Fiecare din noi avem drepturi, insa nciodata nu trebuie sa uitam ca fiecare drept se

bazeaza pe cateva responsabilitati, ce trebuie respectate pentru a-ti fi satisfacute

drepturile.
Oriunde nu ne-am afla, avem responsabilitati. In societatea avem responsabilitati,
in familie avem responsabilitati, intr-un grup de prieteni tot avem responsabilitati. In
orice grup de oameni, inevitabil, apare o asumare/desemnare a unui rol.
Fiecare membru al familiei are responsabilitatile sale, de la mic pana la mare, si
desigur corespunzatoare capacitatilor individului. Ce trebuie retinut este ca aceste
roluri sunt impuse copiilor inca de la o varsta frageda si ca, desi apar la nivel
subconstient, de multe ori implica un grad ridicat de rigiditate. Si copiii isi pot asuma
roluri, nu doar primi, si de obicei coopereaza in sensul realizarii lor. Cu cat este mai
haotica si dezorganizata o familie, cu atat este mai crescut gradul de rigiditate al
rolurilor; acelasi lucru se intampla si in timpul perioadelor de criza cand membrii
incearca sa negocieze criza. Mesajul pe care il percep copiii cu privire la acestea este ca
sunt necesare pentru ca familia sa functioneze si sa gestioneze corespunzator
stresul. Acestea trebuie respectate si indeplinite, caci fara ele, se pierde armonia si
echilibrul familiei.
Fiecare familie are propriul mod de a decide cine detine puterea si autoritatea in
cadrul unitatii sale si ce drepturi, privilegii, obligatii si roluri sunt desemnate
fiecarui membru al familiei. Dupa cum am mentionat mai sus, parintii sunt cei care
conduc/directioneaza familia, iar copiii trebuie sa le uremeze indicatiile. Evident, odata
cu cresterea, cei mici deveniti mari vor solicita un grad sporit de autonomie, iar opiniile
lor trebuie luate in considerare cand sunt luate decizii, insa parintii raman autoritati
finale.
Totuși cand vorbim de roluri in familie este important sa intelegm ca acestea se
definesc prin activitati specifice (comportamente), care se pot vedea de catre oricine
priveste cu atentie. In familia traditionala aceste roluri erau clar prestabilite, mama
fiind ceea care are grija de casa si de copii, iar tatal ingrijindu-se de resursele de trai
necesare familiei. 
In societatea moderna aceste roluri nu mai sunt atat de clare, fiind multe mame care
muncesc si tati care aleg sa stea in concediul paternal cu copiii acasa. Indiferent cum ar
fi situatia, important este sa retinem ca adultii sunt cei care au responsabilitatea de a
crea un cadru corect de dezvoltare pentru copii si nu invers.
Cat despre rolul copilului, acesta este de a-si forma modele, de preferat sanatoase de
viata pe care sa le folosesca la varsta adulta atat in beneficiul propriu, cat si al celor din
jur fara a-l neglija pe unul in favoarea celuilalt.