a
reacţiilor tipice ale subiectului la problemele şi frustrãrile sale cu ipotezele selectate din
desenele sale. Intricarea interpretãrilor devine evidentã pe mãsurã ce se observã
detaliile, se trateazã şi se semnificã. Integrarea cu grijã a ipotezelor într-un tablou total al
personalitãţii este absolut necesarã. Sinteza este cea mai dificilã fazã a examinãrii şi
interpretãrii.
5. RAPORT FINAL
Raportul final al descoperirilor DAP include urmãtoarele:
1. Descrierea situaţiei de testare şi a reacţiilor subiectului la testare.
2. Descrierea sumarã a atitudinii subiectului faţã de DAP. A fost temãtor, dornic, vorbãreţ,
auto-revelator? Liniştit, metodic, impulsiv? A cãutat sã fie asigurat, a cerut alte îndrumãri?
A fost preocupat de sine, autodepreciator, rigid, dispreţuitor? A încercat sã facã plãcere
examinatorului? A fost el iscoditor? Cît de mult a durat proba? Aîntrebat despre timp,
despre tipul de desen la care se aşteaptã examinatorul?
3. Impresia generalã despre figurile desenate.
4. Tratarea diferenţiatã a figurilor masculine si feminine. Sexul desenat întâi? Sexul mai
atrãgãtor (attractive)? Sexul mai apropiat de vãrsta subiectului? Sexul mai capabil? Sexul
mai activ? Sexul cu o dispoziţîe mai bunã? Diferenţa în profiluri, mãrime sau plasare.
Sexul cu care se identificã subiectul. Sexul cu care subiectul pierde mai mult timp sau îl
detaliazã mai mult şi mai bine. Sexul cu cei mai mulţi indicatori de conflict.
5. Discutarea ipotezelor interpretative gãsite în catalog
6. Rezumat
Discrepanţele între ipotezele interpretative, aprecierile clinice, istoria trecutã,
comportamentele prezente ale subiectului sunt rezolvate pe cât posibil în tabloul final al
personalitãţii integrate ce se realizeazã.
PRECAUŢII:
Nici o interpretare privind comportamentul uman nu trebuie fãcutã fãrã aprecierea
şi utilizarea globalã a datelor despre mediul bio-social al subiectului. Interpretãrile care
contrasteazã cu impresiile clinice trebuie verificate şi ţinute în rezervã cu grijã pânã sunt
sau nu sunt verificate de probe, de comportamente prezente sau viitoare sau din testãri
5
ulterioare. Deşi DAP furnizeazã o pãtrundere considerabilã în structura personalitãţii şI în
zonele ce intereseazã fizicul, nu poate prezice cu acurateţe viitorul din moment ce nu pot
fi prevãzute şi controlate toate circumstanţele care implicã subiectul. Dacã un clinician are
dovezi rezonabile furnizate de evenimente el poate “ghici” inteligent acte şi întâmplãri
viitoare. Asemenea “ghiciri” pot totuşi sã altereze comportamentul unui clinician astfel
încât va fi o probabilitate crescutã sau scãzutã ca un subiect sã se manifeste conform
expectaţiilor clinicianului. Aceastã situaţie este similarã cu cea a bãiatului cãruia i se
spune cã e bãiat “rãu”. Ajungând sã creadã acest lucru, el va opera pe baza acestei
credinţe cu rezultate dezastruoase.
Pe baza studiilor şi cercetãrilor DAP, nu este recomandabil sã fie categorisiţi
indivizii sau previzionate dificultãţi viitoare dacã datele clinice şi istorice (anamnestice) nu
dau o bazã puternicã descoperirilor DAP. Chiar cele mai bizare desene nu indicã decât
situaţii prezente. Desenele pot fi aproape lipsite de mecanismele utilizate zilnic de un
subiect pentru a funcţiona ca un membru productiv acceptabil din punct de vedere social
(al familiei sau comunitãţii). Expresii bizare şi radical diferite ale gândurilor şi trãirilor pot
fi descoperite, dar controalele asupra inabilitãţilor aparente pot fi înţelese doar prin
cunoaşterea activitãţilor zilnice şi a istoriei trecute a adaptãrii unui subiect.
Clinicienii care descoperã o psihopatologie aparentã ar trebui sã-şi aminteascã cã
descoperirile şi concluziile, oricât de clare ar apare au un efect limitat. Forţând intuiţii sau
informaţii inacceptabile asupra pacientului, chiar într-un mod prietenos şi cu cele mai
bune intenţii, cei ce se strãduiesc sã pãstreze asemenea intuiţii şi materiale ascunse,
înseamnã a cãuta dezastrul atît pentru pacient cât şi pentru clinician. O calitate a muncii
clinice efective este capacitatea de a asculta, de a aduna date în mod obiectiv şi de a
suspenda aprecierea. Când interpretãrile sunt necesare, prezentarea lor trebuie sã fie
discretã, respectuasã şi sincerã, mai degrabã decât spectacularã.
Clinicienii ştiu cã toţi indivizii au probleme psihopatologice (mai mult sau mai
puţin); totuşi aceştia funcţioneazã deoarece au de asemenea elemente care le
contrabalanseazã, comportamente compensatorii, mecanisme idiosincratice de adaptare.
Astfel, este importantã luarea în considerare puterea şi modurile de adaptare, adoptate
pentru a face faţã slãbiciunilor, care menţin autonomia funcţionalã. Dispreţul faţã
slãbiciunile celorlalţi indicã deseori slãbiciunea celui care dispreţuieşte.
6
... persoane foarte anxioase care trãiesc cu impulsuri blocate în expresie sau
activitatea sexualã.
5. Caracteristici corporale rigide: persoane cu artritã care simt cã impulsurile fizice sunt
blocate fiziologic
... catatonici
... paranoici
... nevrotici constrânşi care sunt obsesiv-compulsivi
6. Siluete cu picioarele bine înfipte în pãmânt, ieşind în întâmpinarea mediului: comportare
normalã cu lumea, în manierã stabilã, realistã
7. Tratare diferenţiatã a acţiunii: bãieţii deseneazã siluete mai active decât fetele, care
sunt mai preocupate cu înfãţişarea. De la bãieţi se aşteaptã sã fie puternici, plini de
succes, activi în sporturi şi în afaceri; de la fete se aşteaptã sã fie liniştite verbal şi active
social mai degrabã decât sã depunã eforturi fizice.
AGRESIUNE
1. Degete-gheare: ostilitate şi agresiune îndreptate spre lume
2. Imagine (siluetã) cu ochii închişi la culoare şi strãpungãtori: conştiinţã ostilã şi
suspiciune faţã de lume, gãsitã adesea la paranoici
3. Siluetã cu picioarele depãrtate şi mâinile ridicate în semn de provocare: poate indica
lupta pentru a avea propriul drum şi / sau pentru stabilirea individualitãţii.
4. Nas turtit: agresiune; probabil agresiunea a fost pedepsitã în tinereţe şi nu mai este
accesibilã pentru moment
5. Nãri accentuate: furie primitivã nesofisticatã; literal “fremãtând de furie”
6. Mâini înmãnuşate ascunse sau tãiate :control reprimat al tendinţelor de manifestare a
unor trãiri ostile, agresive
7. Pumni strânşi: pumnul strâns al omului furios care încearcã sã-şi reprime furia
8. Pãr foarte haşurat: agresiune şi furie profundã
... poate fi indice al unei sexualitãţi abundente (desfrâu)
7
4. Organe genitale la o siluetã nudã: pot fi desenate de studenţii la arte plastice datoritã
antrenamentului şi/sau interesului.
... persoane în curã psihanaliticã, indicã interes curent
... adolescenţi cu preocupãri sexuale şi curiozitate
... schizofreni regresaţi la nivele scãzute, mai puţin controlate de dezvoltarea
emoţionalã.
ARTRITICI identificaţi prin:
1. Înveliş exterior dur: indicã impermeabilitate corporalã
... poate spori preocupãrile somatice
BRAŢE
Discuţie: Tipic, braţele sunt instrumente pentru a) “mânuirea” lumii b) respingerea altora c)
cãutarea celorlalţi (deschidere la ceilalţi) d) împingerea altora e) atragerea altora mai
aproape f) exprimarea furiei g) apãrarea propriului Eu h) obţinerea a ceea ce se vrea i) a
face dragoste j) auto-erotism. Braţele indicã sentimente şi dorinţã de putere sau slãbiciune
1. Omise: poate fi o scãpare din vedere uzualã (Machover)
... poate indica trãiri puternice de culpabilitate privind ostilitatea sau
sexualitatea (Machover)
... poate indica depresie schizofrenicã cu retragere afectivã faţã de oameni sau
obiecte; negarea lumii şi refuzul de a se ocupa de ea chiar simbolic (Machover)
2. Tratarea conflictului: se poate produce când subiectul are trãiri ambivalente privind
retragerea sau modalitatea de a face faţã mediului.
... dorinţã de putere
... ostilitate şi/sau sexualitate
3. Scurte: lipsa ambiţiei (Machover)
... se simte slab, se dã bãtut în faţa vieţii (Jolles)
4. Slabe, subţiri: sentimente de slãbiciune şi inutilitate (Jolles, Machover)
... trãire puternicã a lipsei de realizare (Machover)
5. Ca aripile: contact slab, schizoid cu ceilalţi (Machover)
6. Îndoite: respingerea lumii (Machover)
... îndepãrtarea lumii şi a oamenilor din cauza suspiciunii şi ostilitãţii (Jolles)
... control rigid asupra manifestãrii violente a impulsurilor
7. La spate: trãiri de culpã şi dorinţa de a ascunde mâinile
... nevoia de a controla expresia agresiunii(Jolles)
8. Mult haşurate: indicã uneori un sentiment al pedepsirii (Machover)
9. Larg deschise: dorinţa de putere este importantã, accentueazã puterea fizicã şi
muscularã faţã de creier (Jolles)
10. Accentuarea bicepşilor: dorinţe fizice
... poate apare la figuri masculine desenate de femei care manifestã “protest
masculin”
... homosexuali
... adolescenţi masculi
11. Lungi: ambiţios şi doritor de succes(Jolles)
... cere dreptate şi atenţie
12. Prea lungi: ambiţie drept compensare pentru sentimentele de inadecvare
13. Deschise cãtre mediu: cãutând afecţiune şi interacţiune socialã (Machover)
14. Direcţie şi fluenţã a liniilor braţelor: indicã grade de extensie în mediu (Machover)
15. Mai mari la mâini decât la umãr: tind sã indice lipsa autocontrolului şi sau tendinţa de
a fi impulsiv (Jolles)
16. Extinse în afarã subiectul are nevoie de suport emoţional când este stresat
ECHILIBRUL subiectului indicat prin:
1. Echilibrul siluetei (figurii): legat de trãirile subiectului de echilibru mintal
2. Armonie, simetrie, proporţie: indicã gradul de armonie mintalã sau de conflict intrapsihic
LINIA BAZALA (vezi: LINIA SOLULUI)
8
Discuţie: subiectul are nevoie de suport. Astfel el deseneazã linia de jos pe care stau
figurile desenate.
BARBA
Discuţie: chiar înaintea zilelor lui Samson şi Dalila, pãrul şi barba reprezentau virilitatea,
puterea, bãrbãţia. Aceastã interpretare continuã sã fie fãcutã.
1. De ţap: simbol al virilitãţii indicând nevoia de a-şi demonstra masculinitatea într-un mod
neobişnuit.
... poate indica elemente artistice, antisociale, “beatnice” sau schizoide
... dacã e prea haşuratã: suprapreocupare pentru virilitate
... poate apare la adolescenţi, homosexuali, bãtrâni masculici la unii paranoici
închişi
2. Barbã mult haşuratã: dorinţa de virilitate şi dubii în legãturã cu masculinitatea
3. Barbã: substitut falic: indiciul nevoii de demonstrare a virilitãţii (Jolles)
... simbolul puterii
... simbolul statutului
FESE
1. Accentuate de haşuri mãrime sau ştersãturi: pot indica fixaţia stadiului anal, împreunã
cu imaturitatea psihosexualã rezultantã
... posibilã homosexualitate
BURTA
Discuţie: Burta (sau intestinele) este centrul prin care se introduc alimentele. Atât
mâncarea cât şi copiii sunt purtaţi în burtã.
1. Largã, mare, destinsã: tinde sã indice trãiri de slãbiciune fizicã şi preocupãri somatice
ale bãrbaţilor involuaţi sau deprimaţi.
... poate indica nevoia de a avea rolul de femeie gravidã la femeile nesatisfãcute de
rolurile prezente
... poate indica dorinţa lacomã de a lua cât mai mult posibil
... tipic în desenele copiilor
... organicitate
2. Stomac gol sau lipsa stomacului: indicator bizar, poate arãta vid schizofrenic,
dezintegrare
CORDON (CUREA) vezi şi LINIA TALIEI
Discuţie: tradiţional, cordonul, din moment ce separã cele douã jumãtãţi de sus şi de jos
ale corpului, simbolizeazã controlul. Simbolic, cordonul/cureaua separã partea de sus a
controlului intelectual de partea de jos a expresiei sexuale ale corpului. Cordonul deţine
un loc pentru portofel, arme sau alte simboluri ale puterii sau autoritãţii
1. Mult haşurat: preocupare pentru controlul senzualitãţii
2. Absenţa cordonului: nu e neobişnuitã; fluiditate, exprimare uşoarã a emoţiilor. Dacã nu
existã indicii contrare, absenţa unui cordon indicã flexibilitate şi acceptare a sexualitãţii
SÂNI
Discuţie: tradiţional sânul asigurã laptele dãtãtor de viaţã, simbol al mamei şi al obţinerii
obiectelor de la mamã. Sânul este asociat cu dependenţa, mai degrabã a lua decât a da.
1. Haşurare intensã sau lãrgime disproporţionatã: dependent, imatur, individ care se cautã
pe sine (Machover)
2. Femeie maternã, cu bust mare: desenatã de bãrbaţi imaturi psihic şi de femei crescute
în cãmine în care au fost dominate sau supraprotejate de mame sau surogate de mame
3. Mici: pot indica avariţie în oferirea iubirii, afecţiunii, aprobãrii cãtre copii
... dacã sunt desenaţi de o femeie pot indica respingerea sexualitãţii feminine
... pot indica sentimentul respingerii de cãtre mamã (Machover)
... pot indica teama de sexualitate femininã maturã (Machover)
4. Cu linie joasã (cãzuţi); masculi care depind de mamã care nu se pot desprinde de şorţ
5. Accentuare a sânilor şi pelvisului: de cãtre femei, indicã identificarea puternicã cu
imaginea maternã productivã, dominantã.
9
... de cãtre bãrbaţi, indicã dependenţa de figura maternã şi o cãutare puternicã a
dragostei şi aprobãrii
6. Înalţi şi fermi: siluetã de femeie tânãrã cu dorinţe sexuale tinere (Machover)
... poate indica respingerea unei sexualitãţi feminine mai mature pentru o “iubire
liberã”, “bãieţoasã” egalã cu a bãrbaţilor.
NASTURII
Discuţie: Nasturii au o importanţã din momentul în care pun o barierã dorinţelor de
independenţã la copii. Îi este necesarã copilului o maturizare psihicã considerabilã pentru
a-şi dezvolta controalele motorii grosiere şi fine necesare încheierii şi descheierii hainelor.
Astfel, copilul este forţat sã depindã de mamã pentru acest ajutor mult timp dupã ce a
obţinut independenţa în ariile sfincteriene.
1. Sub linia medianã (de mijloc): poate indica dependenţa continuatã faţã de mamã sau
regresie la dependenţa oralã (Jolles)
... poate indica preocupãri egocentrice, somatice (Machover)
... poate indica conştienţã corporalã cu preocupãri în legãturã cu supunerea şi
dependenţa faţã de o autoritate (Machover)
2. Accentuare: dependenţã, imaturitate ,inadecvare (Machover)
3. La manşete: detaliere compulsivã cu accentuare stereotipã formalã asupra controlului
SAPCA
1. Sapca: poate indica imaturitate
... poate fi o încercare de mascare a senzualitãţii
DESENELE COPIILOR SUNT caracterizate prin :
1. Cap: este mare (Machover)
2. Maini: sunt slabe
3. Gura: apare cronologic timpuriu: e accentuatã pentru a indica dependenţa oralã,
trebuinţe de dragoste, afecţiune şi recunoaştere (Machover)
4. Accentuare oralã; e normalã la copiii mici (Machover)
5. Linie curbã cu capetele ridicate în sus drept gurã: dorinţa de a câştiga aprobarea de la
aceia pe care copilul îi iubeşte şi de care are nevoie (Machover)
6. Ochi care nu vãd: sunt obişnuiţi; semn de dependenţã, emoţionalitate superficialã, lipsã
de discriminare (Machover)
7. Transparente: sunt obişnuite
8. Siluete asemãnãtoare cu pãianjenii: de aşteptat între 3 si 6 ani, vârsta cronologicã
9. Degete: de obicei inexistente sau subţiri şi bidimensionale indicã inabilitatea de a se
descurca cu mediul
10. Îmbrãcãmintea: este inexistentã sau uşoarã
11. Activitate: este obişnuitã, indicã hiperactivitatea copiilor mici
BÃRBIA
Discuţie: Tradiţional bãrbia este asociatã cu conceptele polare de dominanţã şi supunere
1. Puternicã, proiectatã: dorinţã sau nevoie de dominanţã sau ascendenţã , de obicei în
situaţii sociale, nu necesar în relaţii sexuale (Jolles)
2. Slabã: sentimente de slãbiciune, mai ales in situaţii sociale
3. Despicatã: nevoia şi hotãrârea de a munci în vederea atingerii scopurilor propuse
ÎMBRÃCÃMINTE :
Discuţie: Machover descrie îmbrãcãmintea drept compromis fãcut de subiect între
sentimentele de modestie şi etalarea corpului. Îmbrãcãmintea de pe siluete indicã
nivelurile de suprafaţã ale personalitãţii
1. Îmbrãcãmintea desenatã: de obicei este neprelucratã, vagã sau reprezentãri simbolice
(Machover)
2. Prea îmbrãcat: narcisist al îmbrãcãminţii (Machover)
10
... îmbrãcãmintea folositã pentru ademenirea socialã sau sexualã
3. Prea puţin îmbrãcat: narcisic corporal, absorbit de sine, introvert preocupat excesiv de
dezvoltarea corporalã , tinde sã prefere fantasme unor întâlniri (contacte) sociale
(Machover)
4. Nesiguranţã - dacã trebuie sau nu sã îmbrace: poate indica cã subiectul este tulburat
de o puternicã conştientizare corporalã (Machover)
5. Bijuterii: combinate cu trãsãturi cosmetice, accentuarea pãrului de strãlucire, aratã
adaptarea psihopatã la femei tinere; e o ipotezã mai validã dacã trãsãturile sexuale ale
îmbrãcãminţii sunt accentuate (Machover)
CLOWN indicã:
1. încercarea de a reduce testarea la absurd
2. încercarea de a reduce impulsurile şi dorinţele la absurditãţi inofensive
3. poate avea tendinţe exhibiţioniste
4. poate face pe clownul cu ceilalţi
5. inteligenţã peste medie
GULER
1. înalt: scrobit - atitudine de înãlţime ce accenteazã stãpânirea intelectualã a impulsurilor
fizice
2. accentuat: poate indica necoordonarea impulsurilor corporale cu controlul mental ,
având ca rezultat cãutarea de cãtre subiect a refugiului în fantasme de autoapreciere
... control rigid al impulsurilor fizice la cineva care nu poate accepta nevoi
fiziologice, sexuale sau ostilitate.
CONFLICT
11
controlul
b. urechi preocupare în legãturã
cu
pericolele
exterioare
c. ochi preocupare în
legãturã cu
pericolele
exterioare
COROANA
1. Coroana: este rareori desenatã, simbol al puterii, poate indica mania grandorii, nevoi
puternice de dominaţie şi o rupturã în contactul cu realitatea virtualã
DIFORMITÃŢI
1. Diformitãţile se întâlnesc tipic în zone de diformitate realã, prezentã sau trecutã
... relevã dificultãţi reale sau simbolice cu partea corpului desenatã ca deformatã
12
8. Conflict la nas şi la picior: preocupãri în legãturã cu sexualitatea
9. Ochi care nu vãd: incapacitatea abordãrii adaptãrii la lume
10. Braţe şi mâini omise: trãiri profunde de inadecvare
11. Corp destins şi o formã proastã: trãire de dezintegrare fizicã
12. Detaliere sãracã
13. Picioarele şi labele picioarelor desenate la început
14. Pãr nehaşurat
DETALIERE
Discuţie: silueta desenatã cu mai multã grijã şi mai detaliat este de obicei sexul cu cea
mai mare investiţie de energie libidinalã din partea subiectului
1. Excesivã: obsesivi-compulsivi care trebuie sã structureze cu grijã o situaţie astfel ca
dorinţele reprimate sã nu scape de sub controalele lor excesive
2. Lipsa lor completã: persoane sever tulburate şi deprimate dau doar contururi simple:
figurile exprimã trãiri slabe, goale, aşa cum sunt trãite de astfel de indivizi
3. Detalii puţine: obişnuite la copii
... deficienţi mintal
... depresivi
... organici
... normali evazivi
4. Detalieri caracteristice tipurilor de personalitate:
... impulsivi: detalii amãnunţite, multe ştersãturi din moment ce sunt preocupaţi cu
structurarea fiecãrei situaţii; ei au trãiri anxioase dacã lucrurile nu sunt exact aşa cum
trebuie.
... paranoizii: detaliazã excesiv ochii şi urechile, suprastilizeazã pãrul; sunt
preocupaţi de influenţele presupus ostile asupra lor; sunt compulsivi preocupaţi de
sexualitate din moment ce a iubi înseamnã pentru ei sã-şi coboare apãrãrile împotriva
durerii.
... adulţi inteligenţi: includ mai multe detalii de tip consecvent bine proporţionate în
raport cu adulţii proşti, copiii, depresivii, nevroticii ,psihoticii.
... deficienţii mintal: au desene slab detaliate, reminiscenţe ale desenelor copilãreşti
... psihoticii: cei în faza acutã pot prezenta detalii bizare, indicatori anatomici;
psihoticii cronici pot fi prea controlaţi pentru a desena mai mult decât figuri schematice
sau trãsãturi uşoare cu distorsiune grosierã şi lipsã de echilibru
... depresivii: figuri slabe, inactive, slabe, goale
URECHI
Discuţie: urechile sunt importante în mãsura în care culeg conversaţii şi asigurã feed-back
-ul senzorial în relaţiile cu alte persoane. Ele asigurã date senzoriale pentru a se descurca
cu lumea externã şi prin acasta cu semnalele de pericol
1. Accentuare: sensibilitate la lumea exterioara
... paranoizi (Jolles) (Machover)
13
... persoane surde (Machover)
... inabilitate fizicã auditivã
... ocazional la homosexualii care se simt persecutaţi pentru sexualitatea lor
devianţa (Machover)
... nevroticii extrem de sensibili la critici
... extrema accentuare poate indica halucinaţii auditive
2. Lipsa accentuarii: refuz de a asculta criticile (Jolles)
... negarea preocupãrii pentru pãrerile celorlalţi
... negarea halucinaţiilor auditive
... din moment ce includerea urechii se face la o vârstã mai mare decât alte
trãsãturi faciale, omisiunea lor este mai puţin semnificativã decât omiterea pãrţilor
corporale mai active (Machover)
ŞTERSÃTURI
Discuţie: ştersãturile indicã anxietate şi insatisfacţie deschisã în raport cu zona desenatã,
funcţia zonei desenate sau semnificaţia simbolicã a zonei desenate (Machover)
1. Mai dese la nevrotici
... obsesivi-compulsivi
... psihopaţi cu aparenţe nevrotice (Machover)
2. Mai puţin dese la copiii mici
... deficienţi mintal
... schizofreni regresaţi
... organici
... senili
...maniaci
... depresivi (Machover)
DETALII EROTICE
1. Lipsa lor: incapacitate de a se descurca cu sexualitatea care reiese din neacceptarea
sexualitaţii în viaţã; imaturitate psihosexualã sau evaziune psihologicã faţã de sexualitate
2. Preocupãri excesive pentru ele: preocupãri sexuale la adolescenţi
... artişti
14
... persoane în timpul tratamentului psihanalitic
... sexualitate inadecvatã sau impotenţã
SPRÂNCENELE
OCHII
Discuţie: ochii sunt consideraţi "ferestre ale sufletului" şi relevã trãiri interioare. Ei sunt
deasemenea organele care stabilesc contactul cu exteriorul. Ca şi urechile, ochii asigurã
date senzoriale pentru a permite eului sã se descurce cu lumea şi sunt un dispozitiv
cibernetic de facilitare a feed-back-urilor
1. Disproporţionat de mici: dorinţã de închidere faţã de lume
2. Care nu vãd: imaturitate emoţionalã şi egocentrism
... adulţi copilãroşi sau regresaţi
... deficienţi mintal la un nivel mai jos
... copii mici (Machover)
... dependenţã, emotivitate superficialã, lipsã de discriminare (Machover)
3. Orbi, închişi, ascunşi de pãlãrie sau cu cearcãne accentuate: reţinere marcatã
de a privi lumea
... posibilã ostilitate faţã de ceilalţi
... tendinţa de a evita situaţii neplãcute (Jolles)
... tendinţa de exclude neplãcerea
4. Mari, acentuaţi: pot fi ostili şi ameninţãtori
... poate fi un individ strãlucitor, indicativ al tendinţelor exhibiţioniste, in special la
fete
... bãrbaţi homosexuali (Machover)
... poate un isteric egoist
5. Strãpungãtori: stare exageratã, paranoidã, de alertã în raport cu lumea;
suspiciuni faţã de motivele şi comportamentele altora (Machover)
... îngustarea viziunii dar conştientizare penetrantã la personalitãţi paranoide
6. Largi, încrezãtori: excitaţie sexualã (Machover)
7. Crucişi: gândire confuzã (Machover)
8. Orbitã mare cu ochii mici: curiozitate vizualã puternicã cu conflicte de
culpabilitate, posibil conflicte voyeuriste (Machover)
FAŢA
Discuţie: faţa este faţada prezentatã lumii. Este cel mai de încredere indicator al stãrii de
spirit din DAP; ea stabileşte tonul desenului prin expresiile de dragoste, urã, teamã,
agresivitate, blândeţe, afect nepotrivit, rebeline, confuzie, politeţe sau anxietate ale feţei.
1. Accentuare puternicã: preocupare pentru relaţiile sociale şi aparenţele exterioare
(Jolles)
... compensare a inadecvãri, slãbiciunii sau lipsei de afirmare prin desenarea unei
imagini de sine agresiv, dominatoare din punct de vedere social (Machover)
... impuls interior pentru afirmare socialã (Machover)
15
2. Vagã sau omisã: evaziv faţã de conflicte care implicã relaţii interpersonale
(Machover)
... retragere din relaţii sociale
... calculat (Machover)
3. Formã: dacã e ovalã, femininã, sensibilã, esteticã
... dacã e colţuroasã, pãtratã indicã puterea, dorinţe mascline de putere
4. Desenatã la urmã: are dificultãţi în relaţiile sociale
... doreşte sã evite autorelevarea
5. Linii suplimentare la pliul naso-lasial: dau profunzime şi maturitate feţei
... preocupare faţã de matritatea emoţionale sau aparenţã de maturitate (Machover)
6. Frunte încruntatã: aspiraţii intelectuale sau accentpe control emoţional
... persoanã cronic îngrijoratã, psihastenicã
LABELE PICIOARELOR
SILUETÃ FEMININÃ
1. Mare, masculinã: femei care prezintã protest masculin, care invidiazã rolul
masculin
... femei cu contacte heterosexuale limitate
2. Mici, slabe: bãrbaţi grandioşi
... femei slabe, sensibile, delicate
16
DEGETE vezi şi MÂINI
FRUNTE
Discuţie: linia solului poate indica trãiri de nesiguranţã sau nevoia unui punct de referinţã
sau a unei graniţe (Jolles)
17
... neîncredere masculinã în femei, gãsitã la alcoolici şi paranoici cu deziluzii
centrate pe femei
4. Pãr feminin neîngrifit şi coafurã masculinã foarte aranjatã: se gãseşte la masculi
infantili dinpunct de vedere psihosexual şi indicã dezordine sexualã în legãturã cu
femeile (la femei) şi control în legãturã cu bãrbaţii (la bãrbaţi)
5. Coafurã elaboratã: femei sociopate cãrora le place sã se autoafişeze; vanitate
... bãrbat sociopat sau homosexual cãruia îi place sã se autoafişeze
... fete adolescence cu dorinţe de strãlucire
6. Ţepos, ordonat: la siluete feminine indicã control sexual, posibilã sterilitate
(Machover)
7. Zonã acoperitã cu pãr cu un grad de umbrire: indicã mãsura şi adecvarea
virilitãţii şi dorinţa de virilitate (Machover)
8. Ca spuma: asociat cu imoralitatea sexualã şi o lipsã a controlului (Machover)
9. Abundent, în aranjament liber: asociat cu femei active, atractive din punct de
vedere sexual (Machover)
10. Excitare la pãr: legatã de deşteptarea nevoilor sexuale infantile
11. Multã atenţie acordatã pãrului: narcisie, centrat pe sine, vanitos
12. Pãr nehaşurat: depresie, libidou scãzut
1. Mari: doritoare de forţã, tipice pentru adolescenţi sau bãieţi tineri, posibil pentru
a compensa slãbiciunea (Machover)
... tendinţa de a face adaptãri rafinate la relaţionãri sociale din cauza sentimentelor
de inadecvare şi impulsivitate (Jolles)
2. Omise: trãire a inadecvãrii modului cum se descurcã cu ambianţa (Jolles)
... trãiri de vinivãţie în legãturã cu agresivitatea, ostilitatea, trãirile sexuale
(Machover)
... sens posibil de sindrom de castrare
3. Desenate la sfârşit: şovãialã în descurcarea cu ambianţa, din cauza unor trãiri de
inadecvare sau negarea unor dorinţe de putere (Jolles)
4. În buzunare sau la spate: sofisticat artistic (Cook şi Wood)
... evaziune, nu vrea sã se ocupe de situaţie; psihopaţi (Machover)
5. Foarte haşurate: vinã în legãturã cu o acţiune realã sau fantasticã: masturbaţie,
atac, furt (Jolles)
6. Lângã organele genitale: recuperãri sexuale (Jolles)
... vinã în legãturã cu masturbaţia (Machover)
... apãrare împotrivaa unei apropieri sexuale (Jolles)
7. Perturbarea tratãrii mâinii: obişnuitã; e posibil sã arate lipsa de încredere în
realizãri şi contacte sociale (Machover)
CAP
18
Discuţie: capul este prima parte a siluetei umane pe care copii învţã sã o deseneze. E cea
mai de încredere parte a corpului desenatã şi exprimã trebuinţe şi receptivitate, trebuinţe
intelectuale şi încercãri de a controla emoţiil. În desenarea capului subiectul ilustreazã
inconştint elemente de preocupare intelectualã: gradul de preocupare cu imaginaţia,
controalele raţionale, preocuparea pentru relaţiile interpersonale şi concepţia de sine. Este
de obicei prima parte desenatã şi ultima care se dezintegreazã în siluetele desenate de
suiecţii cu leziuni organice.
1. Mare: aratã tendinţe intelectuale puternice
... activitate imaginarã considerabilã, ca sursã de satisfacţie (Jolles)
... preocupare organicã în legãturã cu procesul gândirii (Jolles) (Machover)
... copiii (Machover)
... deficienţi mintal
... trãiri de inadecvare intelectualã cu accent corespunzãtor pe realizãri intelectuale
... posibilã grandiozitate şi atitudini egocentrice bazate pe trãiri de inadecvare
... agresiune (Levy)
... migrene (cefalee); chirurgie a creierului; indicã zona de tensiune (Machover)
... tineri cu inadaptãri emoţionale şi sociale datorate unor handicapuri în lecturã
sau în unele obiecte şcolare (Machover)
... paranoici, narcisici, persoane încrezute dar intelectuali adevãraţi, eu mãrit
(lãrgit)
CÃLCÂI
COAPSE
INDICATORI DE HOMOSEXUALITATE
19
interese estatice, sensibilitate, dependenţã. Informarea persoanelor de tendinţele
homoerotice necunoscute, inacceptabile, acoperite, este antiterapeuticã şi traumatizantã.
Indiferent de gradul sau extinderea semnelor, asemenea informaţii trebuie folosite cu
mare discreţie şi cu apreciere clinicã sigurã.
1. Ochi mari şi gene lungi la figuri bãrbãteşti (Machover) (Levy) (De Martino)
2. Tocuri înalte la siluetã bãrbãteascã (Machover) (De Martino)
3. Profil masculin înfrumuseţat (Levy)
4. Gurã moale, catifelatã
5. Sprâncene arcuite
6. Coafurã îngrijitã
7. "Talie de viespe" în siluetã bãrbãteascã
8. Accentuarea feselor şi rectului la bãrbaţi
9.Slabã diferenţiere între bãrbat şi femeie
ARTICULAŢII
1. Accentuate: obsesiv - compulsiv indicã preocupare pentru detalii mici,
neimportante şi un control excesiv asupra obiectelor fizice
… sens de integritate corporala defectuoasã şi nesigurã
20
… artritici
… preocupãri somatice ale schizofrenilor, narcisiştilor corporali, obsesiv -
compulsivilor, artriticilor (Machover)
GENUNCHI
1. Accentuaţi: tendinţe homosexuale (Jolles)
2. Încheieturi detaliate: obsesivi - compulsivi
…preocupãri somatice
Discuţie: partea stânga a paginii pe care se deseneazã este considerata partea sinelui, în
timp ce partea dreaptã este considerata partea mediului inconjurãtor (Machover).
1. Privirea spre stânga: introspecţie, preocupare pentru sine (Machover)
CALITÃŢILE LINIEI
21
... intelectual şi introvertit.
... spiritual.
3. Linii încãrcate revendicativ, dominant, luptând pentru putere şi control.
... poate indica impulsuri deschis ostile.
... poate fi semn de auto-asigurare.
... poate indica anxietate dacã este combinat cu umbrare şi apãsare
puternicã.
... alcoolic cronic, schizoid şi la cei care suferã de temeri de depersonalizare
(Machover).
... ocazional la schizofrenici şi maniaci excitaţi: semn de agresiune motorie
(Machover).
... semn de tensiune şi ostilitate (Jolles).
... tulburare organicã a creierului.
4. Linii groase: indicã bariere fizice faţã de mediu; tipice pentru tendinţe schizoide.
5. Apãsare variabilã: isterici sau ciclotimi: instabil, impulsiv, uşor de frustrat
(Machover).
6. Linii zimţate: pot indica anxietate.
... pot arãta un control mental sãrac.
... pot indica standarde joase de egalitate
7. Linii neregulate, tremurate, discontinue cu apãsare uşoarã: alcoolici, schizoizi
(Machover).
8. Umbrire (haşurare) puternicã, pãtare puternicã: copii
... nevrotici anxioşi
... psihotici
9. Linii neîntrerupte: determinare
... leziune centralã
10. Linii uşoare, întrerupte, inegale: temãtor, nesigur, inadecvare
11. Coordonare slabã: tensiune deschisã, anxietate, posibilã leziune centralã (dacã
liniile sunt neregulate)
12. Schiţare: (mişcãri liniare fãrã sens, sau schiţare artisticã slabã): anxietate,
nesiguranţã, insecuritate.
BUZE
Discuţie: Tratamentul diferenţiat al sexelor este important, deoarece indicã arii de conflict
privind rolurile sexuale, ostilitãţi, dependenţã, dorinţe de putere şi fixare la niveluri imature
ale sexualizãrii.
1. Bãrbaţi infantili, imaturi sexual: pot desena figuri bine modulate, detaliate,
simpatice: idealuri ale Eului.
22
... evidente figuri materne puternice: cineva de care poate depinde un asemenea
bãrbat
2. Homosexuali: deseneazã bãrbaţi efeminaţi şi femei puternic masulinizate
(Machover)
... uneori femei şi bãrbaţi încântãtori (împodobiţi)
3. Bãrbaţi grandioşi, exhibiţionişti, egoişti: pot desena figuri feminine slabe
4. Femei care protesteazã împotriva bãrbaţilor: au tendinţa sã deseneze bãrbaţi
slabi, inadecvaţi
5. Identificare cu sexul opus: aceste persoane deseneazã întâi sexul opus,
indicând confuzia sexualã şi a rolurilor
... pot fi incapabili sã deseneze figura aceluiaşi sex
6. Deseneazã sexul opus întâi: indicã o posibilã inversiune sexualã
... confuzia identificãrii şi a rolului sexual
... ataşament sau dependenţã puternicã faţã de pãrintele de sex opus
... imatur psihosexual: posibil sã caute divorţ, promiscuitate sau folosirea excesivã
a alcoolului
LINIA DE MIJLOC
EXPRESIA FEŢEI
23
17. Asprã, austerã, autoritarã, dominantã, care cere, strictã, severã
18. Pompoasã, grandioasã, egocentricã, centratã pe sine
19. Oarbã, care nu vede, preocupatã de sine, introspectivã
21.(?) Goalã, albã, vagã
22. Benignã, caldã, care se complace, inimoasã, generoasã
23. Micã, liliputanã, nesemnificativã, subdimensionatã
24. Giganticã, mamut, colosalã, dominatoare, herculeanã, puternicã, plinã de
nãzuinţã, copleşitoare.
MIŞCARE
24
2. Hiperactivitate: efort de compensare pentru a controla lumea şi a spori
predictibilitatea
3. Pasivitate: simptom al patologiei crescânde la cineva cu trãiri excesive de
slãbiciune şi inadecvare
MUŞCHI
MUSTAŢA
GÂT
Discuţie: gâtul leagã capul de corp; furnizeazã un indice al coordonãrii controlului mental
cu impulsurile fizice (Machover)
1. Lung, subţire: lipsã de coordonare a controlului impulsurilor, spre tiparul
schizoid (Machover)
... poate semnifica ostilitate, mai ales însoţit de un guler întãrit
2. Lat, gros: atitudine încãpãţânatã, posibilã rigiditate
... bunã asimilare a impulsurilor (Machover)
3. Unidimensional: lipsã infantilã de control asupra impulsurilor şi dorinţelor
4. Omiterea liniei de bazã a gâtului la profil: flux liber al tendinţelor bazale
împreunã cu un control inadecvat (Jolles)
5. Accentuare prin cravatã, colier sau alte elemente care îl demarcheazã:
accentueazã controlul intelectual asupra impulsurilor fizice (Machover)
INDICATORI AI NORMALITÃŢII
Discuţie: Aproape toţi indivizii "normali" au zone patologice. Cel mai adesea, în testarea
psihologicã, clinicianul sau diagnosticianul este forţat sã caute patologicul şi poate
subevalua indicatorii puterii şi stabilitãţii. De aceea, pentru a reaminti, autorul enumerã
câteva caracteristici ale unui DAP "sãnãtos".
1. Mãrimea: figuri de 6 sau 7 inci înãlţime; silueta femeii e puţin mai micã sau egalã
cu a bãrbatului dar nu mai mare.
2. Plasament: tendinţa de a plasa siluetele în mijlocul paginii spre jumãtatea de
sus.
3. Punctul de plecare: cei mai mulţi încep cu capul şi trãsãturile feţei.
4. Timpul: majoritatea 10 - 12 minute sau mai puţin pentru DAP.
5. Spontaneitate: silueta aratã o oarecare animaţie, mişcare, adicã este flexibila,
nerigidã.
6. Proporţie: tendinţa de a proporţiona realist siluetele, fãrã distorsiuni, în afarã de
unele minore.
7. Prezentare esteticã: tendinţa de a face siluetele simetrice şi plãcute la privit.
25
8. Ştersãturi: minime, dar când apar, desenul se îmbunãtãţeşte.
9. Calitatea liniei: tendinţa de a face linii consistente, arãtând presiune constantã,
sigurã.
10. Sex: de obicei sexul propriu se deseneazã primul; mai mult timp folosit pentru
detalierea sexului propriu decât pentru cel opus.
11. Caractere sexuale: sexul ambelor siluete evident; femeia va avea sâni, pãr mai
lung decât bãrbatul, şolduri rotunde. Bãrbatul va avea pieptul şi umerii mai largi,
pãr mai scurt decât femeia, şolduri plate şi se va accentua mai mult haşurarea
pãrului bãrbatului decât celui al femeii.
12. Vârsta siluetelor: aproximativ vârsta subiecţilor;
13. Curea la bãrbaţi: semnul controlului convenţional;
14. Îmbrãcãmintea formalã: indicã controlul formal şi tendinţe conservatoare;
15. Ochii: au pupile dar nu accentuat întunecate;
16. Nãrile sunt absente: existã astfel lipsa agresivitãţii infantile;
17. Subiectiv: acceptã siluetele desenate fãrã o autocriticã nemeritatã;
... nu cere asigurãri sau îndrumãri de la examinator;
18. Simţul umorului: poate accepta deficienţele în desen cu umor;
19. Picioarele neaccentuate (labele picioarelor);
20. Urechile: neaccentuate;
21. Întreaga siluetã: întreaga siluetã desenatã, în afarã de arii minore omise.
NAS
Discuţie: Nasul este un simbol al sexualitãţii, dar şi al luptei pentru putere; probabil, o mai
mare accentuare a nasului ca simbol al puterii decât al sexualitãţii.
1. Lung: agresiune; cãutarea ascendenţei; activ şi întreprinzãtor social;
2. Haşurat: posibile trãiri de castrare la bãrbatul infantil care proiecteazã defecte
unei femei (Machover);
3. Cârn: sexualitate infantilã; dependenţã copilãroasã;
4. Triunghiular: dorinţe de putere; sexualitate infantilã;
5. Turtit: lupte pentru putere care au fost pedepsite;
6. Accentuat: indicii pentru preocupare falicã (Machover);
...adolescenţi şi persoane cu teamã de castrare;
7. Ascuţit: tendinţe spre dominaţie cu posibilã agresiune;
8. Coroiat: sentimentul cã îmbãtrânirea afecteazã sexualitatea masculinã;
... semne de gândire rea şi amarã
NÃRI
NUDURI
OBSESIV-CONVULSIVII
26
Au tendinţe spre :
1. Detaliere excesivã: buzunare, nasturi, şireturi de pantof, cusãturi;
2. Accentuarea simetriei; precizie, echilibru;
3. Multe ştersãturi;
4. Mult timp pentru a termina: nu pot termina desenele;
5. Deseneazã corpuri virile cu braţe lungi, puternice şi capete mici: doresc sã
ignore controlul mintal rigid, dureros şi sã se supunã impulsurilor fizice deschise
(Machover);
6. Întreabã mult: încearcã sã-l forţeze pe examinator sã-i structureze testul;
OMISIUNI
Discuţie: Omiterea unei pãrţi a corpului implicã un conflict sau preocupare faţã de zona
omisã. Dacã mâna este zona omisã, se va vedea MÂNA. Înainte de a dezvolta o ipotezã
conflictualã, trebuie consideratã situaţia imediatã, istoria socialã, statutul conflictual al
zonei omise, semnificaţiile simbolice ale zonei omise şi alte date pertinente.
ORGANICITATE
1. Capul neproporţional;
2. Cap prea mare;
3. Linii groase şi simple;
4. Sintezã slabã;
5. Fãrã detalii, multe omisiuni;
6. Siluete prea mari;
7. Sentimentul importanţei exprimat de cãtre subiect;
8. Rigiditatea abordãrii;
9. Stereotipie;
10. Creionare greoaie a capului;
11. Apãsare neobişnuitã;
12. “Înrãmarea“ siluetei cu linii suplimentare;
13. Ştersãturi rare (infrecvent);
14. Proporţii slabe (neproporţionare);
PARANOICII tind sã
1. Accentueze capul: compensare emfaticã pentru trãirile de inadecvare;
2. Accentueze ochii şi urechile: preocupare excesivã faţã de lume; trãiri cã lumea
este ostilã şi ameninţãtoare;
3. Deseneze profile: evaziune şi suspiciune în situaţia de testare;
4. Deseneze ochi “sfredelitori“: prudenţã faţã de ceilalţi. “Atenţie“ la ameninin-
ţãrile şi pericolele dinspre alţii;
5. Deseneze degete gheare: ostilitate extremã şi agresivitate direcţionatã spre
mediu;
6. Detalieze excesiv pãrul: preocupare deosebitã faţã de controlul sexual;
7. Deseneze semne homoerotice: inversiune sexualã la unii paranoici;
8. Refuzã sã deseneze.
PELVIS
Discuţie: pelvisul este literal “leagãnul civilizaţiei“; sediul sexualitãţii feminine; pentru
bãrbat mediul cel mai gratificant.
1. Închidere pelvianã incompletã: conflict sexual (Jolles);
...tendinţe homosexuale cu posibile sentimente de vinã şi anxietate;
27
2. Mare: fecunditate, naşterea de copii (Machover);
...superioritatea femeii faţã de bãrbat;
...preocupare pentru graviditate;
...dependenţa bãrbatului faţã de mamã sau imaginea mamei;
...preocuparea femeii faţã de problema graviditãţii;
PERSEVERARE
PERSOANA DESENATÃ
Discuţie: din moment ce desenele au o mare valoare pentru aceia care îşi
proiecteazã sentimentele faţã de oameni în cadrul unui singur desen, subiecţii
ar trebui sã fie întrebaţi pentru a obţine concepţia lor asupra siluetelor desenate.
Examinatorul încearcã sã descopere dacã siluetele desenate sunt legate de concepţia
asupra sinelui şi a altora, dacã desenele indicã concepţii existente sau dorite asupra lumii
şi a oamenilor. Întrebãrile puse sunt deschise, nespecifice şi nu trebuie sã sugereze
rãspunsuri.
1. Ideal sau faţadã: persoana care ar fi dorit subiectul sã fie sau sã aparã altora;
2. Imaginea de sine: aşa cum se vede subiectul pe sine;
3. Imaginea autoritãţii: cineva cu care subiectul trebuie sã se înţeleagã;
4. Persoanã semnificativã: mama, tatãl, fraţi (rude) sau alte persoane semnificative;
5. Persoanã neplãcutã: una faţã de care subiectul are sentimente ambivalente
(patron, soţie, vecin, etc.);
6. Sexul opus: rãspunsul la o figurã sexualã;
7. Persoanã pozitivã sau negativã: sentimente faţã de bãrbaţi sau femei;
8. Persoanã puternicã sau slabã: confesiunea deschisã a slãbiciuniilor şi
defectelor;
...poate indica un efort sincer de a compensa defectele;
...poate fi în acelasi timp confesiune şi efortul de a se schimba (Machover)
9. Persoanã mutilatã: respingerea conceptului simbolizat de partea mutilatã a
corpului (Jolles);
...tulburare mentalã (emoţionalã) severã.
PERSPECTIVA
Discuţie: perspectiva se referã la partea din silueta desenatã prezentatã lumii de cãtre
subiect.
1. Profil: mai matur şi mai sofisticat decât vederea din faţã care este relativ mai
naivã şi nesofisticatã (Machover);
2. Disproporţia profilului: slabã judecatã (Machover);
3. Vedere întreagã: tendinţa spre exibiţionism şi de a se arãta la femeile
vanitoase, adolescente, bãrbaţi activi social;
4. Vedere întreagã a femeii, profil masculin: din partea bãrbatului semn de
autoprotecţie şi usurinţa de a expune femeia (Machover);
5. Confundarea profilului feţei cu faţa întreagã: rarã, cu excepţia primitivilor,
deficienţilor mintali gravi, organici, schizofrenici.
6. Profilul feţei cu vederea întreagã a corpului: posturã încordatã
… jenã socialã, vinã relativã la contactele sociale
… inpulsul de a arãta corpul (Machover)
28
7. întreaga siluetã din profil: ezitare în a face faţã lumii
… tendinţa de a se ascunde pe sine
… tendinţa de a se retrage din lume (Jolles)
8. întreaga siluetã şi faţã fãrã a sugera profilul: rigiditate
… determinarea de a face faţã vieţii direct (Julles)
SIMBOLURI FALICE
Discuţie: Puterea fizicã este accentuatã de cei care se simt inadecvaţi fizic. Cineva sigur
pe sine într-o zonã fizicã specificã nu are nevoie sã accentuaze acea zonã (Machover)
(Jolles).
Discuţie: încadrarea în paginã aratã în mare unde se plaseazã subiectul relativ la mediul
sãu
1. Sus pe paginã: se simte "în aer"; fãrã bazã solidã
2. Deasupra mijlocului paginii: se simte lucrând spre un scop intangibil (Jolles)
(Buck)
… tendinţa de a recurge la imaginaţie pentru satisfacerea nevoii de putere
(Buck)
… poate fi distant şi inaccesibil (Buck)
… poate indica optimism în lupta pentru atingerea pentru atingerea scopurilor
(Machover)
… poate indica înfumurare sau privirea "de sus" a altora (Levy)
3. în centrul paginii: insecuritate şi rigiditate
… nevoia de a menţine un control atent (Jolles)
… grad normal de control şi rigiditate
4. Sub mijlocul paginii: se simte nesigur şi inadecvat cu o oarecare depresie
(Machover) (Jolles) (Buck)
… concret sau "legat de realitate" în viaţã şi gândire (Jolles) (Buck)
… atitudine defetistã; depresie (Levy)
… nevoia unor fundaţii solide, control şi echilibru
… poate demonstra stabilitate, calm, echilibru (Levy)
5. Partea stângã a paginii: dominanţã emoţionalã (Jolles)
… accent pe trecut (Jolles)
… tendinţe spre impulsivitate (Jolles)
… orientat cãtre sine (Machover)
… conştient de sine (Levy)
6. Partea dreaptã a paginii: control emoţional (Jolles) (Buck)
… face eforturi mari pentru a reuşI
… orientat cãtre mediu (Machover)
… extratensiv
29
7. Colţul din stânga sus al paginii: anxios; dorinţa de a se feri de experienţe noi şi
de a se întoarce în trecut, sau de a cãuta satisfacţii imaginare (Jolles)
BUZUNARE
PROFIL
ÎNTREBÃRI
RECT
1. Ochi orbi
2. Gurã concavã, receptivã
3. Mişcare îngheţata: silueta este prinsã în contemplare (Machover)
4. Profil care priveşte spre stânga
5. Profil rigid
6. Refuzul de a desena
7. Slãbiciune: picioarele (labele picioarelor) ca nişte beţe, picioare slabe, braţe
slabe, degete ca petalele de flori, siluetã foarte micã
30
Discuţie: Lipsa de tragere de inimã în a desena poate indica:
1. Timiditate
2. Anxietate
3. Evaziune: teama de autorelevare din cauza unor trãiri cã lucrurile nu merg prea
bine
4. Depresie
5. Încãpãţânare
Discuţie: Partea dreaptã a paginii este partea mediului, în timp se partea stângã este
partea sinelui (Machover)
SILUETA ÎN ALERGARE
Discu]ie: O siluetã alergând indicã un nivel înalt de energie direcţionatã primar cãtre
ieşirea dintr-o situaţie neplãcutã, dupã Jolles poate indica şi o impulsivitate istericã
INDICATORI AI SCHIZOFRENIEI
AUTO-CRITICA
Discuţie: Comentarii auto-critice cum ar fi: "Nu pot desena" "Este groasnic", "Ia te uitã,
aratã caraghios", etc. indicã urmãtoarele:
1. Estimare de sine coborâtã şi posibilã depresie
2. Dorinţa de evita criticile examinatorului
3. Dorinţa de asigurare din partea unei figuri cu autoritate
SUCCESIUNEA SEXELOR
31
Discuţie: Levy afirmã cã 87% din 5000 de subiecţi au desenat la început persoane de
acelaşi sex cu ele. Într-un eşantion de 16 homosexuali 13 sau 81% au desenat la început
sexul opus. Interpretãrile posibile ale desenãrii întâi a sexului opus sunt urmãtoarele:
1. Inversiune sexualã (Levy)
2. Identificare sexualã confuzã (Jolles) (Machover)
3. Ataşament puternic sau dependenţã de pãrintele de sex opus (Machover)
4. Ataşament puternic sau dependenţã faţã de un membru al sexului opus (Levy)
CONFLICT SEXUAL
DEVIANT SEXUAL
1. Pãlaria
2. Pantofii
3. Nasul
4. Pipa, puşca, bastonul, ţigareta, ţigara de foi
5. Pãrul
HAŞURAREA indicã:
PANTOFII
UMERII
Discuţie: Umerii asigurã forţã şi putere. Împreunã cu mâinile, braţele şi picioarele, umerii
formeazã un complex care indicã dorinţa de putere. Dupã Jolles, umãrul stâng are
implicaţii feminine, iar cel drept masculine.
32
1. Mari: sentimente de forţã, preocupare extremã pentru putere (Jolles)
… adoleescenţi (Machover)
… de la femei indicã protest anti-masculin, dorinţe de forţã şi putere asupra
bãrbatului (Machover)
2. Mici: sentimente de inferioritate (Jolles)
… lipsa accentuãrii puterii fizice cu interese compensatorii sau substitutive
3. Pãtraţi: împreunã cu indicatori de rigiditate şi ostilitate indicã o atitudine extremã
de apãrare şi ostilitate (Jolles)
4. Bine proporţionaţi şi rotunjiţi: o uşoarã, flexibilã şi bine echilibratã expresie a
puterii (Jolles)
5. Atârnând (lopsided): dezechilibru emoţional
… semn de conflict sexual de rol
6. Ştersãturi şi întãriri: preocupare pentru dorinţe şi impulsuri fizice pentru
dezvoltarea corpului şi expresie a puterii (Machover)
MÃRIMEA DESENULUI
Discuţie: Dacã silueta care reprezintã imaginea de sine este micã ipoteza este cã
subiectul se simte mic sau neadecvat şi rãspunde cererilor mediului cu sentimente de
inferioritate. Dacã silueta imagine de sine este mare subiectul rãspunde la presiunea
mediului cu trãiri de expansiune şi agresiune. Orice extremã indicã psihopatologie (Levy)
1. Media: în jur de 7 inci
2. Raportul dintre mãrime şi spaţiu: poate merge paralel cu relaţiile dinamice între
subiect şi mediul sãu, sau între subiect şi figurile pãrinţilor (Levy)
… poate fi legat de implicarea imaginativã a subiectului
… poate indica gradul de estimare de sine realistã relaţionatã la expansivitatea
subiectului
3. Diminuat sau foarte mic: eu contractat (Machover)
…sentimente de inadecvare şi preocupare de adaptare la mediu (Machover)
(Jolles) (Levy)
… schizofrenie regresivã, vegetativã; nivel energetic scãzut şi eu diminuat şi slab
(Machover)
… depresie profundã
4. Foarte mare sau mãrit: încercarea de a se proba pe sine pe hârtie
… grandiozitatea paranoicului cu sentimente de inadecvare puternice,
inacceptabile, reprimate (Machover)
… estimare de sine fantezistã
… poate fi caracteristic unui maniac care îşi rãspândeşte desenul pe toatã pagina
sau depãşeşte marginile
… dacã e sãrac proporţionat, gol şi sãrãcãcios poate semnifica: deficienţã mintalã,
organicitate, sau la desenele unui copil
5. Depãşeşte pagina: lipsa capacitãţii de planificare
… tendinţa de a fi maniac, hiperactiv
PÃTAT, MÂNJIT
Discuţie: La adulţI, pãtarea indicã o notã regresivã şi anxietate severã. Pãtarea nu este
neobişnuitã la desenele copiilor
33
2. Strâns: rigiditate, restricţie
3. Cu spatele la privitor: respingere şi teamã
4. Se clatinã: echilibru mental precar
5. Picioarele strâns apropiate: încordare, conştient, stângaci, rezistent la avansurile
sexuale
1. Evaziune
2. Rigiditate: apãratã intelectual
3. Psihopatie: fãcute de cei care gãsesc relaţiile interpersonale dezgustãtoare
(Jolles)
4. Insecuritate: îndoialã de sine (Levy)
SUCCESIUNE
Discuţie: Cei mai mulţi subiecţi încep cu capul şi continuã în jos spre picioare
1. Ezitare în a merge mai jos de cap sau de talie: reţinere în a face faţã conflictelor
legate de semnificaţia simbolicã a zonelor evitate (Machover)
2. Confuzã: impulsiv, maniac sau supraactiv
3. Dezvoltare bilateralã a unor zone foarte mici: rigid, compulsiv (Machover)
4. Trãsãturi faciale desenate la urmã: neadaptare implicând reţinere sau
incapacitate în a face faţã angajamentelor emoţionale (Machover)
… tendinţe schizoide
CAZURI CHIRURGICALE
Discuţie: Mayer, Brown şi Levine au studiat desene fãcute de pacienţi înainte şi dupã
operaţii. Operaţii care implicã înlãturare de sân, amputãri, chirurgie a ochiului sau urechii.
34
Toate ariile chirurgicale au fost identificate în DAP ca arii ale anxietãţii. Trãsãturile
regresive ale siluetelor tindeau sã se clarifice sau sã se diminueze dupã operaţie, indicând
eforturile fãcute pentru a compensa şi a accepta rezultatele operaţiei
SIMETRIE
DINŢI
Discuţie: Un accent pus pe dinţi indicã agresivitate oralã, sarcasm muşcãtor, o concepţie
sardonicã de viaţã, înfumurare sau alte slãbiciuni care trebuie compensate (Machover)
TEMA
DEGETUL MARE
CRAVATA
35
… personalitate în stare de flux, instabilã
Discuţie: Persoana care atinge marginea de sus a paginii sau trece peste marginile
acesteia încearcã sã se supraextindã în relaţiile cu alţii şi de a avea o viaţã imaginarã
extrem de activã. Personalitate ciclotimicã.
TRANSPARENŢA (siluetelor):
TRUNCHI
LINIA TALIEI
Discuţie: Linia taliei taie originea impulsurilor fizice. Machover noteazã: deasupra taliei
sunt zonele puterii fizice a bãrbaţilor în timp ce sub ea sunt zonele sexuale. La femeie,
deasupra sunt sânii cu fluidul dãdãtor de viaţã şi dedesubt sunt zonele reproducerii şi
sexualitãţii
1. Accentuatã: control sexual
2. Mult haşuratã sau tãiatã: control extrem al sexualitãţii poate cauzat de
sentimente de vinovãţie sau de sentimentul de pierdere iminentã a controlului sexual
... combinat cu un conflict în zona gâtului, cu o atitudine rigidã, lipsa mişcãrii, lipsa
sau ascunderea mâinilor şi rigiditatea braţelor, vor indica rigiditate excesivã şi
fragilitate a controlului cu eşecul în adaptarea cerinţelor lumii
3. Refuzul de a desena mai jos de linia taliei: sexualitate tulburatã şi blocatã
(Machover)
4. Amânarea desenãrii: un blocaj în a se descurca cu ariile corporale ale sexualitãţii
5. Extrem de îngustã, strâmtã: sugereazã control precar care este evident în
izbucnirile temperamentale (Machover)
... narcisic, centrat pe sine, vanitos
36
1. Ochi care nu se vãd
2. Indicatori anatomici
3. Guri deschise
4. Guri care rânjesc
5. Pumni strânşi
6. Caracteristici bestiale
7. Haşurare extremã, pãtare
8. Guri crestate
9. Degete ca ghearele
10. Omiterea unor pãrţi importante: braţe, mâini, picioare
11. Siluete rigide, diagramatice
12. Lipsa echilibrului, clãtinare
13. Nuduri cu organele genitale accentuate
14. Mâzgãlealã
15. Confundarea profilului cu faţa
16. Desene mici, goale
17. Desene mari, grandioase, care depãşesc pagina
18. Ochi care privesc saşiu
--- SFÂRŞIT ---
37
Nume Vârstã Sex Data naşterii
Adresa Telefon Profesia
Şcoalã Grad sau educaţie Referinţã de
Motivele referirii
Date medicale-neurologice-psihologice
Date socio-economice
0-4 -
5-9 +
11-16 ++
0-7 - sau +
8-14 ++
Recomandãri:
____________________________
Examinator Data
38
4. 4.
5. 5.
6. 6.
Greşeli Greşeli (Mişc.)
(Mişc.)
Bãrbat: jum. sup., jum. inf., partea st., partea dr., centru paginã, încercuit
Interpretãri:
TRÃSÃTURILE CAPULUI
Silueta masculinã Descripţie Interpretãri
Pãr
Ochi
Urechi
Nas
Gurã
Bãrbie
39
Silueta femininã
Pãr
Ochi
Gene
Sprîncene
Urechi
Nas
Gurã
Bãrbie
UMERI, BRAŢE,
MÂINI, DEGETE
Silueta masculinã
Umeri
Braţe
Mâini
Degete
Silueta femininã
Umeri
Braţe
Mâini
Degete
ZONE SIMBOLICE SEXUAL
Silueta masculinã
Perineu
(Trouser fly)
Nasul (mãrimea)
Pãrul (haşurarea)
Picioarele
Fese
Silueta femininã
Perineu
Sâni
Fese
Pãrul (haşurarea)
Picioarele
Trãsãturi ale controlului
Silueta masculinã
Piept
Manşete
Atitudine
Calitatea liniei
Gradul de detaliere
Linia gâtului
Silueta femininã
Piept
40
Manşete
Atitudine
Calitatea liniei
Gradul de detaliere
Linia gâtului
41
LISTA DE VERIFICARE A UNOR LISTA DE VERIFICARE A UNOR
TULBURÃRI SEVERE MINTALE/ TULBURÃRI ORGANICE CEREBRALE
EMOŢIONALE 1. Capul disproporţionat
1. Arãtarea organelor interne 2. Cap mult prea mare
2. Siluetã care se clatinã 3. Linii greoaie şi simple
3. Organe genitale accentuate la silueta 4. Sintezã slabã
nudã 5. Absenţa detaliilor
4. Siluete dezumanizate 6. Siluete mult prea mari
5. Trãsãturi bestiale 7. Simţul neputinţei exprimat de subiect
6. Fãrã trãsãturi faciale 8. Rigiditatea abordãrii
7. Figuri saşii 9. Stereotipie
8. Degete cu gheare 10. Schiţare greoaie a capului
9. Inconsecvenţa profilului facial 12. Apãsare neobişnuitã
10. Gurã cãscatã, rânjitã 13. Încadrarea siluetelor cu linii
11. Siluete rigide, diagramatice suplimentare
12. Gurã crestatã (buze subţiri) 14. Slabã proporţionare
13. Haşurare puternicã, crestatã 15. Ştersãturi neobişnuite
14. Desene mici, golaşe
15. Desene mari, grandioase, care
depãşesc pagina
16. Haşurare excesivã a ochilor şi
urechilor
DINAMICA PERSONALITÃŢII
________________________________
EXAMINATOR DATA
42
Catalogul de analizã interpretativã a desenului persoanei
şi Broşura de protocol a desenului persoanei
de WILLIAM H. URBAN. M. A
editat de WPS
Recomandãri
____________________________
EXAMINATOR DATA
Indicaţii: Examinatorul DAP încercuieşte acel cuvânt (acele cuvinte) care-l descriu cel mai
bine pe subiect. Spaţiile pentru cuvintele descriptive care nu sunt cuprinse, dar pe care Ex.
43
poate sã le completeze şi sã le înlocuiascã. Fiecare secţiune (A, B, C, etc. ) ar trebui câte
un cuvânt sau mai multe încercuite. Secţiunile finale sunt incluse pentru a fi folosite de Ex.
Indicaţii: Ex. interpreteazã impresiile sale asupra figurilor DAP desenate de subiect. Aceste
interpretãri sunt înregistrate prin aprecieri (evaluãri) pe o zonã a conţinutului. Mai jos este
un continuum între termenii descriptivi ai figurilor DAP desenate. În fiecare continuum Ex.
44
plaseazã un ″M″ pentru silueta masculinã şi un ″F″ pentru cea femininã pe cele douã
puncte care i se par Ex. cel mai potrivite, deci fiecare linie (continuum) va avea un M sau
un F. Pe aceastã cale Ex. formuleazã atât o concepţie literarã cât şI una graficã a tratãrii
diferenţiate a sexelor. Liniile adiţionale sunt pentru a introduce noi continuumuri de cãtre
Ex., scriind cei doi termeni descriptivi care limiteazã fiecare nou continuum pe care
experienţa Ex. îl conduce sã creadã cã este semnificativ.
CONTINUUMURI
Treimea superioarã Treimea medie Treimea inferioarã
1. Viguros Pasiv
2. Deschis Respingere
3. Prietenos Ostil
4. Bine dispus Furios
5. Strãlucitor Plat
6. Frumos (Chipeş) Nepretenţios
7. Curat Neîngrijite
8. Trãsãturi regulate Schimonosite
9. Natural Stilizat (afecte)
10. Maturitate Imaturitate
emoţionalã
11. Aparenţã adultã Infantilã
12. Capabil Slab
13. Masiv Mic
14. Drept Se clatinã
15. Controlat Impulsiv
16. Detaliat ″Gol″
17. Perceptiv (Vede) Imperceptibil (Orb)
18. Sofisticat Naiv
19. Sensibil Nesimţitor
20. Intelectual Corporal
21. Conştiincios (Linii Impulsiv
îngrijite)
22. Fericit Deprimat
23. Consecvenţa tratãrii Inconsistenţã
24. Puţine ştersãturi Multe
TRATAREA BÃRBAT -FEMEIE
Indicaţii: folosind seriile de continuumuri de la pag. anterioarã Ex. indicã prin încercuire
bãrbat sau femeie, care sex asigurã dupã pãrerea lui reacţiile subiectului, rãspunsul sau
identificarea acestuia.
45
5. Care desen e mai înalt
6. Care desenpare mai puternic
7. Care sex pare mai sãnãtos
8. Care este sexul dominant
9. Care sex aratã mai multã mişcare
10. Care sex aratã mai multe probleme psihopatologice
11.
12.
_______________________________________________________________________
IPOTEZE INTERPRETATIVE
Indicaţii:
A. Rezumaţi descoperirile majore ale DAP. Utilizaţi ipotezele sugerate în Catalogul
interpretativ al desenului persoanei şi / sau impresiile şi experienţa dumneavoastrã
clinicã
B. Concluziile examinatorului privind reacţiile şi rãapunsurile subiectului sunt
corelate şi integrate
C. Este descrisã tratarea diferenţiatã a sexelor
_______________________________________________________________________
A.
B.
C.
________________________________________________________________________
Completaţi SUMARUL ŞI CONCLUZIILE de la pag. 45 cu scurte paragrafe care prezintã
descoperirile pertinente de mai sus. Legaţi aceste descoperiri cu “motivele referirii”
46