OLIMPIADA DE MATEMATICĂ

Faza locală
Braşov, 26 februarie 2016
Soluţii

Clasa a IX-a

1. Arătaţi că numărul a = 2n2 + 4n2 + n + 1, unde n ∈ N∗ , poate fi scris ca suma

√ 

a două pătrate perfecte. ([x] reprezintă partea ı̂ntreagă a numărului real x)

Gazeta Matematică: Supliment cu Exerciţii

Soluţie.
Fie n ∈ N∗ . Avem (2n)2 < 4n2 + n < (2n + 1)2 . Rezultă
√ 
4n2 + n = 2n. (4p)
Deci a = 2n2 + 2n + 1 = n2 + (n + 1)2 . (3p)

AM CN
2. În dreptunghiul ABCD, fie M ∈ (AB) şi N ∈ (BC), astfel ı̂ncât MB
= 4 şi NB
= 2.
−→ −→ −−→
Notăm {P } = DN ∩ CM . Arătaţi că 17AP = 15AB + 7AD.

Ioana Maşca

Soluţie.
−→ − → −−→ −−→ −−→ −−→ → 2 − →
Notăm − →a = AB şi b = AD. Avem DN = DC + CN = − a − b.
−−→ −−→ 3
−−→ −−→
Vectorii DP şi DN sunt coliniari, deci există λ ∈ R astfel ca DP = λDN .
−→ −−→ −−→ 2λ −
→
Rezultă CP = DP − DC = (λ − 1)− →a − b.
3
−−→ −−→ −−→ →
− 1→ −→ −−→
Apoi CM = CB + BM = − b − − a . Deoarece vectorii CP şi CM sunt coliniari,
5  
−→ −−→ →
− 2λ −→ → 1−
− →
există µ ∈ R astfel ca CP = µCM . Atunci (λ − 1) a − b =µ −b − a ,
  3 5
 µ −

→ 2λ → −
− →
de unde λ − 1 + a + − + µ b = 0 . (4p)
5 3 (
→
− λ − 1 + µ/5 = 0
Deoarece − →
a şi b sunt necoliniari, obţinem sistemul , de unde
−2λ/3 + µ = 0
(
15  
λ = 17 −→ −−→ −−→ − → 15 − → 2−→ 15 → 7−→
10
. Rezultă AP = AD + DP = b + a − b = − a + b.
µ = 17 17 3 17 17
−→ −→ −−→
Ca urmare, 17AP = 15AB + 7AD. (3p)
3. Fie (an )n≥1 o progresie aritmetică cu raţia r. Să se demonstreze

|a1 | + |a2 | + ... + |a2n | ≥ n|r|, ∀ n ≥ 1.

Când are loc egalitatea pentru un număr natural nenul n, fixat?

Cătălin Ciupală

Soluţie.
Folosind proprietăţile modulului, avem

|a1 | + |a2 | + ... + |a2n | = |a1 | + | − a2 | + · · · + |a2n−1 | + | − a2n | ≥

≥ |a1 − a2 + ... + a2n−1 − a2n | = | − nr| = n|r|,

pentru oricare n ∈ N∗ . (4p)
Fie n ∈ N∗ , fixat.
Egalitatea are loc dacă şi numai dacă a1 , −a2 , · · · , a2n−1 , −a2n au acelaşi semn.
Dacă n = 1, atunci a1 şi a2 au semne contrare, deci a1 (a1 + r) ≤ 0. (1p).
Dacă n ≥ 2, atunci, din a1 a2 ≤ 0, a2 a3 ≤ 0, a3 a4 ≤ 0, obţinem a1 = r = 0. (2p).

4. Fie a, b, c ∈ R∗ . Să se demonstreze că dacă ab − 1 = bc = ac + 1 ∈ N, atunci

abc ∈ R \ Q.

Romeo Ilie

Soluţie.
Fie ab − 1 = bc = ac + 1 = kp∈ N. Atunci, ab = k + 1, ac = k − 1, bc = k şi
(abc)2 = k(k 2 − 1), iar abc = ± k(k 2 − 1). (3p)
Presupunem prin absurd că abc ∈ Q∗ . Atunci, k(k 2 − 1) este pătrat perfect (nenul),
deci k ≥ 2. Cum (k, k 2 − 1) = 1, rezultă că numerele naturale k şi k 2 − 1 sunt
pătrate perfecte. (2p)
Deoarece k > 1, avem (k − 1)2 < k 2 − 1 < k 2 , deci k 2 − 1 nu este pătrat perfect,
contradicţie. Prin urmare, abc ∈ R \ Q. (2p)
 OLIMPIADA DE MATEMATICĂ
Faza locală
Braşov, 26 februarie 2016
Soluţii

Clasa a X-a

1. Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = x − 2[x]. Arătaţi că funcţia f este bijectivă.

(prin [x] am notat partea ı̂ntreagă a numărului real x)

Gazeta Matematică: Supliment cu Exerciţii, martie 2015

Soluţie.
Metoda 1.
Avem f (x) = {x} − [x], ∀ x ∈ R. (1p)
Fie x1 , x2 ∈ R astfel ca f (x1 ) = f (x2 ). Atunci {x1 } − {x2 } = [x1 ] − [x2 ] ∈ Z. (1p)
Cum {x1 }, {x2 } ∈ [0, 1), avem {x1 } − {x2 } ∈ (−1, 1). Prin urmare {x1 } − {x2 } = 0,
de unde [x1 ] − [x2 ] = 0, deci x1 = x2 . Rezultă că funcţia f este injectivă. (2p)
Fie y ∈ R. Ecuaţia f (x) = y, x ∈ R, se reduce la {x} − {y} = [x] + [y]. (1p)
Deoarece [x] + [y] ∈ Z, obţinem {x} = {y}, de unde [x] = −[y]. Astfel, ecuaţia
f (x) = y are soluţia x = {y} − [y]. Rezultă că f este surjectivă. (2p)
Metoda 2.  

(f ◦ f )(x) = x − 2[x] − 2 x − 2[x] = x − 2[x] − 2 [x] − 2[x] = x, ∀ x ∈ R. (5p)
Prin urmare, f ◦ f = 1R . Rezultă că f este inversabilă, deci bijectivă. (2p)

1 P
n
n logk−1
a x
logka x n
P
2. Rezolvaţi ecuaţia a =n·x k=1 , unde a > 0, a 6= 1, n ∈ N şi n ≥ 2.
k=1

Ioana Maşca

Soluţie.
Ecuaţia este definită pentru x > 0.
k k−1
 logk−1
a x k−1
Avem aloga x = aloga x·loga x = aloga x = xloga x , k ∈ {1, 2, · · · , n}. (2p)

1 P
n
n logk−1
a x
logk−1 x n
P
Ecuaţia devine x a =n·x k=1 . (1p)
k=1
Conform inegalităţii
v mediilor, avem
1 P
n u n n
logk−1 x
logk−1
X uY a
x log k−1
x n
x a ≥n n
t x a = n · x k=1 . (2p)
k=1 k=1
Inegalitatea mediilor devine egalitate dacă şi numai dacă toţi termenii sunt egali.
n−1
Atunci xloga x = · · · = xloga x = x. Obţinem soluţiile x1 = 1 şi x2 = a. (2p)
3. Se consideră numerele complexe distincte z1 , z2 , z3 , de modul egal cu 1, astfel ı̂ncât
z1 + z2 + z3 = 1.
a) Arătaţi că z1 , z2 , z3 sunt afixele vârfurilor unui triunghi dreptunghic.
b) Calculaţi z12015 + z22015 + z32015 .

Cătălin Ciupală

Soluţie.
a)
Metoda 1. Fie A(z1 ), B(z2 ), C(z3 ) imaginile geometrice ale numerelor complexe
z1 , z2 , z3 . △ABC este ı̂nscris ı̂n cercul de rază 1, cu centrul ı̂n origine. (1p)
Fie G centrul de greutate şi H ortocentrul triunghiului ABC. Afixul lui G este
z1 +z2 +z3 −−→ −→
3
= 13 . Din relaţia OH = 3OG rezultă că afixul lui H este 1. (2p)
Rezultă că H aparţine cercului circumscris ∆ABC, deci ∆ABC este dreptunghic,
cu un vârf de afix egal cu 1. (1p)
Metoda 2. Dacă z3 = 1, atunci z1 + z2 = 0. (1p)
Dacă z3 6= 1, atunci z1 + z2 = 1 − z3 6= 0. (*)
Prin conjugare, deducem z 1 + z 2 = 1 − z 3 6= 0. Deoarece z1 , z2 , z3 au modulul egal
1 1 1 z1 + z2 1 − z3
cu 1, obţinem + = 1 − , deci = . (1p)
z1 z2 z3 z1 z2 −z3
Din (*) rezultă z1 z2 = −z3 . Înlocuind pe −z3 ı̂n relaţia (*), găsim z1 + z2 = 1 + z1 z2 ,
sau (z1 − 1) (z2 − 1) = 0. Atunci z1 = 1 şi z2 + z3 = 0 sau z2 = 1 şi z3 + z1 = 0.
Deducem că z1 , z2 , z3 sunt afixele vârfurilor unui triunghi dreptunghic. (2p)
b) Conform a), avem z1 + z2 = 0 şi z3 = 1 (sau relaţiile analoage). (1p)
Rezultă z12015 + z22015 + z32015 = z12005 − z12015 + 1 = 1. (2p)

1
4. Să se determine valoarea minimă a expresiei E(a, b) = a + b + , unde a, b > 0 şi
ab
a + b ≤ 1.
Romeo Ilie
Soluţie.
1 1


Metoda 1. E ,
2 2
= 5. (1p)
1 1 1 1 1
a+b+ = (a + b) + + + + (2p)
ab s 4ab 4ab 4ab 4ab
a+b
≥ 5· 5 4 (1p)
4 (ab)4
s s 4
8 (a + b)2
5 (a + b) 5
≥ 5· =5· (1p)
44 (ab)4 4(ab)
≥ 5. (1p)
Rezultă min E(a, b) = 5. (1p)
a,b>0, a+b≤1
 1 1


Metoda 2. E ,
2 2
= 5. (1p)
S2
Fie a, b > 0, cu a + b ≤ 1. Notăm S = a + b ∈ (0, 1]. Deoarece 0 < ab ≤ , (1p)
4
obţinem

4 S 3 − 5S 2 + 4 (S − 1) (S 2 − 4S − 4)
E(a, b) − 5 ≥ S + − 5 = = ≥ 0. (4p)
S2 S2 S2
Rezultă min E(a, b) = 5. (1p)
a,b>0, a+b≤1
 OLIMPIADA DE MATEMATICĂ
Faza locală
Braşov, 26 februarie 2016
Soluţii

Clasa a XI-a

2 cos2 α2
 
cos α cos α
1. Fie matricea Aα =  cos α 2 cos2 α2 cos α  ∈ M3 (R), α ∈ [0, 2π).
cos α cos α 2 cos2 α2
 
n 1 1 1
(3 cos α + 1) − 1 
a) Arătaţi că Anα = I3 + · 1 1 1 , ∀ n ∈ N∗ .
3
1 1 1
n
b) Fie S(Anα ) suma elementelor matricei Anα . Calculaţi lim S(A α)
n . Discuţie ı̂n
n→∞ 4
funcţie de α.

Ioana Maşca

Soluţie.
 
1 1 1
a) Fie B = 1 1 1 . Din 2 cos2 α2 = 1 + cos α, obţinem Aα = I3 + cos α · B. (1p)
1 1 1
Avem B = 3k−1 B, k ∈ N∗ (demonstraţie prin inducţie). (1p)
k

Fie n ∈ N∗ . Aplicând formula binomului lui Newton, obţinem

n n
!
X X (3 cos α + 1)n − 1
Anα = I3 + Cnk cosk α B k = I3 + Cnk 3k−1 cosk α B = I3 +


B. (2p)
k=1 k=1
3

(3 cos α + 1)n − 1
b) S(Anα ) = 3 + 9 · = 3(3 cos α + 1)n . (1p)
3 n)
Dacă α ∈ (0, 2π), atunci |3 cos α + 1| < 4. Rezultă lim S(A4n
α
= 0. (1p)
n→∞
S(An
α)
Dacă α = 0, atunci S (Anα ) = 3 · 4n , ∀ n ∈ N∗ , deci limn = 3. (1p)
n→∞ 4

2. Arătaţi că există o infinitate de matrice A ∈ M2 (Z) pentru care A3 = I2 .

Cătălin Ciupală

Soluţie.
Fie A ∈ M2 (Z). Dacă A2 + A + I2 = O2 , atunci A3 = I2 . (1p)
Pentru a avea A2 + A + I2 = O2 , este suficient ca T r(A) = −1 şi det(A) = 1. (2p)
  
a b
Astfel, matricele A ∈ M2 (Z) de forma , cu bc = a2 + a + 1, au
−c −a − 1
proprietatea A3 = I2 . (2p)
k k2 + k + 1
 
De exemplu, familia infinită de matrice Ak = , k ∈ Z, satisface
−1 −k − 1
cerinţa. (2p)

n √ n
o an
√
(2− 3)n
3. Fie şirul (xn )n≥1 , definit prin xn = (2 + 3) , n ∈ N∗ , unde a ∈ R∗ , iar
{t} desemnează partea fracţionară numărului real t.
√ √
a) Arătaţi că (2 + 3)n + (2 − 3)n ∈ N, ∀ n ∈ N∗ .
b) Precizaţi valorile parametrului a pentru care şirul (xn )n≥1 este convergent.

Florica Zubaşcu-Andreica

Soluţie.
[n/2]
√ n
√ n
X
a) Avem (2 + 3) + (2 − 3) = 2 Cn2k 2n−2k 3k ∈ N, ∀ n ∈ N ∗ . (2p)
k=0
√ n
 √ n √ n √ n
b) Din a)n şi (2 − 3) ∈ (0, 1), deducem (2 + 3) = (2 + 3) + (2 − 3) − 1.
√ no √ n ∗
Rezultă (2 + 3) = 1 − (2 − 3) , ∀ n ∈ N . (2p)
√ n − (2−√1 3)n −na
  
0, a > 0
Astfel, lim xn = lim 1 − (2 − 3) = .
n→∞ n→∞ ∞, a < 0
Deci şirul (xn )n≥1 este convergent pentru a > 0. (3p)

4. Fie P mulţimea matricelor de ordinul n, n ≥ 2, care au pe fiecare linie şi pe fiecare

coloană un singur element egal cu 1, iar celelalte sunt egale cu 0.
a) Să se demonstreze că există o funcţie bijectivă ϕ : Sn −→ P, unde Sn este
mulţimea permutărilor de ordinul n.
P
2
b) Calculaţi S = det(A) .
A∈P

Gazeta Matematică: Supliment cu Exerciţii, decembrie 2015, enunţ modificat

Soluţie.
(
1, j = σ(i)
a) Definim ϕ : Sn −→ P, ϕ(σ) = (aij )i,j=1,n , cu aij = , σ ∈ Sn (2p)
0, j =
6 σ(i)


Funţia ϕ este inversabilă, cu inversa ϕ−1 : P → Sn definită prin ϕ−1 (aij )i,j=1,n = σ,
unde σ(i) = j, pentru j ∈ {1, 2, · · · , n} astfel ca aij = 1. Deci ϕ este bijectivă. (2p)
b) Pentru A = ϕ(σ) ∈ P, avem det(A) = sng(σ) ∈ {−1, 1}. (1p)
P
2 P
Astfel, S = det(A) = 1 = |Sn | = n!. (2p)
A∈P σ∈Sn
 OLIMPIADA DE MATEMATICĂ
Faza locală
Braşov, 26 februarie 2016
Soluţii

Clasa a XII-a

√
x2 + 1
1. Se consideră funcţia f : (−1, ∞) → R, f (x) = .
x+1
a) Calculaţi f ′ (x), x > −1.
Z1
x2 + 3x
b) Calculaţi √ dx.
(x + 1)2 x2 + 1
0

Ioana Maşca

Soluţie.
x−1
a) Pentru x > −1, avem f ′ (x) = √ . (2p)
(x + 1)2 x2 + 1
b) Avem
Z 1 1
x2 + 3x (x + 1)2 + (x − 1)
Z
√ dx = √ dx (1p)
0 (x + 1)2 x2 + 1 0 (x + 1)2 x2 + 1
Z 1 Z 1 √ 2 !′
1 x +1
= √ dx + dx (2p)
0
2
x +1 0 x+1
√
 √ 
1 x2 + 1 1
2
= ln x + x + 1 |0 + |0 (1p)
√ x + 1
√ 2
= ln(1 + 2) + − 1. (1p)
2

2. Arătaţi că mulţimea G = {A ∈ M2 (R)|A2 = I2 , det(A) = 1} este un subgrup co-

mutativ al grupului multiplicativ al matricelor pătratice reale nesingulare de ordinul
doi.

Cătălin Ciupală

Soluţie. Avem A2 − T r(A)A + det(A)I2 = O2 , ∀ A ∈ M2 (R). (1p)

Pentru A ∈ G, obţinem 2I2 − T r(A)A = O2 , deci ∃ a ∈ R∗ astfel ca A = aI2 . (3p)
Din condiţia det(A) = 1, obţinem a = ±1. Rezultă G = {I2 , −I2 }. (2p)
În mod elementar, verificăm că (G, ·) este grup abelian. (1p)
3. Fie P mulţimea matricelor reale de ordinul 3, care au pe fiecare linie şi pe fiecare
coloană un singur element egal cu 1, iar celelalte sunt egale cu 0.

a) Arătaţi că P este grup necomutativ ı̂n raport cu ı̂nmulţirea matricelor.

P
2
b) Calculaţi S = det(A) .
A∈P

Gazeta Matematică: Supliment cu Exerciţii, decembrie 2015, enunţ modificat

Soluţie.
a) Fie (S3 , ◦) grupul permutărilor de ordinul 3 şi funcţia ( f : S3 → P, f (σ) = Aσ ,

(σ)

(σ) 1, j = σ(i)
unde matricea Aσ = aij este definită prin aij = , i = 1, 3.
i,j=1,3 0, j 6= σ(i)
Funcţia f este corect definită şi bijectivă, deci P = {Aσ | σ ∈ S3 }. (1p)
Pentru Aσ ∈ P, avem det (Aσ ) = sgn(σ) ∈ {−1, 1}. (1p)
Fie Aσ , Aτ ∈ P. Avem Aσ Aτ = (cij )i,j=1,3 , unde
3
(
X (σ) (τ ) (τ ) 1, j = τ (σ(i)) (τ ◦σ)
cij = aik akj = aσ(i)j = = aij . Deci Aσ Aτ = Aτ ◦σ ∈ P.
k=1
0, j 6= τ (σ(i))
Astfel P este parte stabilă finită a grupului multiplicativ al matricelor reale nesin-
gulare de ordinul 3. (2p)
Rezultă că (P, ·) este grup. (1p)
Cum (S3 , ◦) este grup necomutativ, (P, ·) este de asemenea grup necomutativ. (1p)

P
2 P
b) Avem S = det (Aσ ) = 1 = |S3 | = 3! = 6. (1p)
σ∈S3 σ∈S3

4. Fie f : R → R o funcţie continuă şi F : R → R o primitivă
a funcţiei f . Să se

demonstreze că nu există a, b ∈ R∗ , astfel ı̂ncât f ax + bF (x) = ax + b, ∀ x ∈ R.

Romeo Ilie

Soluţie.

Presupunem, prin absurd, ∃ a, b ∈ R∗ a.ı̂. f ax + bF (x) = ax + b, ∀ x ∈ R.
Considerăm funcţiile g, h : R → R, definite prin g(x) = ax + bF (x) şi h(x) = ax + b.
Conform presupunerii, avem f ◦ g = h. (1p)
Funcţia h este bijectivă, deci g este injectivă şi f este surjectivă. (2p)
Cum g este continuă şi injectivă, g este strict monotonă pe R. (1p)
Dar g este şi derivabilă, cu g ′ (x) = a + bf (x), x ∈ R. (1p)
g fiind strict monotonă, avem g ′ (x) ≥ 0, ∀ x ∈ R sau g ′ (x) ≤ 0, ∀ x ∈ R. (1p)
Deci a + bf (x) ≥ 0, ∀ x ∈ R, sau a + bf (x) ≤ 0, ∀ x ∈ R. În ambele cazuri f nu
este surjectivă. Contradicţie. (1p)