Virgula în frază

Un rol important al virgulei este de a separa propozițiile în cadrul unei fraze, de obicei atunci
când acestea nu sunt legate de o conjuncție.

Propoziții coordonate

1. Propozițiile coordonate prin juxtapunere sunt separate prin virgulă:

Ex.: Cățelul se oprește nedumerit, se uită puțin în urma dulăului, apoi se întoarce în buruieni...

2. Propozițiile coordonate copulative (de exemplu, legate prin „nici”), adversative

(introduse prin conjuncțiile: „dar”, „iar”, „însă”, „ci”), disjunctive („ba”, „fie”, „ori” și
„sau”) și conclusive („deci”, „așadar”, „așa că”, „astfel încât”):

Ex. Nici nu stă, nici nu pleacă.

Am învățat, dar tot m-am încurcat.
Am văzut filmul, deci nu vreau să îl mai văd iarăși.

3. Propoziții subordonate

a. Propozițiile subordonate subiective și predicative nu se despart de regentă prin virgulă,

indiferent de locul lor

— Fire-ar afurisit să fie cine a mai desființat și catihețiile cele, tocmai acum în vremea noastră!
(Ion Creangă, Amintiri din copilărie)

b. Propozițiile subordonate atributive explicative (izolate) se despart prin virgulă de

cuvântul pe care îl determină

N-ai auzit că unul cică s-a dus odată bou la Paris, unde-a fi acolo, și a venit vacă? (Ion Creangă,
Amintiri din copilărie)

c. Propozițiile subordonate atributive determinative (neizolate) nu se despart prin virgulă

de cuvântul pe care îl determină

Și să știi de la mine că Dumnezeu n-ajută celui care umblă cu furtișag, fie lucru de purtat, fie de-
a mâncării, fie ori de ce-a fi. (Ion Creangă, Amintiri din copilărie)
Însă eu, în starea în care mă aflam, fiind cuprins de fericire, uitasem că mai trăiesc pe lume! (Ion
Creangă, Amintiri din copilărie.
 d. Propozițiile completive directe și indirecte se despart prin virgulă atunci când sunt
așezate înaintea regentei. Propozițiile completive directe și indirecte așezate după
regentă nu se despart prin virgulă de aceasta"

- Mi-am dat eu seama că tocmai dumneata îmi trebuiești! (Gib Mihăescu, Donna Alba)
... stăteam mai mult prin fața locuințelor vecine, pândind să văd cine intră și cine iese din bizarul
dornicii. (Gib Mihăescu, Donna Alba)

e. Propozițiile circumstanțiale de loc se despart prin virgulă atunci când sunt așezate
înaintea regentei

Și de atunci i-a mers lui Ciubuc numele de omul lui Vodă, încât și până astăzi un deal, în partea
despre Plotunul, unde era mai mult așezarea lui Ciubuc, se cheamă Dealul Omului. (Ion
Creangă, Amintiri din copilărie)

f. Propozițiile circumstanțiale de loc așezate după regentă nu se despart prin virgulă de

aceasta

Unde mi-ai poruncit mă duc. (subînțeles: nu în altă parte)

g. Propozițiile circumstanțiale de timp se despart prin virgulă atunci când sunt așezate
înaintea regentei

...când mă lua cineva cu răul, puțină treabă făcea cu mine. (Ion Creangă, Amintiri din copilărie)
excepție: Când vreau eu o să te anunț. (subînțeles: nu când vrei tu)

h. Propozițiile circumstanțiale de timp așezate după regentă nu se despart prin virgulă de

aceasta

...te-i face popă ca tată-tău când s-or pusnici toți bivolii din Mănăstirea Neamțului! (Ion
Creangă, Amintiri din copilărie)

i. Propozițiile circumstanțiale de timp așezate după o regentă care cuprinde un

complement circumstanțial sau o propoziție circumstanțială, se despart prin virgulă

Nevasta a murit de mult, de pe când eram om teafăr. (Mihail Sadoveanu, Opere)

j. Propozițiile cauzale se despart prin virgulă de regentă, indiferent de locul ocupat în frază

Spun cu vremea, deoarece încă nu m-am decis la acțiune, nici măcar n-am croit planul
procedeului de predare. (Gib Mihăescu, Donna Alba)

k. Propozițiile de scop se despart prin virgulă de regentă atunci când se află înaintea
acesteia
...ca să se mântuie toată dihonia, cărăbăniți-vă de la mine, și mă lăsați în pace! (Ion Creangă,
Amintiri din copilărie)
Propozițiile finale aflate după regentă se despart prin virgulă numai atunci când vrem să
subliniem că ea nu este un element estențial în frază

Așa ne învățase o babă să facem, ca să ne treacă de râie. (Ion Creangă, Amintiri din copilărie)

Propozițiile finale introduse prin conjuncția de nu se despart prin virgulă.

Ba la mulți se întâmpla de veneau sâmbătă noaptea câte cu un picior frânt sau cu boii stâlciți, și
aceasta le era câștig pe deasupra. (Ion Creangă, Amintiri din copilărie)

l. Propozițiile circumstanțiale de mod se despart prin virgulă de regentă atunci când se

află înaintea acesteia

Rămânea mult timp înaintea fiecăruia, fără să mă întrebe nimic asupra lor, fără să mă
privească... (Gib Mihăescu, Donna Alba)

4. Propozițiile incidente se despart prin virgulă de regentă

Ex:
—Ai terminat temele, întreabă mama.
—Nu știi ce s-a întâmplat ieri, spuse Ileana cu glas stins.
— Dar cine ești tu, zise Ivan cam zborșit, de te lauzi că știi toate? (Ion Creangă, Ivan Turbincă)