Vitaminele si mineralele

Vitaminele

 Vitaminele sunt substante organice esentiale, utile în

cantități mici.
 Necesare pentru buna functionare a organismului,
creștere, întreținere, reproducere și lactație
 Ele nu pot fi sintetizate de organism. Trebuie să fie
obținute prin surse externe, cum ar fi dieta, bacterii
intestinale si soare.(Trebuiesc suplimentate partial sau
total din dieta)
 Ele nu sunt o sursa de calorii, indeplinesc functia de
cofactori, previn imbolnavirile
 2 categorii de vitamine

Hidrosolubile Liposolubile

• Nu pot fi stocate in organism- • Pot fi stocate in organism-

aportul regulat este necesar aportul regulat nu este necesar

• Excesul este excretat prin • Se pot acumula si determina

urina- nu exista riscul intoxicatii in cazul aportului
intoxicatiilor exagerat

• Instabile la caldura si lumina, • Destul de stabile in cursul

se elimina in lichide prepararii termice
 Clase de vitamine

Vitamine liposolubile: Vitamine hidrosolubile:

Se acumuleaza in Nu se acumuleaza in tesuturi,
tesuturi trebuie administrate constant

A B, B1, B2, B6 & B12

D Niacin
E Acid folic
K C
 Mineralele - roluri metabolice
 Structurale:
 Calciu si fosfor: oase
 Fier: in constitutia hemului
 Cobalt: vitamina B12
 Metabolice:
 Sodiul si potasiul: echilibrul hidric
 Iodul: hormoni tiroidieni
 Fier: sistemul enzimatic mitocondrial
Compozitia lichidelor organismului
 Clasificare
 Macrominerale (major minerals)
 Cantitatea necesara: ≥100mg/zi
 Calciu, fosfor, magneziu, sodiu, potasiu, clor, sulf

 Microminerale (trace elements)

 Cantitatea necesara: <100mg/zi
 Esentiale: fier, iod, zinc, cupru, mangan, crom, cobalt,
seleniu, molibden, fluor
 Probabil esentiale (?): siliciu, vanadiu, nichel, staniu
(cositor), cadmiu, arsenic, aluminiu, bor
NUTRIENTII IMPLICATI IN
METABOLISMUL ENERGETIC
 Vitamina B1 - Tiamina
Proprietati Surse
 hidrosolubila Drojdie de bere
 Distrusa de caldura si Cereale integrale
alcaline Carne porc , vita, ficat
 Stabila in produsele Cartofi
inghetate Peste

RDA 1mg /zi

Vitamina B1(Tiamina)-Metabolism

 Plante-forma libera
 Origine animala-forma fosforilata-tiamin pirofosfat(TPP)
 Absorbtia -activa-la concentratii mici (Na dependent)
-pasiva-la concentratii mari
-abs. eficienta in mediul acid din int. subtire proximal
 Rata de absorbtie este crescuta cu exceptia ingestiei excesive de
alcool sau deficitului de folati (afecteaza structura enterocitelor)
 Saturatie maxima in tesuturiexcretie prin urina
 In organism: 90% sub forma fosforilata=coenzima (tiamin
pirofosfat- TPP)
Vitamina B1 - Tiamina

Functii: rol principal in metabolismul energetic

 Esentiala pentru eliberarea energiei din carbohidrati
 Sinteza NADPH si pentozelor
 Necesara pentru functionarea normala a sistemului
nervos (conducere nervoasa)
 Vitamina B1 (Tiamina)-Deficitul
 3 sindroame diferite:
a. boala beri-beri
b. beri-beri acută pernicioasă (fulminantă)
c. encefalopatie Wernicke cu sau fără psihoză Korsakoff
 Cauze:
- În ţările în curs de dezvoltare - aportului alimentar scăzut
- în ţările dezvoltate -secundară alcoolismului sau lipsei de
suplimentare cu tiamină la: pacienţii supuşi nutriţiei
parenterale, cu un status nutriţional precar, gravide, lactatie,
hemodializati, febra, infectie, diuretice, chirurgie bariatrica
Vitamina B1(Tiamina)-Toxicitatea
 Risc scazut atunci cand este administrata oral.

 Doze de 1000 ori mai mari decat necesarul zilnic

 Doar dozele crescute administrate parenteral pot

determina toxicitate (depresia centrului respirator,
convulsii, aritmii, slabiciune musculara)
 Vitamina B2 -Riboflavina
Proprietati Surse
 Hidrosolubila Lapte
 Instabila la temperaturi Carne
mari
Cereale integrale
 Distrusa de alcaline
 Sensibila la lumina
Leguminoase verzi
Branza
Oua
Drojdie
RDA 1 - 1.5 mg /zi
Vitamin B2 -Riboflavina

Functii
Flavoproteine: FMN, FAD
 Coenzima in metabolismul glucidelor, lipidelor si
proteinelor
 Coenzima in reactii de oxidoreducere, dehidrogenare
 Cresterea, repararea si dezvoltarea unor tesuturi –piele,
ochi, limba
 Conversia B6 la forma activa
 Sinteza niacinei din triptofan
 Deficitul si toxicitatea
Deficitul
 Pierderea apetitului
 Cheilita, stomatita, glosita
 Dermatita
 Afectiuni oculare (opacifierea cristalinului, conjunctivită, senzatie
de arsura oculara)
 Fotofobie

Toxicitatea:
- nu a fost descrisa

Categorii cu risc:
- sarcina, lactatie, hemodializa, crestere rapida , efort
fizic regulat
 Vitamina B3-Niacina (PP)
2 forme: acid nicotinic, nicotinamida
Surse
Proprietati Carne vita, viscere
• Hidrosolubila Produse lactate
• Stabila la caldura Alune
• Destul de stabila in drojdie
prezenta acizilor/bazelor Cereale integrale
• Se pierde cand se prepara
termic in cant. mari de apa

RDA 15 - 20mg /zi

 Vitamina B3-Niacina

 Precursor: triptofan (nu e strict o vitamina)

 Alimente bogate in Triptofan: lapte, produse animale

 Alimente sarace in triptofan: porumb

 Echivalent de niacina: 60 mg Trp1 mg niacina

Vitamina B3 -Niacina (Nicotinic acid)
Functii
 Coenzima in metabolismul glucidelor, lipidelor si proteinelor

 NAD
- glicoliza
- oxidarea acetilCoA in ciclul Krebs
- beta oxidarea acizilor grasi
- oxidarea etanolului
 NADP
- sinteza acizilor grasi
- sinteza colesterolului si hormonilor steroizi
- sinteza glutamatului
- sinteza ADN
 Actiune hipocolesterolemianta
 Vitamina B3-Niacina (Nicotinic acid)
Carenţa de vitamină B3
-stadii incipiente prin slăbiciune musculară, anorexie şi erupţii cutanate.
indigestie
-hipovitaminoza severă- pelagra -dermatită fotosensibilă (asemănătoare celei din
arsurile solare) cu distribuţie în fluture la nivelul feţei, psihoză depresivă similară
celei din schizofrenie (dementa) şi diaree (3D)
Toxicitatea vitaminei B3:
 cefalee, greţuri, vărsături,
 Flush tegumentar (mediat de prostaglandina)
 leziuni hepatice mergând până la insuficienţă hepatică,
 Competitie cu acidul uric pentru excretie  hiperuricemie
 alterarea toleranţei la glucoză
 Teratogena la doze hipocolesterolemiante ?
 Vitamina B6 -Piridoxina
Proprietati Surse
 Hidrosolubila • Carne
 Stabila la caldura • Viscere
 Distrusa de substantele • Oua
alcaline si lumina • Drojdie
• Peste
• Cereale
• Cartofi, banane
RDA 2mg /zi
 Vitamina B6 -Piridoxina
Functii Deficitul
Co-enzima: piridoxal-fosfat  Oboseala, iritabilitate

 Metabolismul proteinelor,  Tensiune premenstruala

glucidelor (gluconeogeneza), lipide  Copii-convulsii

(ac.linoleic  ac.arahidonic)  anemie
Toxicitatea (rar):
 Implicata in formarea
 lipsa coordonării
hemoglobinei, hormonilor, musculare
proteine structurale, neuro-  leziuni nervoase
transmitatori
 Conversia Trp in niacina
 Dezvoltarea normala a
sistemului nervos, a imunitatii
 Vitamina B9 - Acidul Folic

Proprietati
 hidrosolubila Surse
 Neafectata de acizi Cereale integrale
 Sensibila la lumina si Vegetale verzi
oxidare Rosii
Cartofi, fasole
RDA 300 µg/zi Lapte
Ciuperci
Mai mult in sarcina
Citrice, pepene galben
 Vitamina B9 - Acidul Folic
Functii Deficitul
 Fatigabilitate in formele
 Formarea hematiilor moderate
 Esential in sinteza ADN si ARN  Anemia megaloblastica
 Dezvoltarea creierului, maduvei in formele severe
spinarii si scheletului fetal
 Defecte de tub neural
 Reducerea riscului de defecte de
tub neural
 Poate juca un rol in preventia AVC
si cancerului
Important : administrarea de acid
folic inainte de conceptie si in
primele 3 luni de sarcina
 Vitamina B9 - Acidul Folic
Conditii favorizante ale deficitului de folat:

 Crestere rapida (nou-nascuti, sugari, copii), sarcina

 Tratament cu metotrexat
 Situatii cu turn-over celular crescut
Vitamina B12 - (Cyan) Cobalamina

Proprietati Surse
 hidrosolubila Carne, viscere
 Stabila la caldura pana la
peste
100°C
branza
 Afectata de acizi/baze tari
 Afectata de lumina
Important : Nu exista B12
in vegetale-vegetarienii sunt
expusi deficitului

RDA 3-4 µg /zi

 Absorbtie
 In ileon, portiunea proximala
 Necesita factor intrinsec Castle (celulele parietale
stomac)

Anemia pernicioasa/ Biermer:

•Megaloblastica
•Nu se sintetizeaza hem
•Lipseste factorul intrinsec
•Tratament: injectii i.m. cu vit B12
Vitamina B12 - (Cyan) Cobalamina

Functii Deficitul
 Formarea hemului  Anemie pernicioasa
 Sistem nervos – mentine teaca  Degenerarea nervilor
de mielina in jurul nervilor
 Tratamentul anemiei
pernicioase
 Vitamina B5 -acidul pantotenic
Functii:
 In primul rand,
componenta a Co A.
 Sinteza acizilor grasi,
colesterol, hormoni
steroizi
 Producerea de energie din
glucide, lipide si proteine
RDA 5mg/zi
Surse:
Galbenus de ou, lapte, broccoli
Carne, viscere
Cereale, legume
Deficitul
• parestezii,
• depresie, oboseală, insomnie.
Toxicitatea doze masive (peste
10 g/zi) produc : tulburări
gastrointestinale minore şi
diaree.
 Vitamina H-Biotina
Functii:
 Impreuna cu Co A
Surse
 Sinteza acizilor grasi
Ficat, lapte, galbenus, cereale
(porumb, soia), drojdie,
 Gluconeogeneza
rosii
 Sinteza AA cu lant lung
Produsa si de flora intestinala
 Formarea purinelor

Albus crud: avidina

Deficitul (f. rar)
leaga biotinacarenta
• Dermatita, alopecie
• depresie, slabiciune musculara
RDA 30ug/zi Toxicitatea – nu a fost constatata
 Iod

 In organism: 15-20 mg de iod, din care 70-80% se

gaseste in glanda tiroida
 Absorbtie: intestinul subtire, sub forma de iodura
 Transport: liber sau legat de proteine carrier spre
tiroida
 Se depoziteaza in tiroida atat cat este nevoie pentru
sinteza hormonilor tiroidieni
 Iod
 Excretie: urina
 Control hormonal:
 Cantitatea de iod preluata de tiroida este sub
influenta TSH (thyroid stimulating hormone-
hormon eliberat de lobul anterior al hipofizei in
functie de concentratia hormonilor tiroidieni din
plasma)
 Mecanism de feed-back
 HT scazuti  TSH crescut  preluare ridicata de
iod pt. sinteza
 Iod
 Functii: sinteza hormonilor tiroidieni
 Hormonii tiroidieni: T3 (triiodotironina)si T4
(tetraiodotironina sau tiroxina)
 Regleaza rata metabolismului total (metabolismul bazal,
oxidarea celulara, prin cresterea preluarii de oxigen si a
reactiilor sistemelor enzimatice din metabolismul glucozei)
 Regleaza sinteza de proteine
 Controleaza dezvoltarea sistemului nervos
 Deficitul de iod :
- Hipotiroidie: Gusa endemica, IDD (iodine deficiency disorder)
- Gusa endemica: in zone in care solul si apa sunt sarace in iod
- Iod scazut HT scazuti TSH creste incearca sa stimuleze
tiroida formeaza coloid in exces marire de volum
 Iod
 Surse: organisme marine: fructe de mare,
homari, stridii, sardine, apa potabila; restul
surselor alimentare: continutul de iod
depinde de iodul din sol, apa, hrana
animalelor
 Sare iodata
 Alimentele ce contin tiocianati sau goitrina
interfera cu productia HT (crucifere:
varza, conopida, varza de Bruxellles, napi)
 Mangan
 Se gaseste in ficat, oase, pancreas, glanda pituitara
(hipofiza)
 Component al enzimelor celulare
 Deficit: insuficienta pancreatica, malnutritie protein-
calorica
 Toxicitate: mineri, lucratori in industrie
 Excesul se acumuleaza in ficat si sistem
nervostulburari psihiatrice, simptome
neuromusculare asemanatoare cu cele din boala
Parkinson
 Surse: legume, cereale boabe, seminte, nuci, vegetale
cu frunze verzi, ceai, cafea
 Crom
 Cantitati mici in ficat, tesuturi moi, oase
 Face parte dintr-un complex proteic cu greutate
moleculara mica ce potenteaza actiunea insulinei
 Asista transportul glucozei in celule
 Astfel influenteaza metabolismul carbohidratilor,
proteinelor si lipidelor
 Suplimentele de crom nu si-au dovedit
eficacitatea in tratamentul DZ tip 2
 Surse: drojdie de bere, ficat, branza Cheddar,
germeni de grau
 Sulf
 Se gaseste sub forma de:
 Constituent al proteinelor celulare
 Sulfati: cu sodiu, potasiu, magneziu
 Aminoacizi ce contin sulf (metionina, cisteina)
 Glicoproteine din cartilaje, tendoane, matricea osoasa
 Produsi de detoxifiere formati de bacteriile intestinale
 Molecule organice: heparina, insulina, coenzima A,
biotina
 Keratina (par, unghii)
 Surse: carne, oua, lapte, branza, legume, nuci
NUTRIENTI IMPLICATI IN BALANTA
HIDRO-ELECTROLITICA SI ACIDO-
BAZICA
 Apa – nutriment esenţial pentru
viaţă

 Forma şi structura organismului

 Mediu fluid necesar reacţiilor chimice

 Dizolvarea substanţelor din ţesuturi şi celule (solvent)

 Transportul nutrienţilor şi al deşeurilor

 Reglarea temperaturii corporale

 Lubrifiant

 Fluid pentru dizolvarea medicamentelor

Schlenker ED, Long S. Williams’ Essentials of Nutrition and Diet Therapy.

 Sodiul
 Cation predominant extracelular (95%)
 Absorbtie: intestin subtire
 Excretie: rinichi  aldosteron, peptidul natriuretic atrial;
transpiratie (exercitiu fizic, mediu cald)

 Functii:
 Balanta hidrica
 Balanta acido-bazica
 Permeabilitate celulara: pompa Na/K
 Depolarizarea membranei celulare
 Sodiul

 Surse de sodiu:
 77% din alimente procesate
 12% natural in alimente
 60% se adauga la masa
 5% in timpul gatitului
 Necesar zilnic: 2,3 g Na, 6 g NaCl
 Implicatii clinice:
- Hipertensiunea arteriala
- Hipo/hipernatremie
 Potasiul
 Cation predominant intracelular (98%)
 Absorbtie: intestin subtire
 Excretie: renal aldosteron- reabsorbe sodiul la schimb cu
potasiu
 Functii:
 Echilibrul hidric
 Activitatea musculara, in special miocardica
 Metabolismul carbohidratilor (in depozitele de glicogen)
 Sinteza proteica
 Controlul TA (prin aldosteron, anuleaza efectul presor al Na )
 Echilibrul acido-bazic
 Surse: banane, portocale, cirese- fructe, legume, vegetale cu
frunze verzi
 Clor
 Se gaseste in fluidul extracelular
 Lichidul cefalorahidian: concentratia cea mai mare
 In secretia gastrica (HCl)
 Sursa: sare de bucatarie

 Deficienta:
 Diaree
 Varsaturi
 Pierderi renale
 Aport inadecvat
NUTRIENTI IMPLICATI IN FUNCTIA
ANTIOXIDANTA SI IN VEDERE
Vitamina E
 Metabolismul vitaminei E

 Absorbtia vitaminei E ingerate variaza in functie de

nevoi, in conditii normale variind intre 20-50%

 Absorbtia optimala necesita prezenta sarurilor biliare

si a sucului pancreatic

 Tocopherolul absorbit este incorporat in chilomicroni

si transportat via limfa in circulatie

 Vit. E este depozitata in tesutul adipos (90%),

cantitati mici in ficat, plaman, inima, muschi, creier
 Functiile vitaminei E
 Rol antioxidant, previne peroxidarea PUFA continuti
in fosfolipidele din membranele celulareMENTINE
INTEGRITATEA MEMBRANELOR CELULARE
 Membranele mitocondriale si RE contin o cantitate
mai mare de PUFA fiind mai expuse in cazul
deficitului
 Influenteaza activitatea si functia celulelor imune si
inflamatorii
 Inhiba agregarea plachetara si creste vasodilatatia
 Vitamina E - surse

 Surse alimentare: uleiuri vegetale (masline, floarea

soarelui, sofran), nuci si seminte, cereale integrale,
legume verzi (broccoli, spanac)

 Vit. E este distrusa de caldura

 RDA
 femei 8 mg/zi
 barbat 10 mg/zi
Cauzele deficitului de vitamina E

 malnutritie severa / ciroza

 abetalipoproteinemia

 Sdr. insotite de malabsorbtia grasimilor

 Insuficienta pancreatica
 Boala celiaca
 Enterita regionala
 Bacterioza intestinului subtire
 Fibroza chistica
 Boala hepatica colestatica
 Sindrom postgastrectomie
Simptome ale deficitului de vitamina E

Neurologic:
 ataxia spinocerebeloasa
 neuropatie periferica
 slabiciune musculara /miopatie
 retinopatie pigmentara (retinitis pigmentosa)

Hematologic:
 Hemoliza -  durata de viata a hematiilor
 Anemie hemolitica la copii prematuri
 Toxicitatea vitaminei E

 Apare extrem de rar organismul putand suporta doze

x100> necesarul

 Interfera cu absorbtia vitaminei A si K

 Prin antagonizarea vit. K, creste efectul unor cumarinice

orale si alte medicamente anticoagulante
 Vitamina C - Acid Ascorbic

Proprietati
 hidrosolubila RDA 60-90 mg / zi
 Distrusa de caldura uscata sau
umeda si enzime
 Sensibila la lumina si oxigen
 Actioneaza ca antioxidant Absorbtie: in intestinul
subtire, mediu acid
Cea mai putin stabila din toate
vitaminele
Vitamina C - Acid Ascorbic

Surse
macese, afine, ardei, kiwi,
citrice, capsuni, spanac,
varza, broccolli, cartofi
 Vitamina C - Acid Ascorbic
Functii
 Formarea tesutului conjunctiv, colagen
 Necesara sistemului imun
 Ajuta absorbtia fierului
 Previne scorbutul
 Promoveaza vindecarea ranilor si formarea de vase
 Actioneaza ca antioxidant
 Vitamina C - Acid Ascorbic

Deficitul Scorbutul:4H
 Slabirea tesutului conjunctiv
 Hemoragie
 Susceptibilitate la infectii
 Hiperkeratoza
 Absorbtie incompleta a
 Hypocondrie (histerie,
fierului depresie)
 Vindecare intarziata a
 Hematologic-anemie
ranilor
 Vitamina C - Acid Ascorbic
Toxicitatea
 Manifestari digestive:diaree, meteorism abdominal (doze f
mari)
 Reactii fals negative –hemoragii oculte
 Absorbtia crescuta a Fe: hemosideroza
 Hiperoxalurie (oxalatul este un metabolit al vit. C)
Vitamina A

Forme active

Provitamina A
 Forme gasite in alimente
 Vitamina A preformata
In produse de origine strict animala

 Provitamina A
Carotenoizi
Plantele nu pot sintetiza vit. A
 Surse alimentare
 Animale: ficat, ulei de peste, rinichi, galbenus, unt

 Vegetale: morcovi, spanac, brocoli, cartofi dulci, fructe

colorate (precursorii vit A)

 RDA (Recommended Dietary Allowance): 700-900 mcg

 1mcg de retinol = 3.33 IU de vit. A

 CAROTENOIZI
= grup de substante care formeaza pigmentii galben, portocaliu,
verde si rosu in fructe si vegetale; au rol antioxidant

 Alfa-caroten: morcovi
 Beta-caroten: broccoli, pepene galben, morcovi, spanac
 Beta-criptoxantina: portocale, suc de portocale, piersici,
mandarine, ardei gras
 Luteina: broccoli, porumb, pastai verzi, mazare verde, spanac, alte
vegetale verzi
 Licopen: rosii si produse din rosii

Carotenoizii se absorb mai bine din vegetalele gatite

Licopenul: se absoarbe mai bine din rosiile gatite
(ketchup, sos pizza)
Pentru absorbtie, au nevoie de lipide (e.g. salata)
 Metabolismul vitaminei A
 Absorbtia: Intestinul subtire proximal

 Transportat de chilomicroni (retinyl ester + retinol)

 Depozitata in
ficat (esteri + CRBP [cellular retinol binding protein]):
 celule stelate 80-90%
 hepatocite 10-20%

Din dieta: 50% depozitata in ficat

20% excretata prin fecale ( bila)
17% excretata in urina
10% neabsorbita
3% CO2
 Vit A : absorbtie, transport, depozitare

Substante necesare pentru Afectiuni ce pot interfera cu

absorbtie absorbtia
 Saruri biliare  Obstructii biliare, hepatita,
ciroza hepatica

 Lipaza pancreatica  Pancreatita, fibroza chistica

 Lipide alimentare: >10 g/zi  Aport scazut de lipide

 Functiile vitaminei A
 Vedere
 fototransductie
 Imunitate
 Mentine integritatea pielii si mucoaselor (calea respiratorie, digestiva, urinara)
 Diferentierea GA, activarea limfocitelor T
 Crestere si dezvoltare: tesut osos

 Reproducere: regleaza expresia genelor, rol in dezvoltarea SNC fetal, lactatie

 Diferentiere celulara: epiteliu keratinizat si nekeratinizat

 Producerea eritrocitelor
 Diferentierea celulelor stem in eritrocite
 Mobilizarea fierului din depozite
 Cauzele deficitului de vitamina A
 Aport inadecvat (dieta strict vegetariana)
 Malabsorbtia grasimilor
• Ileita Crohn
• Insuficienta pancreatica
• Fibroza chistica
• Boala hepatica colestatica

 Limitarea severa a aportului de proteine , lipide

-Vit. A legata de RBP

 Aport excesiv de alcool

 Deficitul de vitamina A
Manifestari clinice

1. Deficitul vederii nocturne

2. Puncte Bitot
- proliferare scuamoasa anormala si keratinizarea
conjunctivei
Xeroftalmie

3. Boli oculare ireversibile:

Xerosis
perforatie corneana
Keratomalacie
 Deficitul de vitamina A

 Manifestari dermatologice :
 Hiperkeratoza foliculara
(piele uscata, aspra, solzoasa)
 Distrugerea foliculilor pilosi

 Deficit imun umoral si mediat celular

- efecte directe si indirecte asupra fagocitelor si limfocitelor T
-  incidentei afectiunilor respiratorii si diareei
-  mortalitatii prin infectii la copii
 Risc crescut de infectii
 Risc teratogen
 Lactatie insuficienta
 Malabsorbtie (mucoasa intestinala)
 HIPERVITAMINOZA A

 Aport cronic RDA x10

 Toxicitatea-anorexie, varsaturi, cefalee
-carotenodermie (palme, nu si sclere)
-alopecie
-diplopie
-dureri articulare, osoase
-hepatotoxicitate
 Risc crescut de fractura de sold
 Malformatii fetale, copii SGA
 Efect teratogenic-beta-cis retinoic acid (Accutane)
tratamentul acneei
 HIPERVITAMINOZA A

 Aport cronic RDA x10

 Toxicitatea-anorexie
-piele uscata pruriginoasa, carotenodermie
- alopecie
- par uscat, aspru
 Efect teratogenic-beta-cis retinoic acid (Accutane)
 tratamentul acneei
 Evaluarea statusului vitaminei A

 Se foloseste nivelul plasmatic de retinol

 Nivelul seric nu este influentat de aportul alimentar

 Exceptie: - deficit sever cu depletizarea depozitelor din ficat
- aport excesiv ce depaseste capacitatea de stocare hepatica

 Normal; raportul retinol/RBP= 1

 Seleniu
 Este depozitat in toate tesuturile organismului, cu
exceptia celui adipos
 Concentartiile cele mai mari sunt in: ficat, rinichi,
inima, splina
 Rol antioxidant: face parte din sisteme enzimatice
antioxidante cu rol in protejarea celulelor, lipidelor din
membranele celulare de oxidare
 Conlucreaza cu vitamina E
 Surse: lapte matern, fructe de mare, legume, cereale
integrale boabe, carne de vita slaba, produse lactate
(dar depinde de continutul solului)
 Vegetalele au cel mai putin seleniu
 Cupru
 Component al enzimelor celulare
 Implicat in producerea de enrgie
 Participa la sinteza hemoglobinei
 Se gaseste natural in multe alimente deficitul este
rar
 Deficit: pacienti cu nutritie parenterala totala, copii
alaptati cu lapte de vaca (are putin cupru)
 Se pierde prin prepararea alimentelor
 Cele mai bogate surse: ficat, stridii, nuci, seminte,
legume si cereale integrale (cantitati mici)
 Cupru- Boala Wilson (degenerescenta hepatolenticulara)
 Fier
 Se gaseste in organism sub mai multe forme:
 In plasma, legat de proteina de transport- transferina
 In hemoglobina (70%)
 Mioglobina (5%)
 Depozite: feritina (20%) in ficat, splina, maduva osoasa;
hemosiderina- depoziteaza fierul in exces, schimburi cu
feritina
 Fier intracelular: 5%, cofactor enzimatic al sistemelor
oxidative producatoare de energie
 Fier- absorbtie, transport, depozit, excretie

Exista 2 forme de fier in alimente:

 Fier heminic (surse animale)

- Absorbtie mai rapida
 Fier non-heminic (surse vegetale si surse animale)
 Absorbtie mai lenta (este legat de alte substante in forma
ferica 3+- aciditatea gastrica: fier feros 2+ care se absoarbe)
 Fier- absorbtie, transport, depozit, excretie

 Fierul nu circula niciodata singur

 Carausi: apoferitina, apotransferina
 In intestinul subtire (mai ales duoden)
 Proportia absorbita este determinata de saturatia feritinei din
celula mucoasei intestinale
 Fierul heminic se absoarbe mai mult decat cel non-heminic
Factori care favorizeaza absorbtia
 Necesarul organismului:
 Saturatia apoferitinei intestinale
 Vitamina C sau alti acizi:
 Mediul acid reduce ionul feric (Fe2+) la ion feros (Fe3+)
care se absoarbe mai usor (este solubil)
 Adaos de vitamina C sau suc de portocale la o dieta bogata
in fier poate tripla absorbtia fierului non-heminic
 Surse animale:
 Ofera fier in forma heminica
 Carne de vita, peste, pui
 Optimizeaza si absorbtia fierului non-heminic de la aceeasi
masa
 Alcool
 Factori care scad absorbtia
 Agenti de legare:
 Fosfati, fitati, oxalati
 Proteina din soia
 Cafea, ceai
 Aciditate gastrica scazuta:
 Gastrectomie, chirurgie bariatrica, gastrita atrofica
 Antiacide
 Infectie:
 Mecanism de aparare: Reducerea cantitatii de fier disponibila pentru
dezvoltarea microorganismelor
 Boli gastrointestinale:
 Sindroame de malabsorbtie
 Diaree, steatoree
 Calciul:
 Cantitati mari de calciu pot interfera cu absorbtia fierului, mai
ales in cazul suplimentelor de calciu
 Transport, depozit, excretie
 Circula in sange legat de apotransferina = transferina
 Saturatia normala a transferinei este de 20-35%
 Locurile de depozit: se leaga de apoferitina din ficat,
maduva osoasa feritina (proteina de depozit-
solubila, elibereaza fierul in functie de nevoi)
 Hemosiderina (ficat): mai putin solubila
 Din aceste depozite se utilizeaza fier pentru sinteza
hemoglobinei si a celorlalte proteine
 Punctul de reglare al fierului din organism: absorbtia
nu se elimina decat cantitati foarte mici de fier prin
urina
 Pierderi de fier: fecale, descuamarea epidermului,
epiteliului intestinal, menstruatie
 Roluri

 Transportul oxigenului (hemoglobina, mioglobina)

 Oxidarea celulara (lant respirator, citocromi, enzime oxido-
reducatoare)
 Sistem nervos si functia cognitiva:
 Sinteza unor neurotransmitatori
 Metabolismul energetic al celulei nervoase
 Influenteaza memoria, atentia, abilitatea de concentrare
 Crestere si dezvoltare:
 Rezerve de fier la sugari: pana la 4-6 luni
 Copilarie
 Adolescenta
 Graviditate
 Necesar zilnic

 Crescut la femei de varsta fertila, in sarcina

 Mai mare la femei decat barbati
 Barbati si femei postmenopauza: 8-12-16 mg/zi
 Femei de varsta fertila: 18-20 mg/zi
 Sarcina: 20-30 mg/zi
 Nivelul maxim tolerat: 45 mg/zi
 Surse
 Surse: ficat, oua, carne de vita, peste, carne de pasare,
leguminoase uscate, paine neagra, fructe uscate, fructe
oleaginoase, legume
 Alimente putin colorate au putin fier (paine alba,
zahar, grasimi, lapte, cereale rafinate)
 Prin gatire scade continutul de fier
 Alimentele cu vitamina C: chiar daca au fier putin,
acesta are o biodisponibilitate mai mare (legume)
 Deficitul de fier
 Cauze: aport insuficient (vegetarieni), flux menstrual crescut,
nevoi crescute nesatisfacute (crestere, sarcina), chirurgie,
hemoragii cronice, boli gastrointestinale, infectii
 Anemia feripriva:
 Nutritionala
 Pierderi de sange
 Gastrectomie
 Malabsorbtie
 Boli cronice (nu este deficit de fier, dar nu este utilizat
eficient): infectii, boli inflamatorii, cardiace, renale, ale
tesutului conjunctiv
 Excesul de fier
 Cauze: aport crescut, boala genetica (hemocromatoza),
transfuzii repetate, utilizare excesiva a suplimentelor
de fier, terapie prelungita cu fier, etilism cronic
 Hemocromatoza: boala autosomal recesiva
 Rata accelerata de absorbtie intestinala a fierului si
depozitare in tesuturi (ficat)
 Manifestari: ciroza hepatica, cardiomiopatie, diabet
zaharat, artrita, hiperpigmentare, hipopituitarism
 Zinc

 Intra in componenta a peste 100 de enzime

 Este prezent in cantitati mici in tot organismul
 Important in perioadele de crestere, sarcina,
lactatie, copilarie, adolescenta
 Implicat in metabolismul ADN si ARN si in
sinteza proteinelor
 Este necesar pentru cresterea tisulara normala
 Zinc- deficit
 Hipogonadism: functia si dezvoltarea gonadelor este oprita
 Diminuarea gustului si mirosului: hipogeuzie, hiposmie
 Vindecare intarziata a leziunilor
 Tulburari de crestere si dezvoltare: crestere intarziata,
sexualitate intarziata, malformatii congenitale, greutate mica la
nastere
 Diminuarea imunitatii
Surse: fructe de mare (stridii), carne de vita, oua, legume, cereale
integrale boabe
 Vegetarieni: sursele vegetale au putin zinc si contin fitati sau
alte substante care scad biodisponibilitatea zincului
 Mangan
 Se gaseste in ficat, oase, pancreas, glanda pituitara
(hipofiza)
 Component al enzimelor celulare
 Deficit: insuficienta pancreatica, malnutritie protein-
calorica
 Toxicitate: mineri, lucratori in industrie
 Excesul se acumuleaza in ficat si sistem
nervostulburari psihiatrice, simptome
neuromusculare asemanatoare cu cele din boala
Parkinson
 Surse: legume, cereale boabe, seminte, nuci, vegetale
cu frunze verzi, ceai, cafea
NUTRIENTI IMPLICATI IN
SANATATEA OSOASA
 CALCIU

 Prezent in organism in cantitatea cea mai mare

 Cantitatea de calciu din organism reflecta
echilibrul dintre aport si depozitul din oase
 Balanta calciului (3 nivele)
 Echilibrul aport-absorbtie-excretie
 Echilibrul sange-os
 Echilibrul fosfo-calcic (sange)
 CALCIU-Echilibrul aport-absorbtie-excretie

 Aport din dieta:

 Lapte si produse din lapte, branzeturi
 Vegetale cu frunze verzi, legume, nuci, seminte
 Intoleranta la lactoza: alimente fortifiate cu calciu
 Absorbtie:
 Intre 20-60% din aport, scade cu varsta
 Calciul din alimente este legat in complexe
 In intestinul subtire, in principal in duoden
 Excretia
 Fecale: calciu neabsorbit (50-90%)
 Urina: cantitate mica (aprox. 200 mg/zi)
 Factori care cresc absorbtia
 Vit.D (calcium binding protein carrier)
 Necesarul organismului
 Continutul de proteine si glucide din dieta
 Proteine crescutecreste absorbtia
 Proteine> RDAcreste excretia
 Proteina din soia: efect favorabil (izoflavona cu activitate
estrogen-like)
 Lactoza: creste absorbtia (lactobaciliiacid lacticscade
ph-ul intestinal)
 Mediul acid: favorizeaza solubilitatea si creste absorbtia
 Factori care scad absorbtia
 Deficienta de vitamina D
 Lipidele din dieta: se combina cu calciul in intestin 
sapunuri insolubile ce nu se absorb
 Fibre si agenti de legare:
 Fibrele se pot combina cu calciul si interfera cu absorbtia
 Agenti de legare: acid oxalic (unele vegetale cu frunze verzi,
), acid fitic (cereale boabe, grau in special)
 Mediul alcalin: calciul este insolubil in mediu alcalin
 Calciu- Echilibrul sange-os
 Oase:
 99% din cantitatea totala de calciu (+dinti)
 Os=tesut dinamic: permanenta constructie si remodelare, in
functie de nevoi si de influente hormonale
 Aprox 700 mg de calciu intra si ies din os/zi
 Imobilizarea/ osteoporoza: calciul este scos in exces din os
 Sange:
 Aprox. 1%
 2 forme:
 in complexe cu proteine (40%)
 forma libera ionizata (participa la schimburi si reactii
metabolice)
 Control hormonal al balantei
calciului in organism
 PTH (parathormon): creste nivelul calciului seric prin:
 Stimuleaza absorbtia
 Retrage calciu din os
 Creste reabsorbtia renala a calciului si stimuleaza excretia
fosforului
 Vitamina D (calcitriol): impreuna cu PTH
 Stimuleaza absorbtia din intestin
 Stimuleaza depunerea calciului in os
 Calcitonina: celulele C din glanda tiroida
 Previne o crestere a calciului in ser prin modularea eliberarii
calciului din oase
 Contrabalanseaza actiunea PTH
 Ca - Functii
 Formarea osului si dintilor
 Coagularea sangelui: ofera stabilitate
cheagului
 Transmiterea impulsului nervos:
 Muschi: contractie/relaxare: !! miocard
 Permeabilitatea membranara
 Activarea unor enzime
 Secretia unor glande
 Deficit
 Tetanie
 Rahitism si osteomalacie
 Osteoporoza
 Litiaza renala: persoane imobilizate: resorbtie osoasa
a calciului+hipercalciurie
 Risc crescut de boli cronice:
 Obezitate (deficit de calciu lipidele se
depoziteaza cu o viteza mai mare)
 Hipertensiune: dieta DASH-bogata in calciu si
potasiu
 Cancer de colon
Vitamina D
 Surse de vitamina D
 Vitamina D este gasita sub forma naturala in cateva alimente:

- peste gras (somon, sardine, macrou), ulei din ficat de cod , galbenus
- lapte (vitamina D2/D3), cereale si produse din paine, suc portocale
- formulele de lapte instant sunt imbogatite cu vit. D (400 IU/l)
 Functiile vitaminei D

 Homeostazia calciului si fosforului

 Cresterea celulara si diferentiere
 Raspunsul imun
 creste productia IL4, scade activitatea
limfocitelor T
 Apoptoza
 Cauzele deficientei de vitamina D

 Aport inadecvat
 Aport inadecvat de vitamina D
 Malabsorptia lipidelor
 Absenta fotoisomerizarii

 Afectarea hidroxilarii la 25-hidroxi-vitamina D3

 Boala hepatica

 Afectarea producerii de 1,25(OH)2-vitamina D3

 Boala renala
Factori de risc pentru deficitul de vitamina D

 Copii alimentati exclusiv la san – laptele uman 25 UI/L vit. D

 Pielea inchisa la culoare - scade sinteza vit. D

 Malabsorptia lipidelor - scade absorptia de vit. D

 Varstnici - scade sinteza de vit. D in piele + lipsa expunerii la

soare (stau in casa)

 Adulti institutionalizati

 Obezitatea - vit. D depozitata in tesutul adipos

 Deficitul de vitamina D

 RAHITISMCOPIL

 OSTEOMALACIEADULT

 OSTEOPOROZAADULT
 TOXICITATEA VITAMINEI D
 Expunerea excesiva la soare nu determina
toxicitate
 Determinata de ingestia crescuta de vitamina
Dsupusa 25 hidroxilarii in ficat25(OH) D3
 Manifestari: - depunere de calciu in tesuturile moi
- anorexie, varsaturi
- hipertensiunea arteriala
- insuficienta renala
- incetinirea cresterii la copil
Necesarul de vitamina D
 RDI: 400 UI (0.01 mg de D3)

 Vitamin D (D3) supliment: 400-1000 UI

 Adultii varstnici (>65 ani) + cei cu expunere

minima la soare  800 UI/zi vit. D
Vitamina K
 Metabolismul vitaminei K
 2 forme de vitamina K
 Vitamina K1 (phylloquinone) - plante
 Vitamina K2 (menaquinone) - sintetizata de flora
intestinala
Vitamina K este absorbita in intestinul subtire distal, in
prezenta sarurilor biliare si a sucului pancreatic
 80% din vitamina K este absorbita
 In cazul malabs. de lipide doar 20% din vitamina K este
absorbita
 Vitamina K abs. devine parte a chilomicronilor si este
transportata la ficat unde este incorporata in VLDL, si carata
la tesuturi via LDL
 Microorganismele din colon si ileonul distal pot sintetiza
vitamina K absorbabila
 Functiile vitaminei K

 Vitamina K este esentiala  Surse alimentare

pentru functionarea catorva
proteine implicate in  ficat
coagulare  Ulei (soia, rapita,
masline)
 Esentiala pentru  Vegetale verzi (spanac,
- carboxilarea glutamatului la broccoli)
gamma-carboxyglutamate
(ficat)
- factori de coagulare –  RDA: 65-80 mcg/zi
protrombina, factorii VII, IX,
X
- Proteinele anticoagulante C, S
 Deficitul de vitamina K
 Deficitul de vitamina K este rar la adult
 Factori protectivi:
 Larga distributie a vitaminei K in plante si tesuturile animale
 Productia vit. K de flora intestinala
 Reciclarea vitaminei K
 Cauze:
  vitaminei K: post prelungit sau infometare
 Deficitul dobandit poate aparea ca o consecinta a utilizarii
prelungite de antibiotice
 Malabsorbtie
 Obstructii biliare
 Boala hepatica
 Medicamente
 Cumarinice, salicilati, antibiotice, vit. A&E
 Deficitului de vitamina K
Semne si simptome :

 Sangerarea mucoaselor
 Echimoze
 Hemoragii punctiforme
 Melena
 Hematurie
Deficitului de vitamina K
Boala hemoragica a nou-nascutului
 Cauze:
 transfer sarac de lipide via placenta
 ficat imatur
 tract gstrointestinal steril
 lapte matern sarac in vit. K
 Copii cu risc:
 diareea
 malabsorbtie
 fibroza chistica
 colestaza
 Toxicitatea Vitaminei K

 Formele naturale de vitamina K nu determina toxicitate

 Toxicitatea este legata de utilizarea produsului sintetic

(menadiona)

 La copil: anemie hemolitica, hiperbilirubinemie si icter

nuclear

 Vitamina K iv poate determina reactii anafilactice

 Fosfor
 Absorbtie: fosfat liber: de-a lungul intregului
intestin subtire (in alimente este legat de calciu)
 Reglata de vit D
 Pentru absorbtie: trebuie sa fie in forma libera
 Absorbtia este inhibata de aluminiu, fier, calciu,
fitati
 Filtrare glomerularareabsorbtie impreuna cu
calciul, sub controlul vit. D
 PTH: creste excretia
 Fosfor
 80-90%: schelet osos, in combinatie cu calciul
 Aport crescut  nivel seric crescut  creste PTH  creste
eliberarea calciului din oase
 Utilizarea anti-acidelor pe baza de aluminiu: nivele serice
scazute
 Control hormonal:PTH si vit D
 Deficienta:
 Aport scazut
 Absorbtie scazuta
 Excretie excesiva
 Fosfor - roluri
 Structura si functia tuturor celulelor: !! Formare os si dinti
 Acizi nucleici
 Metabolismul energetic ( molecule fosfat macroergice-ATP)
 Activare enzimatica (fosforilare)
 Reparare tisulara
 Sistem tampon (foafat/acid fosforic)
 Absorbtia glucozei si glicerolului din tubul digestiv
 Reabsorbtia glucozei in tubii renali
 Formarea glicogenului
 Transportul acizilor grasi (fosfolipide)
 Fosfor
Hiperfosfatemie:
 insuficienta renala
 hipoparatiroidism scade calciultetanie
 la copii- nivele mai mari de fosfor

Hipofosfatemie
 Cetoacidoza diabetica
 Boli intestinale (boala celiaca)
 Hiperparatiroidism primar
 Sindromul de realimentare (refacerea rezervelor de glicogen)
 Simptome: slabiciune musculara
 Fosfor
 Absorbtie: fosfat liber: de-a lungul
intregului intestin subtire (in alimente
este legat de calciu)
 Reglata de vit D
 Pentru absorbtie: trebuie sa fie in forma
libera
 Absorbtia este inhibata de aluminiu,
fier, calciu, fitati
 Filtrare glomerularareabsorbtie
impreuna cu calciul, sub controlul vit.
D
 PTH: creste excretia
 Fosfor

 80-90%: schelet osos, in combinatie cu calciul

 Aport crescut  nivel seric crescut  creste PTH 
creste eliberarea calciului din oase
 Utilizarea anti-acidelor pe baza de aluminiu: nivele
serice scazute
 Control hormonal:PTH si vit D
 Deficienta:
 Aport scazut
 Absorbtie scazuta
 Excretie excesiva
 Fosfor - roluri
 Structura si functia tuturor celulelor: !! Formare os si
dinti
 Acizi nucleici
 Metabolismul energetic ( molecule fosfat macroergice-
ATP)
 Activare enzimatica (fosforilare)
 Reparare tisulara
 Sistem tampon (fosfat/acid fosforic)
 Absorbtia glucozei si glicerolului din tubul digestiv
 Reabsorbtia glucozei in tubii renali
 Formarea glicogenului
 Transportul acizilor grasi (fosfolipide)
 Fosfor
Hiperfosfatemie:
 insuficienta renala
 hipoparatiroidism scade calciultetanie
 la copii- nivele mai mari de fosfor

Hipofosfatemie
 Cetoacidoza diabetica
 Boli intestinale (boala celiaca)
 Hiperparatiroidism primar
 Sindromul de realimentare (refacerea rezervelor de glicogen)
 Simptome: slabiciune musculara
 Magneziu
 Se gaseste in toate celulele organismului, in os,
in combinatie cu calciul si fosforul, muschi
 Actiune : activarea enzimelor din metabolismul
energetic, reparare tisulara, functia musculara
 Surse de magneziu : cereale integrale (!!80% se
pierde daca cerealele sunt decorticate)
Alte surse: nuci, soia boabe, cacao, fructe de
mare, mazare uscata, vegetale verzi, dar si lapte
si banane
 Fluor
 Se gaseste in tesuturile dure: oase, dinti
 Protejeaza aceste tesuturi de demineralizare
 Daca fluorul este prezent cand se formeaza cristalele
de calciu-fosfor  ionul de fluor inlocuieste un ion
hidroxil  rezistenta mai mare la resorbtie
 Protejeaza smaltul dentar impotriva actiunii erozive a
acidului produs de bacteriile ce se hranesc cu glucide
fermentabile
 Surse: peste, produse din peste, ceai, produse dentare
cu fluor