STANDARDUL

INTERNAŢIONAL DE
CONTABILITATE NR. 7 (IAS
7) - SITUAŢIILE
FLUXURILOR DE NUMERAR
A. Obiectiv
Obiectivul acestui Standard este acela de a impune furnizarea de informatii cu privire la
istoricul miscarilor de numerar si de echivalent de numerar ale unei entitati, prin intermediul
situatiei fluxurilor de numerar, clasificând fluxurile de numerar din timpul perioadei în fluxuri din
activitati de exploatare, investitie si finantare.

Informatiile referitoare la fluxurile de numerar ale unei entitati sunt utile pentru utilizatorii
situatiilor financiare în procesul luarii de decizii economice, deoarece constituie o baza de evaluare
a capacitatii entitatii de a genera numerar si echivalent de numerar, precum si a utilitatii acestor
fluxuri.
B. Aria de aplicabilitate
Situatia fluxurilor de numerar este parte integranta a situatiilor sale financiare, pentru fiecare
perioada pentru care sunt prezentate situatiile financiare. Dat fiind nevoia entitatilor de a beneficia
de numerar pentru a-si desfasura activitatile, a-si plati obligatiile si a asigura rentabilitatea
investitorilor, se impune prezentarea situatiei fluxurilor de numerar.
Fiind parte integranta a situatiilor financiare, situatia fluxurilor de numerar furnizeaza
informatii care permit utilizatorilor evaluarea modificarilor in activele nete ale en 11511b118l titatii,
structura sa financiara, inclusiv informatii referitoare la lichiditatea si solvabilitatea sa, precum si
capacitatea entitatii de a influenta valoarea si momentul aparitiei fluxurilor de numerar.
De exemplu:
·        Daca entitatea desfasoara o activitate profitabila, dar nu genereaza numerar,
probabil datorita unui nivel ridicat al creantelor comerciale care sunt achitate dupa o
perioada lunga de timp, în acest caz este posibil ca entitatea sa dea faliment.
·         Actionarii sau potentialii investitori vor fi interesati sa cunoasca daca
societatea va fi capabila sa le asigure o rentabilitate a investitiei lor.
In acest mod, entitatea se poate adapta la circumstantele si oportunitatile in continua
schimbare si poate dezvolta modele de evaluare si comparare a valorii actualizate a fluxurilor de
numerar viitoare cu alte entitati, deoarece aceasta elimina efectele utilizarii de tratamente contabile
diferite pentru aceleasi tranzactii sau evenimente.
 C. Definitii
Numerarul cuprinde disponibilitatile banesti si depozitele la vedere, fie la banca fie la alte
institutii financiare, disponibilitati pe care entitatea le poate accesa oricand.
Echivalentele de numerar sunt investitiile financiare pe termen scurt si extrem de lichide,
care sunt usor convertibile în sume cunoscute de numerar si atat de aproape de maturitate incat
prezinta un risc insignifiant de schimbare a valorii datorita schimbarii in rata dobanzii. Prin urmare,
investitiile de capital nu vor fi incluse in aceasta categorie, cu exceptia cazului în care sunt, în
fondul lor economic, echivalente de numerar. Exemplul clasic este cel al actiunilor preferentiale
achizitionate în cursul unei perioade scurte de timp înaintea scadentei lor si cu o data de
rascumparare specificata.
Fluxurile de numerar sunt intrarile sau iesirile de numerar si echivalente ale acestuia.
Activitatile de exploatare sunt principalele activitati producatoare de venit ale entitatilor,
precum si alte activitati care nu sunt activitati de investitie sau finantare. Fluxurile de numerar care
provin din activitatile de exploatare constituie o parte importanta a situatiei fluxurilor de numerar,
deoarece arata succesul sau insuccesul înregistrat de aceste activitati la generarea unor fluxuri
suficiente pentru rambursarea creditelor, plata dividendelor si realizarea de noi investitii fara ca
entitatea sa fie nevoita sa faca apel la surse externe de finantare.
Exemplele includ:
·             Încasarile de numerar rezultate din vânzarea bunurilor si prestarea
serviciilor.

·             Încasarile în numerar provenite din redevente, onorarii, comisioane si alte

venituri.

·             Platile în numerar catre furnizorii de bunuri si servicii.

·             Încasarile si platile în numerar ale unei societati de asigurari pentru prime
si daune.

·             Platile în numerar sau restituirile de impozit pe profit, cu exceptia cazului

în care sunt identificate ca fiind specifice activitatii de investitie si finantare.

·             Încasarile si platile în numerar provenite din contracte încheiate in scopuri

de plasament si tranzactionare.

Unele tranzactii, spre exemplu, vânzarea unui element al mijloacelor fixe poate genera un
câstig sau o pierdere care este inclusa în profitul sau pierderea neta. Totusi, astfel de fluxuri de
numerar sunt aferente activitatilor de investitii si, prin urmare, trebuie realocate în situatia fluxurilor
de numerar.
Activitatile de investitie constau în achizitionarea si instrainarea de active imobilizate pe
termen lung, precum si de alte investitii, care nu sunt incluse în echivalentele de numerar. Aceste
fluxuri sunt prezentate separat deoarece ele reprezinta cheltuieli efectuate cu resurse menite sa
genereze venit si fluxuri de numerar în viitor.
Exemplele includ:
 ·         Platile în numerar pentru achizitionarea de terenuri si alte active corporale si
necorporale.

·         Încasarile de numerar din vânzarea de terenuri si alte active corporale si

necorporale.

·         Platile în numerar pentru achizitia de instrumente de capitaluri proprii si interese în

asocierile în participatiune.

·         Avansurile în numerar si împrumuturile efectuate catre alte parti, altele decât
avansurile si împrumuturile efectuate de o institutie financiara.

·         Încasarile în numerar din rambursarea avansurilor si împrumuturilor efectuate catre

alte parti, altele decât avansurile si împrumuturile efectuate de o institutie financiara.

·         Platile si încasarile în numerar aferente contractelor futures, forward, de optiuni si

swap, cu exceptia cazului în care sunt detinute cu scopul de a efectua plasamente sau a le
tranzactiona.
Activitatile de finantare sunt activitati ce constau in schimbari ale dimensiunii si
compozitiei capitalurilor proprii si datoriilor unei entitatii. Prezentarea separata a acestor fluxuri
este importanta deoarece este folositoare în estimarea cererilor viitoare de fluxuri de numerar din
partea celor care finanteaza entitatea.
Exemplele includ:
 Veniturile în numerar din emisiunea de actiuni sau alte instrumente de capital.
 Platile în numerar efectuate catre proprietari pentru a achizitiona sau rascumpara actiunile
entitatii.
 Încasarile în numerar provenite din emisiunea titlurilor de creanta, a împrumuturilor,
datoriilor neasigurate, obligatiunilor, ipotecilor si altor împrumuturi pe termen scurt si lung.
 Rambursarile în numerar a sumelor împrumutate.
 Platile în numerar pentru diminuarea obligatiilor aferente operatiunilor de leasing financiar.
Este important sa se tina cont de faptul ca o singura tranzactie poate genera fluxuri de
numerar care sunt incluse în sectiuni distincte din cadrul situatiei fluxurilor de numerar. De
exemplu, atunci când rambursarea unui împrumut este alcatuita din elemente de capital si dobânda,
elementul de dobânda poate fi clasificat ca o activitate de exploatare, iar elementul de capital drept
activitate de finantare.
Dificultatile legate de clasificarea acestor fluxuri in functie de activitatea generatoare
determina o lipsa de comparabilitate a informatiilor contabile furnizate prin intermediul situatiei
fluxurilor de trezorerie.Tocmai de aceea, norma IAS 7 cere ca toate aceste fluxuri sa fie prezentate
separat pentru a permite eventualele retratari in vederea realizarii comparabilitatii intre diferite
entitati.In ceea ce priveste comparabilitatea in timp, norma IAS 7 cere ca in cazul fluxurilor de
trezorerie legate de dobanzi si dividende sa se mentina aceeasi politica de raportare de la un
exercitiu financiar la altul.
 Avand in vedere ca norma IAS 1 "Prezentare situatiilor financiare" cere ca natura si valoarea
unor elemente semnificative pentru intelegerea pozitiei financiare si a performantelor unei entitati
sa fie prezentate distinct in cadrul situatiilor financiare, in consecinta, si in tabloul fluxurilor de
trezorerie informatii despre fluxuri de trezorerie semnificative pot fi prezentate distinct, cu conditia
ca acestea sa fie clasificate dupa natura lor ca apartinand activitatilor de exploatare, investitii sau
finantare. 
D. Aspecte principale
Metoda directa vs. Metoda indirecta
Pentru întocmirea situatiei fluxurilor de numerar IAS 7 permite utilizarea a doua metode:
directa si indirecta.
Metoda directa
O metoda care presupune calcularea fluxului net de numerar provenit din activitatea de
exploatare pe categorii principale de plati, respectiv incasari.
Metoda indirecta (a reconcilierii)
O metoda care presupune calcularea fluxului net de numerar provenit din activitatea de
exploatare prin ajustarea profitului brut/pierderii cu efectul tranzactiilor nemonetare, al platilor si
incasarilor amanate precum si al elementelor de cheltuieli sau venituri asociate cu activitatile de
investitii sau finantare.
Ambele metode vor furniza aceleasi cifre, dar metoda directa este preferata de IAS 7
deoarece furnizeaza mai multe informatii despre entitate. Totusi, aceasta metoda este rar utilizata în
practica, deoarece aplicarea ei este mai dificila si solicita mai mult timp.
Raportarea fluxurilor de numerar din activitatile de exploatare
Folosirea metodei directe implica fie utilizarea înregistrarilor contabile ale entitatii, fie
ajustarea vânzarilor, a costului vânzarilor si a altor elemente din contul de profit si pierdere cu
 Modificarile pe parcursul perioadei ale stocurilor si ale creantelor si datoriilor din
exploatare;
 Alte elemente de numerar;
 Alte elemente pentru care efectele numerarului sunt fluxurile de numerar din investitii sau
finantare.
 Folosirea metodei indirecte implica ajustarea profitului net sau a pierderii nete cu efectele
 Modificarilor survenite pe parcursul perioadei în stocuri,creante si datoriile din exploatare;
 Elementelor nemonetare, cum ar fi amortizarea,provizioanele, impozitele amânate, pierderile
si câstigurile în valuta nerealizate, profiturile nerepartizate ale entitatilor asociate si
interesele minoritare;
 Celorlalte elemente pentru care efectele în numerar sunt fluxurile de numerar din investitii si
finantare.
 Raportarea fluxurilor de numerar din activitatile de investitii si finantare
Fluxurile de numerar din activitatile de investitii si de finantare trebuie prezentate în cadrul
claselor majore de plati si încasari brute în numerar aparute, cu exceptia anumitor fluxuri care sunt
prezentate pe o baza neta.
Exemplele includ
 Platile si încasarile în numerar efectuate în numele clientilor, deoarece fluxurile nu reflecta
activitatea entitatii, respectiv
 Acceptarea si rambursarea depozitelor la vedere ale unei banci;
 Fondurile detinute pentru clienti de catre o societate de investitii;
 Chiriile încasate în numele proprietarilor de proprietati imobiliare si platite acestora.
 Platile si încasarile în numerar pentru elementele pentru care rulajul este rapid, sumele sunt
mari, iar termenul de scadenta este scurt, adica avansurile facute pentru si rambursarea
 Valorilor principalului aferent clientilor care folosesc carti de credit;
 Achizitiei si cedarii de investitii;
 Altor împrumuturi pe termen scurt, care au scadenta de trei luni sau mai putin.
 Fluxurile provenite din activitatea institutiilor financiare
 încasarile si platile de numerar pentru acceptarea si rambursarea depozitelor cu o data fixa
de scadenta;
 plasarea depozitelor la si retragerea acestora de la alte institutii financiare;
 avansurile în numerar si împrumuturile facute clientilor, precum si rambursarea acestor
avansuri si împrumuturi.
Raportarea altor elemente

·                    Fluxurile de numerar în valuta se înregistreaza în moneda de

raportare prin aplicarea cursului de schimb de la data fluxului de numerar asupra valorii în valuta.
Profitul si pierderile nerealizate care provin din variatia cursurilor de schimb valutar nu sunt fluxuri
de numerar, totusi efectul variatiei este raportat pentru a reconcilia numerarul si echivalentele de
numerar la începutul si la sfârsitul perioadei.

·                    Fluxurile de numerar din dobânzi si dividende încasate sau platite

pot fi clasificate drept fluxuri din exploatare, deoarece sunt incluse în determinarea profitului net
sau a pierderii nete, dar pot fi clasificate si drept fluxuri din finantare si, respectiv, din investitie,
deoarece ele reprezinta costuri ale atragerii surselor de finantare sau a eficientei investitiilor.
Dividendele platite pot fi clasificate drept fluxuri din finantare, deoarece reprezinta costuri ale
atragerii resurselor de finantare, dar pot fi clasificate si drept o componenta a fluxurilor din
exploatare pentru a ajuta utilizatorii sa determine capacitatea unei entitati de a plati dividende din
fluxurile de numerar de exploatare.

·                    Impozitul pe profit este prezentat separat si clasificat drept flux

de numerar din activitatile de exploatare, cu exceptia situatiei în care poate fi alocat în mod specific
activitatilor de finantare si investitie. In timp ce cheltuielile cu impozitul pot fi alocate fara echivoc
activitatilor de investitie si finantare, fluxurile de numerar aferente acestor impozite sunt greu de
alocat si pot aparea într-o perioada diferita de cea a fluxurilor de numerar aferente tranzactiei de
baza. Prin urmare, impozitele platite sunt clasificate, de obicei, drept fluxuri de numerar din
activitati de exploatare. Totusi, atunci când este posibila identificarea fluxului de numerar din
impozite si alocarea lui unei tranzactii individuale care da nastere unor fluxuri de numerar
clasificate drept activitati de investitie sau finantare, fluxul de numerar din impozite va fi clasificat
în mod corespunzator ca activitate de investitie sau finantare. Atunci când fluxurile de numerar din
impozite sunt aferente mai multor clase de activitati, este prezentata valoarea totala a impozitelor
platite.

·                    Investitiile în filiale, întreprinderi asociate si asocieri în

participatiune sunt prezentate in functie de modul în care au fost incluse în situatiile financiare.
Atunci când se prezinta o investitie într-o entitate asociata sau filiala pe baza metodei punerii în
echivalenta sau a costului, investitorul limiteaza informatiile raportate în situatia fluxurilor de
numerar la acele fluxuri de numerar generate între el si entitatea în care s-a investit, de exemplu, la
dividende si avansuri. O entitate care prezinta interesul sau într-o entitate controlata în comun
folosind consolidarea proportionala, va include în situatia consolidata a fluxurilor de numerar
ponderea aferenta ei din fluxurile de numerar ale entitatii controlate în comun, iar daca foloseste
metoda punerii în echivalenta va include în situatia fluxurilor de numerar fluxurile de numerar
generate de investitia sa în entitatea controlata în comun, precum si repartizarile si alte varsaminte
sau încasari aparute între aceasta si entitatea controlata în comun.

·                    Fluxurile de numerar ce provin din achizitionarea si cedarea

filialelor si a altor unitati de afaceri sunt prezentate separat, drept activitati de investitie. Entitatile
trebuie sa prezinte, cumulativ, în cursul perioadei fiecare dintre urmatoarele aspecte, atât în ceea ce
priveste achizitiile, cât si înstrainarile filialelor sau ale altor unitati de afaceri:
(a)        contraprestatia totala aferenta achizitiei sau cedarii;
(b)       ponderea din contraprestatia aferenta achizitiei sau cedarii, primita sub forma
numerarului si a echivalentelor de numerar;
(c)        valoarea numerarului sau a echivalentelor de numerar din filiala sau unitatea
achizitionata sau cedata; si
(d)       valoarea, rezumata pe fiecare categorie principala, a activelor si datoriilor din
filiala sau unitatea de afaceri care a fost achizitionata sau cedata, altele decât numerarul si
echivalentele de numerar.

·                    Tranzactiile de natura investitionala si de finantare care nu

necesita întrebuintarea numerarului sau a echivalentelor de numerar trebuie excluse din situatia
fluxului de numerar, fiind prezentate în alta parte a situatiilor financiare astfel încât sa furnizeze
toate informatiile relevante cu privire la aceste activitati de investitie si finantare. Acest tip de
tranzactii se refera la
o           achizitia de active fie prin asumarea directa a obligatiilor aferente, fie
prin intermediul unui leasing financiar;
o           achizitionarea unei întreprinderi prin intermediul emiterii de actiuni;

Alte prezentari
Pentru întelegerea pozitiei financiare si a lichiditatii unei întreprinderi, utilizatorilor le pot fi
de folos informatii suplimentare. Prezentarea acestor informatii, însotite de comentariul conducerii,
este încurajata si poate cuprinde:

·            valoarea facilitatilor de credit nefolosite care sunt disponibile viitoarelor

activitati de exploatare si stingerii angajamentelor de capital, indicând orice restrictie în
folosirea acestor facilitati;
·            valorile cumulate ale fluxurilor de numerar provenite din activitatile de
exploatare, de investitie si de finantare aferente intereselor în asocierile în participatiune,
raportate folosind metoda consolidarii proportionale;

·            valoarea cumulata a fluxurilor de numerar ce reprezinta cresteri ale

capacitatii de exploatare, separat de acele fluxuri de numerar care sunt necesare mentinerii
capacitatii de exploatare;

·            valoarea fluxurilor de numerar provenite din activitati de exploatare,

investitie si finantare, aferente fiecarui sector de activitate si segment geografic raportat.
Prezentarea separata a fluxurilor de numerar care reprezinta cresteri ale capacitatii de
exploatare de fluxurile de numerar necesare mentinerii capacitatii de exploatare este folositoare,
oferind posibilitatea utilizatorilor sa determine daca entitatea investeste în mod adecvat pentru
mentinerea capacitatii sale de exploatare. O entitate care nu investeste în mod adecvat în mentinerea
capacitatii sale de exploatare poate prejudicia profitabilitatea sa pe viitor pentru lichiditatea curenta
si repartizarile catre actionari.
Prezentarea pe segmente a fluxurilor de numerar ofera utilizatorilor posibilitatea de a obtine
o întelegere mai buna a relatiilor dintre fluxurile de numerar ale entitatii, pe ansamblu, si acelea ale
partilor sale componente, pe de o parte, si gradul de disponibilitate si variabilitate a fluxurilor de
numerar pe segmente, pe de alta parte.
Exemple:

1.      Metoda directa

Exemplu
                La începutul exercitiului N, o societate comerciala dispunea de lichiditati si echivalente
de licgiditati în valoare de 80.000 lei. În cursul anului N, au fost efectuate urmatoarele tranzactii:
1.      achizitia unui teren în valoare de 20.000 lei, pe credit comercial;

2.      vânzari de produse finite în suma de 500.000 lei, cu plata imediata;

3.      contractarea unui credit bancar în valoare de 100.000 lei;

4.      plati privind salariile în suma de 50.000 lei;

5.      plati privind dobânzile aferente creditului bancar în valoare de 1.000 lei;

6.      vânzarea unei licente de fabricatie la un pret de 40.000 lei, cu plata amânata;

7.      plati catre furnizorii de servicii în suma de 20.000 lei;

8.      vânzarea unui echipament în valoare de 20.000 lei, cu plata imediata;

9.      acordarea unui împrumut unei filiale în suma de 50.000 lei;

10.  achizitia în numerar a unor bonuri de masa în valoare de 30.000 lei;

11.  încasarea unor chirii în avans în suma de 10.000 lei pentru spatii închiriate unor trti;

12.  dividende de plata;

13.  impozite de plata.

Într-o prima etapa se vor elimina tranzactiile care nu au incidenta asupra trezoreriei (care nu
genereaza fluxuri de încasari sau plati), si anume: tranzactiile (1) si (6), pentru care plata se va face
ulterior, si tranzactia (10) care reprezinta o miscare în interiorul trezoreriei.
Ulterior, fluxurile de trezorerie degajate de tranzactii vor fi regrupate în functie de
activitatea care le-a generat, dupa cum urmeaza:
- ron -

Fluxuri de trezorerie din activitatea de exploatare 500.000

+Încasari din vânzari de produse finite (2) 4 10.000

+Încasari din chirii (11) (20.000)

(50.000)
-          Plati catre furnizorii de servicii (7)
(1.000)
-          Plati privind salariile (4)
(30.000)
-          Dobânzi platite (5)

-          Dividende platite (12) (10.000)

-          Impozit pe profitul platit (13) 399.000

= Flux net de trezorerie generat de activitatea de exploatare (I)
 Fluxuri de trezorerie din activitatea de investitii 20.000

+Încasari din vânzarea unui echipament (8) (50.000)

-Plati privind âmprumuturi acordate filialelor (9) (30.000)

=Flux net de trezorerie generat de activittea de investitii (II)

Fluxuri de trezorerie din activitatea de finantare 100.000

+Încasari din credite bancare (3) 100.000

=Flux net de trezorerie generat de activitatea de finantare (III)

Flux net total (IV) = (I) + (II) + (III) 469.000

Lichiditati si echivalente de lichiditati la 01.01.N (V) 80.000

Lichiditati si echivalente de lichiditati la 31.12.N (VI)=(IV)+(V) 549.000

2.      Metoda indirecta

Exemplu
            La sfârsitul exercitiului N se cunosc informatiile din bilant si din contul de profit si
pierdere8, precum si un set de informatii aditionale, dupa cum urmeaza:

Bilant încheiat la 31.12.N (extras)

- ron -
                                                                                                     N - 1                                  N

Active imobilizate 2.550 5.650

Licente 300 350

Amortizarea licentelor (50) (100)

Valoarea neta 250 250

Cladiri 2.500 6.000

Amortizarea cladirilor (500) (1.000)

Valoare neta 2.000 5.000

Creante imobilizate 300 400

Active circulante 2.600 4.260

Stocuri 500 1.000

-Provizioane pentru deprecierea stocurilor (100) (100)

 Valoare neta 400 900

Clienti 2.100 3.200

Casa si conturi curente 100 160

Datorii curente 940 1.255

Furnizori 600 700

Furnizori de imobilizari 300 500

Impozit pe profit de plata 40 55

Datorii necurente 2.000 3.000

Credite bancare pe termen lung 2.000 3.000

H. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli 30 20

Provizioane pentru garantii acordate clientilor 30 20

I. Venituri în avans 300 500

J. Capital si rezerve 1.880 5.135

Capital social subscris varsat 1.400 4.415

Rezerve 400 420

Rezultatul exercitiului 80 300

Contul de profit si pierdere încheiat la 31.12.N (extras)

- ron -

1. Venituri din vânzari de produse finite 15.340

2. Venituri din vânzari de marfuri 6.180

3. Variatia stocurilor (ct. 711) 300

4. Productia imobilizata -

5. Venituri din reluarea provizioanelor pentru garantii acordate clientilor 10

6. Cheltuieli privind materiile prime si materiale consumabile (6.000)

7. Cheltuieli privind marfurile (2.000)

8. Cheltuieli cu energia si apa (1.000)

 9. Cheltuieli cu salariile (15.000)

10. Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele 600

 Rezultatul exploatarii (2.770)

11. Venituri din vânzarea activelor 5.000

12. Cheltuieli privind activele cedate (2.000)

13. Venituri din dobânzi 180

14. Cheltuieli privind dobânzile (10)

15. Rezultatul înaintea impozitarii 400

16. Cheltuieli cu impozitul pe profit (100)

17. Rezultatul net al exercitiului 300

Informatii aditionale:

i.                     Stocurile includ: produse finite în suma de 100 lei pentru anul N - 1 si 400 pentru N,
restul fiind materii prime, materiale consumabile si marfuri.

ii.                   În anul N a fost vânduta o cladire al carei cost de achizitie a fost de 2.050 lei.

iii.                  Cresterea de capital social este reprezentata de aporturi în numerar.

iv.                 Vaniturile în avans sunt reprezentate de chirii încasate pentru anii N+1, N+2, N+3.

v.                   În anul N a fost primit un credit bancar pe termen lung în valoare de 1.000 lei.

vi.                 În anul N compania a declarat si platit dividende pentru anul N-1.

Tabloul fluxurilor de trezorerie la 31.12.N
- ron -

Fluxuri de trezorerie din activitatea de exploatare - metoda indirecta

Rezultatul înaintea impozitarii 400

Eliminarea cheltuielilor si veniturilor care nu au impact asupra trezoreriei 600

Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele (10) (10)

- Venituri din reluari de provizioane (5)

Eliminarea cheltuielilor si veniturilor care nu sunt legate de activitatea de (5.000)
exploatare
2.000

-          Venituri din vânzarea activelor (11) (180)

Cheltuieli privind activele cedate (12)
10
-          Venituri din dobânzi (13)
Cheltuieli privind dobânzile (14)

Rezultatul înaintea variatiei necesarului în fond de rulment (2.180)

(500)
-          D Stocuri (SFStocuri - SI Stocuri=1.000 - 500 = 500)
(1.100)
-          D Clienti (SFClienti - SI Clienti=3.200 - 2.000 = 1.100)
100
D Furnizori(SFFurnizori - SI Furnizori=700-600=100)
200
D Venituri în avans(SFVenituri in avans - SI Venituri in avans =500-300=200)

Dobânzi încasate 180

- Dobânzi platite (10)

- Dividende platite (60)

- Impozite pe profit platit (85)

= Flux net de trezorerie generat de activitatea de exploatare (I) (3.455)

Fluxuri de trezorerie din activitatea de investitii

Încasari din vânzarea unui echipament 5.000

- Plati privind achizitia de imobilizari (5.400)

- Plati privind împrumuturi acordate filialelor (100)

= Flux net de trezorerie generat de activitatea de investitii (II) (500)

Fluxuri de trezorerie din activitatea de finantare

Încasari din aporturi în numerar 3.015

Încasari din credite bancare 1.000

- Plati privind rambursari de credite bancare 0

= Flux net de trezorerie generat de activitatea de finantare (III) 4.015

 Flux net total (IV)=(I)+(II)+(III) 60

Lichiditati si echivalente de lichiditati la 01.01.N (V) 100

Lichiditati si echivalente de lichiditati la 31.12.N (VI)=(IV)+(V) 160

E. Data intrarii în vigoare

Acest Standard International de Contabilitate intra în vigoare pentru situatiile financiare
aferente perioadelor începând de la 1 ianuarie 1994.