Colegiul Tehnic “Mircea cel Batran” Bucuresti

Calificare profesionala: Tehnician mecanic pentru intretinere si

reparatii

Tema : Sisteme de ungere

Elev: Nedelcu Alina

Clasa:a-XII-a D
Indrumator : Profesor Lebada Mihaela

An de studiu:2012

1
 Cuprins

Argument................................................................................pag.3

Cap.I Generalitati. Frecarea si uzarea……………….............pag.4

Tipuri de uzuri.Etape de uzare……………………….............pag.5

Cap.II Lubrifianti.Clasificarea lubrifiantilor………...............pag.8

Cap.III Sisteme de ungere………………….………………..pag.12

Sisteme de ungere cu unsori consistente................................pag.17

Cap.IV Masuri de tehnica a securitatii muncii……………....pag.19

Bibliografie…………………………………….....................pag.20

2
 ARGUMENT

In conditiile productiei industriale moderne, masinile, utilajele si

instalatiile trebuie sa functioneze la parametrii optimi, fara intreruperi sau opriri
accidentale, conditia esentiala pentru obtinerea unei calitati superioare a
produselor cerute si a unei eficiente economice ridicate o reprezinta ungerea.
Intrucat in timpul functionarii, masinile, utilajele si instalatiile se uzeaza fizic,
aceasta uzare poate provoca erori de prelucrare si chiar accidente de munca,
marirea consumurilor specifice .
Pentru a diminua efectele frecarii in lagare, se utilizeaza lubrifianti care
trebuie sa separe cat mai complet suprafata de frecare. Lubrifiantii servesc
totodata la evacuarea caldurii datorate frecarii si la protejarea anticorosiva a
suprafetelor in contact.
Uzarea produce o modificare a dimesiunilor, a formei geometrice, a
jocurilor si a netezimii suprafetelor pieselor.Toate acestea influenteaza direct
sau indirect buna functionare a organelor de masini, ceea ce are ca rezultat
modificarea preciziei de lucru a masinilor, aparitia vibratiilor si a fortelor
dinamice daunatoare, ducand la o functionare anormala a agregatului, pana la
accidentarea si scoaterea lui din functiune.
Ungerea corecta a masinilor, intelegandu-se prin aceasta alegerea justa
a lubrifiantilor, starea perfecta a tuturor instalatiilor de ungere, prevederea
cantitatilor optime de lubrifiant , prezinta deosebite implicatii de natura
economica.
Uleiurile vegetale (de in, de rapita) si cele animale (de oase,de peste)
au proprietati de ungere superioare celor minerale, sunt si scumpe iar la
temperaturi ridicate se descompun formand acizi care ataca suprafetele
metalice. Din aceasta cuaza, uleiurile minerale sunt mult mai raspandite in
practica.
Aditivii sunt substante adaugate uleiurilor in cantitati variabile (0,1-10
%), in scopul de a le imbunatati anumite proprieteti (diminuarea uzurii,protectia
contra coroziunii, variatia redusa a vascozitatii cu temperatura ,atenuarea
spumarii etc.).
O corecta lubrificatie asigura mari economii, rezultate din sporirea
randamentelor masinilor, prelungirea vietii lor, reducerea cheltuielilor de
reparatii, de intrerupere a productiei, de material si manopera, precum si de
investitii suplimentare.

3
 I.Generalitati. Frecarea si uzarea

Frecarea este definita fiind rezistenta care franeaza sau impiedica

miscarea relativa de alunecare sau rostogolire a doua corpuri.
Intre doua suprafete ale unor organe de masini, aflate in contact si in
miscare ralativa una fata de alta, apare o forta de frecare, care este tangenta la
suprafetele in locul de contact si actioneaza in sens contrar sensului de miscare.
In functie de felul micarii in cursul careia se produce frecarea, aceasta
poate fi:
a) frecare cu alunecare, ce apare atunci cand cele doua suprafete aluneca una
fata de cealalta, de exemplu, la deplasarea unei sanii pe ghidaje sau a osiei pe
cuzinet;
b) frecarea cu rostoglire, ce se intalneste la rostogolirea unei suprafete peste
cealalta, de exemplu, la angrenarea dintilor rotilor dintate sau la deplasarea
bilelor de rulment fata de caile de rulare.
S-a constatat, practic, ca frecarea depinde in mare masura de apasarea
dintre sufratele de contact de natura si gradul de finisare a suprafetei lor, de
introducere intre suprafete a unor substante straine( ungere) etc.
Sub aspectul existentei ungerii, frecarea poate fi:
a)uscata cand intre cele doua sufragete in miscare relativa nu exista nici un strat
intermediar strain (oxizi,umiditate,aer,ulei etc);
b) fluida, cand intre suprafetele in miscare relativa exista pelicula continua de
fluid (ulei,apa,diferite gaze,chiar si aer );
c) semifluida, caraterizata de existenta unei pelicule de fluid foarte subtire si in
unele locuri intrerupta, existand un contact direct intre piesele care se freaca.
Producerea frecarii intre diveresele organe de masini nu se poate
evita.
In unele cazuri, frecarea este folositoare, contribuind la buna functionare a
masinii; face posibila deplasarea rotilor pe sine sau pe alte suprafete, asigura
transmiterea miscarii prin curele sau blocarea unor piese fata de altele(piulite pe
suruburi,roti pe arbori )etc.Exista insa situatii in care frecarea are un efect
daunator asupra suprafetelor aflate in contact si in miscare relativa, contribuind
la distrugera lor prin uzare.
Uzarea este fenomenul de distrugere prin pierderea de material -prin
rupere, smulgere, detasare, dizolvare etc.)- a suprafetelor in miscare relativa ale
corpurilor in contact.
Data fiind stransa dependeta dintre frecare si uzare, se vor prefera

4
acele tipuri de frecare care sa duca la operatia unor uzuri cat mai mici.Sub acest
aspect este preferata frecarea fluida care da cele mai mici uzuri.Practic,
realizarea frecarii fluide depinde :
a) de forma constructiva a peiselor in contact, care sa permita formarea unor
pelicule de fluid, cu uniformitate si grosime cat mai mari;
b)de viteza de deplasare a suprafetelor in contact, care sa fie atat de mare incat
sa asigure distantarea lor;
c) de metoda de alimentare cu fluid, astfel incat sa se asigure debitul necesar
formarii peliculei de fluid;
d)de temperatura suprafetelor in contact, deoarece acestea influenteaza
proprietatile fluidului.
Frecarea semifluida intervine la apasari specifice mari si in cazul
folosirii unor dispozitive de ungere, care nu asigura o repartitie uniforma a
fluidului .In general frecarea semifluida apare in urmatoarele cazuri:
e) la pornirea masinilor
f) in perioada de frecare in vederea opririi
g) la organele de masini cu miscari alternative, cand au loc schimbari periodice
ale sensului de miscare;
h)la aparitia variatilor bruste de viteza si incarcare (socuri);
i) cand se utilizeaza fluide cu vascozitate prea mica
j) cand alimentarea cu fluid este insuficienta.

Tipuri de uzuri. Etape de uzare

Uzura, ca rezultat al procesului de uzare, se poate produce in mai multe

feluri, prin actiunea combinata a tuturor factorilor care contribuie la distrugera
suprafetelor in contact.In functie de modul in care se produce, aspectul uzurii
este diferit, deosebindu-se urmatoarele tipuri de uzuri:
a) Uzura abraziva, rezultata in urma unui proces de actiune asupra suprafetelor
de catre asperitatile mari ale materialului mai dur, de particulele dure detasate
prin procesul de uzare sau de catre particulele straine provenite din exteriorul
(praf,aschii,murdarie).
Uzarea este caracterizata de existenta unor deformari plastice locale, a unor
zgarieturi fine si a unor detasari de particule metalice microscopice, uzura
abraziva se manifesta pe suprafata apartinand materialului mai putin dur.
Uzura abraziva este specifica periodei de rodaj a masinilor, intalnindu-

5
se si in cazurile frecarii semifluide sau a functionarii in mediu abraziv, fara sa se
fi luat masuri de etansare.
b) Uzura de contact(aderenta),rezultata in cazul frecarii uscate ,ca urmare a
disparitiei locale a fluidului si incalzirii excesive a locurilor de contact. Uzura se
mainifesta prin deplasari locale de material, ca o consecinta a curgerii plastice
sau a topirii lui .
O forma extrema de uzura de contact o constituie gripajul, rezultat in
urma incalzirii locale foarte puternice, ce au drept consecinte producerea de
suduri si smulgeri de material din suprafetele de contact. Prin deteriorarea
suprafetelor si sudarea particulele smulse in zonele invecinate se poate ajunge la
blocari foarte periculoase pentru masina aflata in mers,putandu-se distruge
subansamblul respectiv sau cea mai mare parte a ansamblului.Pe suprafetele
pieselor se produc urme adanci sub forma de santuri si rizuri, piesele devenind
inutilizabile.
c) Uzura de oboseala, rezultata in urma incarcarii cu sarcini variabile si
oboselii straturilor supferficiale a lea meterialului. Ea se manifersta in diferite
feluri, functie de conditiile ei de aparitie.
d) Uzura coroziva, produsa in urma procesului de coroziune chimica sau
electrochimica, prin actiunea apei a oxigenului sau a unei substante chimice
agresive patrunse in fluidele de ungere.
Tipurile de uzura descrise mai sus reprezinta cazuri limita. In practica
se pot intalni frecvent situatii in care diferitele tipuri de uzura sa apar simultan,
suprapunandu-se.In desfasurarea unui proces de uzuare abraziva cel mai
frecvent tip de uzura se deosebeste prin trei etape.(fig1):

Fig.1 Diagrama de variatie a uzurii in timp

I= perioada de rodaj, in care se produce uzura initiala, intena;
II= perioada de functionare normala, in care piesele se uzeaza lent aproape

6
uniform,in limite admise;
III=perioada de asezare normala (perioada critica) ,in care uzura creste din nou
foarte repede, jocurile din imbinare cresc, zgomotul este intens si apar trepidatii,
incat piesele in contact sau chiar masina sunt puse in pericol.
Din motive de ordin economic este necesar ca periodata de rodaj sa fie
cat mai scurta, iar cea de functionare normala cat mai lunga.

7
 Cap.II. Lubrifianti.
Clasificarea lubrifiantilor

Fluidele introduse in mod intentionat intre suprafetele pieselor aflate in

contact si in micare relativa, in scopul micsorarii frecarii, poarta denumirea de
lubrifianti.
Rolul lubrifiantilor este multiplu si consta in :
a) asigurarea unei pelicule intre suprafetele in miscare relativa, astfel incat sa
preia sarcina de incarcare.
b) protectia suprafetelor prin impiedicarea contactului direct dintre ele,
micsorand frecarea si uzura;
c) indepartarea caldurii produse prin frecare;
d) etansarea (in cazul lubrifiantilor semilichizi), prin protectia contra patrunderii
impuritatilor din exterior etc.
Dupa starea lor fizica, lubrifiantii pot fi:
a) lichizi;
b) semilichizi;
c) solizi;
d) gazosi.
a)Lubrifianti lichizi
Acestia sunt cei mai utilizati in practica, marea lor majoritate facand
parte din grupa uleiurilor. In afara de ulei, foarte rar se intrebuinteaza si alte
lichide, ca, de exemplu, apa, pentru lagarele confectionate din unele materiale
plastice.
Pentru aprecierea calitatii uleiurilor sunt luate in consideratie o serie de
proprietati.
 Vascozitatea, este proprietatea fluidelor datorita careia iau
nastere, in interiorul lor, rezistente de frecare care se opun deplasarii straturilor
de fluid in miscare lor unul fata de altul.
 Densitatea sau masa specifica este raportul dintre masa unui
corp si volumul sau.
 Punctul de inflamabilitate este temperatura cea mai joasa, la
presiunea atmosferica normala la care, in conditi determinate , vaporii degajati
din ulei in amestec cu aerul se aprind in apropierea unei flacari .Aceasta
proprietate ete foarte utila in cazul uleiurilor care lucreaza la temperaturi
ridicate.
 Capacitatea de ungere este capacitatea uleiului de a adera la

8
suprafata unsa, formand pelicule de suprafete de frecare. S-a constatat,
experimental,ca uleiurile cu vascozitate mare si grasimi animale au o aderenta
mai mare decat uleiurile minerale.
 Punctul de congelare este temperatura cea mai scazuta la
care lubrifiantul inceteaza de a mai curge liber sub actiunea greutatii proprii.
Uleiurile se impart in :
- uliuri vegetae
- animale
- minerale.
Uleiurile vegetale (de in, de rapita) si cele animale (de oase,de peste) au
proprietati de ungere superioare celor minerale , sunt si scumpe iar la
temperaturi ridicate se descompun formand acizi care ataca suprafetele
metalice.Din aceasta cuaza, uleiurile minerale sunt mult mai raspandite in
practica.
Aditivii sunt substante adaugate uleiurilor in cantitati variabile (0,1-10
%),in scopul de a le imbunatati anumite proprieteati (diminuarea uzurii,protectia
contra coroziunii,variatia redusa a vascozitatii cu temperatura ,atenuarea
spumarii etc.)

b)Lubrifianti semilichizi
Din categoria lubrifiantilor semilichizi fac parte unsorile
consistente.Acestea se obtin din amestecul uleiului mineral cu sapunuri metalice
.
In timpul functionarii masinii ,prin ridicarea tamperaturii suprafetelor care se
freaca ,unsoarea isi pierde din consistenta si este antrenata intre ele,asigurand
ungerea.
Pentru aprecierea calitatii unei unsori consistente se folosesc aceleasi
proprietati ca si in cazul uleiurilor. In plus, o proprietate specifica –punctul de
prelucrare –caracterizeaza foarte bine o unsoare.
In ultimul timp,au inceput sa se foloseasca si sapunuri de litiu,care
asigura unsori de buna calitate pentru rulmenti si lagare cu alunecare.

c)Lubrifianti solizi
Acesti lubrifianti pot fi adaugati in uleiuri si unsori, incorporati in
materialul cuzinetului sau aplicati pe fus pe cale chimica sau mecanica.Dintre
lubifiantii solizi mai raspanditi sunt :
- Grafitul coloidal, foarte curat (puritate 99.9%).El poate fi adaugata uleiului sau

9
a unsorilor sau poate fi intrebuintat in stare uscata; el micsoreaza frecarea si
impiedica contactul direct intre suprafete.El este stabil pana la temperatura de
400 de grade celsius.
-Bisuflura de molibden (MoS2), in stare curata, care are proprietati foarte bune
de micsorare a frecarii incorporat in minerale plastice.Stabilitatea sa se mentine
pana la 380 de grade celsius.
d)Lubrifianti gazosi
Pentru ungerea unor elemente ale unor masini sau utilaje care folosesc
turatii foarte mari este posibila intrebuintarea lubrifiantilor gazosi. Acesti
lubrifianti se pot utiliza la ungerea unor masini-unelte speciale, centrifugelor
folosite in industria chimica precum si a instalatiilor nucleare la care, din cauza
radioactivitatii, uleiurile obisnuite se descompun. Drept lubrifianti gazosi se
intrebuinteaza aerul, hidrogenul sau alte gaze. In comparatie cu celelalte tipuri
de lubrifianti , lubrifiantii gazosi sunt raspanditi intr-o mare masura mult mai
mica.
e)Alegera lubrifiantilor
Alegera corecta a lubrifiantilor asigura o ungere corespunzoare si buna
functionare a masinilor.
La alegerea lubrifiantilor se va tine seaama, in primul rand de
particularitatile de functionare ale mecanismului supus ungerii si anume:
marimea si variatia incarcarii, existenta socurilor in timpul functionarii,
schimbarile sensului de miscare ,temperatura de lucru etc.
Cu cat lubrifiantul este mai vascos, cu atat ungerea va fi mai buna.
Intrucat ,la cresterea temperaturii ,vascozitatea lubrifiantilor scade, acestia se
vor alege tinandu-se seama de regimul termic al masinii.
Analizandu-se in ansamblu lubrifiantii rezulta urmatoarele avantaje ale
uleiurilor fata de unsorile consistente:
a) stabilitate superioara;
b) se pot folosi la orice turatie;
c) isi mentine capacitate de ungere si la temperaturi la care unsorile consistente
nu fac fata, cum sunt cele ridicate sau cele scazute;
d)permit inlocuirea completa a lubrifiantului, fara a fi necesara demontarea si
spalarea prealabila a mecanismelor unse.
Uleiurile prezinta si dezavantaje, printre care:
a) etansarea mai dificila contra pierderilor de lubrifianti;
b)necesitatea completarii frecvente.
In general, alegerea lubrifiantilor revine-la asamblarea produselor noi –

10
proiectantul produselor respective , in schimb, la lucrarile care fac asamblarea,
mai ale in cazul lipsei unei documentatii complete privind utilajul respectiv.
Principiul de baza pentru ungerea organelor de masini este :lubrifiantul
potrivit , in cantitate necesara, in locul si la timpul potrivit.

11
 III. Sisteme de ungere

1.Generalitati

Pentru aducerea lubrifiantului intre suprafetele de contact, in

scopul formarii unui strat de lubrifiant de o anumita grosime, se folosesc
sisteme de ungere.
Un sistem de ungere corect ales trebuie sarelozeze :
a) siguranta in functionare a fiecarui element al sistemului
b) posibilitatea reglarii debitului de lubrifiant ;
c) continuitatea debitului de lubrifiant.
Sisteme de ungere pot lucra la presiune scazuta, medie sau inalta. Dupa
natura lubrifiantului intrebuintata, sistemele de ungere pot fi cu ulei sau cu
unsoare consistenta.
Dupa felul alimentarii,se deosebesc sisteme de ungere:
a) individuale, cand fiecare punct uns al masinii este deservit de un ungator
special sau de o pompa de constructie simpla;
b) de grup, cand un aparat, de exemplu un ungator de grup sau o pompa de grup
,debiteaza uleiul sau unsoarea la mai multe puncte de ungere;
c) centralizata, cand toate punctele unse ale masinii sunt deservite de o singura
pompa de ungere.
2. Sisteme de ungere cu ulei

Ungerea cu ulei se poate realiza folosindu-se diverse dispozitive de

ungere, unele de constructie simpla, altele mai complicate
 Ungerea cu cana reprezinta cel mai simplu mod de ungere.Cana de ulei (fig.2)
este un mic recipient portativ 1, prevazut cu un maner 2, un tub de scurgere 3 si
un dispozitiv de inchidere-deschidere 4 a circuitului de ulei din tub .Acest fel de
ungere cere o manevrare atenta , deoarece dozajul este nesigur, iar pierderile de
ulei sunt mari.
 Ungatoroarele metalice cu fitil (fig.3) sunt folosite cand nu este necesara o
ungere abundenta . Unul din capetele fitilului se afla in rezervorul de ulei, iar
celalalt capat se introduce in teava de ungere.

12
 Uleiul este absorbit de fitil, in baza efectului de capilaritate, si se scurge, apoi, la
locul de ungere.Pentru evitarea imbacsirii fitilului, uleiul trebuie filtrat, iar
capacul ungatorului sa fie etans.Nivelul uleiului din rezervor nu trebuie sa scada
mai mult de 1/3 din inaltimea lui, in caz contrar, debitul de ulei scade brusc.
Avantajele ungatoarelor cu fitil sunt:
a) alimentarea continua cu ulei a locului de ungere;
b) fitilele retin impuritatile;
c) debitul de ulei este reglabil, prin alegerea corespunzatoare a diametrului
fitilului.
 Ungatoarele prin picurare (fig.4) sunt utilizate la masinile la care intervin
opriri dese in functionare.

Fig.4
Ungatorul este alcatuit din rezervorul 1, fabricat din material
transparent pentru observarea nivelului de ulei, acul 2, piulita de reglare 3, care
sustine sistemul de reglare, maneta 4 si sita de filtrare 5.Debitul de ulei se

13
 regleaza cu ajutorul piulitei 3 care comprima arcul de apasare a acului.La
oprirea masinii, alimentarea cu ulei se intrerupe, prin desurubarea piulitei si
aducerea manetei in pozitie orizontala. Picaturile de ulei, cazand sub efectul
gravitatiei prin sticla de control 6,pot fi numarate pentru stabilirea debitului.
In timpul functionarii, orificiul de trecere a uleiului se poate infunda din
cauza impuritatilor . Pentru a se evita acest neajuns, sita ungatoare trebuie sa fie
in buna stare si la cel putin doua luni ungatoarul trebuie spalat cu petrol.
 Ungerea cu inele (fig.5)este folosit in mod special la lagarele cu
alunecare.Cuzinetul superior sau bucsa este prevazuta cu una sau mai multe
fante transversale , in asa fel incat un inel introdus in aceste fante ramane
suspendat liber pe fus .

Partea de jos a inelului este cufundata intr o baie de ulei, situata in partea
inferioara a lagarului.Prin invartirea fusului se produce rostogolirea inelului,care
antreneaza uleiul din baie si il distribuie pe suprafata fusului.
 Ungerea prin barbotaj (fig.6) se foloseste la mecanismele inchise ale
strungurilor ,la motoarele cu ardere interna,la reductoare de viteza etc.
Viteza perifierica a rotilor dintate unse prin acest sistem trebuie sa fie mai mica
de 6 m/s ,ca uleiul sa nu fie aruncat de forta centrifuga,neajungand in zona de
angrenare.
Fig.6: Reductor cu roti dintate cilindrice Fig.7 Ungerea unui motor
cu ardere interna

14
 Baile de ulei trebuie sa aiba indicatoare exterioare ale nivelului de
ulei.Ungerea prin barbotaj, folosita la motoarele cu ardere interna (fig.7), se
realizeaza prin antrenarea uleiului din baia de ulei, cu ajutorul unor palete fixate
la extremitatile bielelor, si improscarea lui, in special, in pareta superioarea a
carterului.Picaturile de ulei, aruncate astfel in toate directiile, ung piesele de
frecare ale arborelui cotit, ale arborelui cu came, peretii cilindrilor, pistoanele cu
segmenti, bolturile pistoanelor etc.Pentru o buna functionare trebuie, ca nivelul
din baia de ulei sa se mentina constant.
 Ungerea prin curgere ( fig.8) se realizeaza alimentand locurile de ungere ale
rotilor dintate prin tevile 1, care conduc uleiul de la rezervorul 2.

fig.8

Debitul uleiului se poatea regla prin robinete montate pe tevile de

conducere.Ungerea prin curgerte se aplica la masinile inalte cu batiuri verticale(
masini de mortezat, frezat etc.).
 Ungerea centralizata in circuit inchis se foloseste la motoarele cu ardere
interna, compresoare, masini cu abur, ciocane mecanice, diferite masini-unelte
etc.Sistemul central de ungere se compune dintr o pompa,tevi de ungere.supape
de retinere , filtre etc.Pompa centrala de ungere are trei parti: un rezervor de ulei
un mecanism de actionare si elementele de pompare.
Mecanismul de actionare a pompei se compune fie dintr-o transmisie
prin curea (fig.9, a) fie dintr-un excentric, un sistem de bare articulate si o roata
cu clichet (fig.9,b).
1=rezervor
2=capac 5= indicator de nivel

3=curea 6=excentric

4=robinet de golire 7=roata de clichet

15
 Refulare Refulare

a Fig.9

Numarul de locuri de ungere care pot fi alimentate de o singura pompa

centrala este de 14-20, iar presiunea realizata este de 25 daN/cm2.Ungerea
centralizata in circuitul inchis (fig.10) se realizeaza printr-o instalatie complexa,
al carei principiu de functionare este urmatorul: pornirea instalatiei se face
actionand pompa de man 1, cu ajutorul careia se umple toata instalatia pana la
locul de ungere; in momentul pornirii masinii, arborele acesteia actioneaza
pompa de ulei 2, care refuleaza uleiul, prin sistemul de filtrare 3 si prin racitorul
4, la locurile de ungere alea masinii, 5.Intrucat toate tevile de ulei au fost
umplute cu ajutorul pompei de mana, imediat dupa pornirea masinii, pompa de
ulei debiteaza primele picaturi la locul de ungere.Uleiul se intoarcere in
rezervorul 6, prin conducta 7, prevazuta cu termometrul 8 pentru controlul
temperaturii.

fig.10

16
 Ungerea centralizata prin circuitul inchis prezinta urmatoarele avantaje :
-siguranta in functionare
-ungerea abundenta
-consum mic de ulei
- racirea uleiului
- regenerarea partiala etc
O mare importanta la acest tip de instalatii o are constructia rezervorului
(fig.11). Acesta trebuie sa evite spumarea,prin conducerea linistita a uleiului pe
plan inclinat 4,sa permita decantarea ,cea ce se realizeaza cu ajutoarul unui
perete despartitor 3 si curatirea periodica prin robinetele de golire 8.
Pentru absortia unui ulei curat ,conducta respectiva 5este prevazuta cu filtru
7,iar amplasarea ei se va face cat mai departe de conducta de curgere 6.

3. Sisteme de ungere cu unsori consistente

Cele mai utilizate dispozitive cu unsori sunt urmatoarele:

 Ungatorul cu palnie (fig.12), compus dintr-o palnie 2 si un capac
1.Capacul,umplut cu unsoare constanta si prevazut cu filet ,se insurubeaza pe
palnia ungatorului si exercita o presiunea asupra unsorii,obligand-o sa treca pe
suprafata unsa .Avantajele ungatorului cu panlie constau in constructia simpla si
pretul de cost redus.Pentru o functionare normala ungatorul trebuie alimentat cu
unsoare la 4-5 zile.
 Ungatorul cu bila, reprezentat in figura 13, in trei variante constructive, care
este un dispozitiv de inmagazinat si retinere a unsorii in dreptul locului de
ungere si al caii de acces al unsorii spre acest loc.El serveste ca niplu de
inchidere automata pentru locurile de depozitare a unsorii,in cazul ungerii de
durata.

17
 Fig.12 fig.13
Unsoarea este introdusa sub presiune, cu ajutorul unei pompe de mana
demumita tecalemit, iesirea unsorii din locul de depozitare fiind impiedicata de
o supapa cu bila.
Centrala automata pentru unsori consistente reprezentata in figura14,
functioneaza astfel : de la supapa reversibila 1 pornesc doua conducte de
unsoare paralele 2 si 3,care merg de-a lungul utilajului.Conductele 4 sunt
racordate la ungatoarele automate 5, care refuleaza unsoare la locul de ungere.
La cele doua capete ale conductoarelor 2 si 3 sunt prevazute doua supape de
control 6, avand cate un manometru si un dispozitiv pentru deconectare7.Acesta
la randul sau opreste motorul centralei.

Fig.14

18
 III. MASURI DE TEHNICA A SECURITATII MUNCII

Pentru imbunatatirea conditilor de munca si inlaturarea cauzelor care pot provoca

accidente de munca si imbolnaviri profesionale trebuie luate o serie de masurari,
sarcini ce revin atat conducatorului locului de munca dar si lucratorului.
Acestea sunt :
-asigurarea iluminatului, incalzirii si ventilatiei in atelier;
-masinile si instalatiile sa fie echipate cu instructiuni de folosire;
-sa fie asigurata legarea la pamant si la nul a tuturor masinilor actionate electric;
masinile sa fie echipate cu ecrane de protectie conform normelor de proiectie a
muncii;
atelierele sa fie echipate in locuri vizibile cu mijloace de combatere a incendiilor
-atelierul sa fie dotat cu mijloace de ridica pentru manipularea pieselor mai mari de 20
kg
-muncitorii sa poarte echipament bine ajustat pe corp cu manecile incheiate iar parul
sa fie acoperit sau legat
-inainte de inceperea lucrului va fi controlata starea masinilor, a dispozitivelor de
pornire-oprire si inversare a sensului de miscare
- se va verifica inaintea lucrului daca atmosfera nu este incarcata cu vapori de benzina
sau alte gaze inflamabile sau toxice
-la terminarea lucrului se deconecteaza legaturile electrice de la prize, masinile vor fi
oprite, sculele se vor aseza la locul lor iar materialele si piesele vor fi stivuite in locuri
indicate
-muncitorii nu se vor spala pe maini cu emulsie de racire si nu se vor sterge pe maini
cu bumbacul utilizat la curatirea masinii. Daca pentru spalarea mainilor a fost necesara
utilizarea produselor usor inflamabile se vor folosi imediat apa si sapun
-ciocanele trebuie sa aiba cozi de lemn de esenta tare, fara noduri sau crapaturi; este
interzis lucrul cu ciocanele, nicovalele care au fisuri, stirbituri, sparturi sau deformari in
forma de floare

19
 Bibliografie

1) V. Marginean, I. Moraru, D. Teodorescu.

Utilajul si Tehnologia Meseriei
Manual pentru clasa a X- a licee industriale
Editura didactica si pedagogica, Bucuresti 1979.

2) Vlase, I. Popescu, A. Popescu, I. Vlase.

Tehnologia Fabricarii Produselor Mecanice
Editura MATRIX ROM, Bucuresti 2006.

3) C. Neagu, S. Tonoiu, M. Purcarea.

Tehnologia Constructiei de Masini
Editura MARIX ROM, Bucuresti 2002

20