Capitolul lll: Pozifia originard

20. Natura argumentului in favoarea conceptiilor dreptitii

Ideea intuitiva a teoriei dreptigii ca impartialitate esrc de a reprezentrr principiile prime

ale dreptdgii ca fiind ele ?nselc obiectul unui acord originar intr-o situagie inigialii adecvar
definire. Acestc principii sunt acelea pe care indivizii rationali, prcocupagi sii-pi pro-
moveze interesele, le vor accepta in aceastii pozipie de egalitate pentru a stabili termenii
debazi ai asocierii lor. Trebuie aritat, atunci, ca celc doui principii reprezintri solugia
la problema alegerii pe care o pune pozigia origintrrri. Pentru aceasra, trebuie stabilit ca
un acord asupra acestor principii, avind in vedere sitr-ratia in care se afla parpile, precllm
si informagia de care dispnn, credintele si interesele lor, este cea mai bund cale, in raport
cu ceielalte alternative disponibile, pentm ca fiecarc individ si-9i atingd scopurile.
Dar, evidcnt, nimeni nu poate obline orice doreqte; simplul fapt al existentei celor-
lalgi impiedice acest lucru. Binele absolut pentnr orice om ar fi ca togi ceilalti sri se
asocieze cu el pentrtr a-si realiza propria sa conceptie despre bine indiferent care ar fi
aceasta. Sarr, daczi nu, cil toti ceilalgi sd fie obligati sd actioneze in mod corecr. (Jasth,),in
timp ce el sd poati acliona a$a cum dorcste. Dar, din moment ce nimeni nu va fi
niciodati de acord clr asemenea termeni dc asociere, aceste forme de egoism trebuie
climinate. in schimb, cele dou:i principii ale drcptdtii par sd fie o propunere rezonabild.
De fapt, as vrea sii demonstrez cd aceste doud principii sunt, ca si zicem a$a, cel mai
btrn rdspuns al fieciruia la ccringele corespunzetoare ale celorlalti. in acest sens. alegerea
acestei conceplii a drepdtii cste unica solutic la problema pusd de pozigiu originara.
Acest mod dc argttmentare urmdreste un proccdeu cunoscut din teoria sociald.
Accla de a descrie o sittratie simplificatir in care indivizi rationali, avAnd anr-rmire sco-
pr-rri si anumite relagii unii cu ccilalgi, trebuie sii aleagi intre diferitele forme de acgitr-
ne, in lttmina cunostintelor lor desprc context. Cleea ce vor face acegti indivizi este apoi
dcrivat intr-o maniera strict deductivi clin aceste supozigii desprc credinlele $i inte-
resele lor, dcspre situatia pi opgiunile pe care le au dispozitie. Conduita lor este rezul-
tatul opozitiei dintrc preferinte gi obstacole, ca si folosim expresia lui Pareto.rT in teoria
pregulrri, de exempltt, echilibrr-rl piegclor concllrente cste conceput ca rezultind din

17
tllarrrl rJ'y'conomie poliriqut (Paris, 1909), cap. III, g 23 I)rreto sprrrre: .. Et hilibrrrl rczulrri crr
precizie din accasti opozitie dintre prcferinge pi obstacole".

Pozitia originare 49
7

situa,tia in care mai rnulgi indivizi, fiecare urrndrindu'gi propriile inrerese, renungd unii
in favoarea altorala lucrurile de care se pot lipsi cu usurinpd, pentru a obgine in schimb
ceea ce iqi doresc cel mai mult. Echilibrul este rezultatulinEelegerilor litrer incheiate
intre comercianpii dispuqi la acest lucru. EI reprezintd cea mai bund situagie la care
poate ajunge orice individ prin intermediul schimbului liber, situagie compatibild cu
dreptul gi libertatea celorlalgi de a-qi urmd.ri interesele in acelagi mod. Tocmai din acest
motiv aceastd sitare de lucruri este un echi{ibru, una care va persista dacd nu vor exista
modificriri ulterioare ale circumstantelor. Nimeni nu are nici un motiv s-o modifice.
Dacd o indepdrtare de la aceastd situalie declangeazd tendinpe care o restabilesc, atunci
echilibrul este stabil.
Desigur, faptul cd situapia este una de echilibru, chiar qi unul stabil, nu insearnnd
implicit cd ea este corectd din punct de vedere moral sau dreaptd. inseamna doar ci
datd fiind evaluarea pe care oamenii o fac pozipiei lor, ei voracfiona concret pentru
prezervatea ei. Desigur, qi un echilibrubazatpe animozitate gi ostilitate poate fi unul
stabil; fiecare ar putea gdndi cd o schimbare posibili ar fi mai rea. i., cel mai bun caz,
ceea ce fiecare poate realiza pentru el este mai degrabd o condipie mai pupin nedreap-
tii, decAt una mai bund. Evaluarea morald a situagiilor de echilitrru depinde de circum-
stanpele.de bazd,carc le determind. Tocmai datoritd acestui aspecr conceppia poziliei
originare con:line trrsdturi specifice teoriei rnorale. tn timp ce, sd spunem, teoria
pre,tului incearcd sd dea'o explicafe a fluctuapiilor piepei plecAnd de la supozipii despre
tendinpele actuale, interpretarea avantajoasd din punct de vedere filozofic a situagiei
inigiale incorporeazd condipii despre care se considerd cd esre rezonabil sd fie impuse
in alegerea principiilor. Scopul ei, prin contrast cu cel al teoriei sociale, este se carac-
tetizeze aceastd situapie in aga f.el inc6t principii,le care vor fi alese, indiferent care at
fi ele, sd fie acceptabil.e dintr-un punct de vedere moral. Pozigia originard esr€.asrfel
definitd incdt ea sd reprezinte un status quo in care orice acord realizar este corect si
echitabil. Este o stare de lucruri in care pirpile sunt reprezentate in mod egal ca per-
soane morale, iar ceea ce se obgine nu este influengat de contingenEele arbitrare sau
de balanpa relativd a forEelor sociale. Astfel, teoria dreptdEii ca impargialitate esre capa-
bild sd foloseascd ideea de dreptate procedurald purd chiar de la incepur.
Atunci, este evident cd,pozigiaoriginard reprezintdo situaEie pur ipoteticd. Nu este
nevoie ca ceva asemdndtor ei sd se realizeze vreodatd, deqi putern urm6nd deliberat
constrangerile pe care le exprimi sd simulim reflecpiile prirgilor. Conceppia pozipiei
originare nu intengioneazd sd explice comportamenrul uman, cu exceplia situagiei in
care incearcd intr-o anumitd mdsurd si ofere o interpretare a judecrigilor noastre morale
gi ne ajutd sd explicdm faptul cd avem un sirnl al dreptripii. Dreptatea ca imparpialitate
este o teorie a sentimentelor noastre morale ca expresie a judecrililor n.oastre bine
chibzuite in echilibru reflectiv. Dupd cate s-ar purea presupune, acesre se nrimenre
ne influengeazd pargial gand,irea gi acEiunea. Astfel, deqi concepgia pozigiei origina.re
este parte a teoriei comportamentului, aceasta nu irnplica deloc faptul cd existli siruagii
reale asemdndtoarc. Este necesar ca principiile care vor fi alese, si joace rolul cerut in
rafionamentul gi comportamentul nosrru moral. (...)

50 DreFate.sau rnorallitate? O introducere in filozofia politica a lui John Rawls

 O remarcd finald. Dupd cum am ardtat, existd mai multe interpretdri posibile ale
siruatiei iniliale. Aceastd conceplie variazdin funcgie de cum sunt concepute pdrpile
conrractoare, de ceea ce se considerd a fi credingele gi interesele lor, de alternativele
pe care le au la dispozipie, q.a.m.d. i.r u"est sens, existd diferite teorii ale contractului'
Teoria dreptdpii ca imparpialitate este doar una dintre ele. Iar problema justificirii este
rczolvatd, in mdsura in care acest lucru este posibil, afitdnd cd existd o singurd
interpretare a situapiei inigiale care exprima cel mai bine condigiile ce sunt considerate
suficient de rezonabile pentru a fi impuse in alegerea principiilor gi care, in acelaqi
dmp, conduc cdtre o conceplie ce caracterizeazd judecdgile noastre bine chibzuite in
echilibru reflectiv. Interpretarea cea mai avantajoasS, sau standard,la care md voi
referi este ceaapozigiei originare. (...)

24. Vilulde ignoranli

Ideea de poztgie originard are rolul de a stabili o procedurd corectd gi echitabild,
astfel incfit orice principii asupra cdrora se va cddea de acord vor fi drepte. Scopul este
de-a folosi no[iunea de dreptate procedurald purd (pure proceduraljustice) cabazd a
reoriei. Trebuie sd anuldm, intr-un fel oarecare, efectele contingentelor specifice care
ii pun pe oameni in dezacord, qi ii indeamnd sd exploateze circumstangele sociale qi
naturale in folosul propriu. Pentru a face acest lucru, voi presupune cd pdrgile sunt
siruare in spatele unui vdl de ignorangd. Ele nu gtiu cum vor afecta diferitele alter-
native situa[ia lor particulard, gi sunt obligate sd evalueze principiile numai pe baza
18
considerapiilor generale.
Se presupune, apoi, cd pdrpile nu cunosc anumite tipuri de fapte particulare. in
primul r6nd, nimeni nu qtie care este locul sdu in societate, pozigia de clasd sau statutul
siu social; nu qrie nici care este $ansa sa in distribugia inzestrdrilor qi abilitngilor naturale,
adicd inteligenga qi puterea sa, gi altele asemdndtoare. Nimeni nu qtie, de asemenea,
care este conceplia sa despre bine, aspectele concrete ale planului sdu ralional de viapd,
Si nici mdcar trdsdturile speciale ale psihologiei sale precum aversiunea
pentru risc sau
inclinagia cdtre optimism sau pesimism. Mai mult, presupun cd pdrgile nu cunosc cir-
cumstantele concrete ale propriei lor societdpi. Adicd, ele nu cunosc situapia ei

18
Vdlul de ignoranld este o condilie atdt de naturald, incAt multora trebuie si le fi trecut prin
minte ceva asemenator. Formularea din text se gise;te implicit in doctrina kantiani a imperativului
categoric, atdt prin maniera in care este definit acest criteriu procedural, cAt qi prin modul in care il
folose;te Kant. Astfel, cdnd Kant ne spune sd ne testim maxima acliunii, ludnd in consideralie
situatia in care ea ar fi o lege universald a naturii, el trebuie sd presupund cd noi nu qtim care ne este
locul in acest imaginat sistem al naturii. Vezi, de exemplu, comentariul siu despre ragiunea practicd
dh The Cririque of Practical Reason, Academy Edition, vol. V, pp. 68-72 (Ed.rom., Critica Raliunii
Practice, trad. de Nicolae Bagdasar, Bucuregti, Ed. $tiinpifice, 1972, pp.39-43 - n. coord.). O restricgie
similard asupra informaliei poate fi gdsitd in J.C. Harsanyi, ,,Cardinal Utility in Welfare Economics
and in the Theory ol Risk-raking", Journal of Political Econotny, vol. 61 (1953). Cu toate acestea,
celelalte aspecre ale teoriei lui Harsanyi sunt oarecum diferite 9i el foloseqte restricgia pentru a
dezvolta o teorie utilitaristd. Vezi ulcimul paragraf din $ 27.

Pozilia originari 51
economica sau politice, sau nivelul de civilizagie 9i de culturd la care a fost capabila sa
ajungn. Persoanele din pozigia originar:i n-au nici un fel de informapie despre genera[ia
cdreia ii apar[in. Aceste restricgii mai generale asupra cunoagterii sunr parEial jusrificare,
deoarece apar controverse inrre generalii, precum gi in cadrul lor, legate de dreptatea
sociale, de exemplu, controversa legatd de rata adecvatd de economisire a capitalului, gi
cea privitoare la conservarea resurselor naturale qi a mediului inconjurator. Existd de
asemenea, mAcar teoretic, controversa legatd de o politica rezonablld in domeniul
geneticii. La fel qi in aceste caztri, pentru a duce la caprit ideea de pozigie originari,
pdrgile nu trebuie si cunoascd contingenpele care le situeazd in opoziEie. Ele rrebuie sd
aleagd principiile cu ale cdror consecin[e sunt pregitite sd trdiascd indiferent de generagia
cdreia ii vor aparline.
inmasura in care este posibil, singurul fapt concret pe care il cunosc pdrpile este
cd societatea lor este supusii circumstanpelor dreptdgii, cu tot ce implicd acest fapt.
Oricum, se considerd ca de la sine ingeles faptul cd ele cunosc aspectele generale
referitoare la societate umand. Ele inpeleg problemele politice si principiile teoriei
economice; ele cunosc baza organizarii sociale si legile psihologiei umane. De fapt,
se presupune cri prirpile cunosc toate faptele generale care influeng eazd, alegerea prin-
cipiilor dreptilii. Nu existd nici un fel de restricEii asupra informapiei generale, adicd,
asupra legilor qi teoriilor generale, de vreme ce concepgiile despre dreptate trebuie sa
fie adaptate caracteristicilor sistemelor de cooperare sociali pe care trebuie sd le
reglementeze, si nu avem nici un motiv sd eliminrim aceste cunogtin[e. Existd, de
exemplu, o opinie potrivnicd teoriei dreptdgii dupd care, din perspectiva legilor
psihologiei morale, oamenii nu vot avea doringa sd acgioneze conform acestei teorii,
chiar qi atunci c6nd institugiile societrigii lor ii satisfac ceringele. Ca urmare, in aceasrd
situalie, va fi dificil sd se asigure stabilitatea cooperdrii sociale. O rrdsdturd importantd
a unei concep[ii a dreptaEii este aceea cA eava trebui sii-qi producii propriul suport.
Principiile sale trebuie sii fie astfel concepute inc6t, atunci c0nd sunt incorporate in
structura de baz'i a societdtii, oamenii vor rinde sd dobAndeascd un simg al drepdEii
corespunzitor, gi igi vor dezvolta dorinEa de acgiona in conformitate cu principiile ei.
in aceasta situapie conceplia dreptdgii este stabili. Acest rip de informapie generale
este admisibil in poziria originari.
Nopiunea de v:il de ignorangri creeazil mai multe dificukagi. Unii pot obiecta ca
excluderea a aproape tuturor informagiilor particulare face dificila ingelegerea a ceea
ce inseamnd poztgia originard. Astfel, ar putea fi util sn observdm ca una sau mai multe
persoane pot intra in orice momenr ?n aceasrd pozigie sau, chiar mai muk, pot simula
deliberdrile din aceastd situapie ipoteticd, rapion6nd pur si simplu in conformitate cu
restriqiile specifice. Cind pledam penrru o conceplie a dreprd[ii trebuie sd fim siguri
cd se afld printre alternativele permise gi cd satisface cerinpele formale stipulate. Nu
pot fi avansate nici un fel de consideralii in favoarea sa, cu excep[ia celor asupra cdrora
ar fi ragional sd insistdm, avdnd in vedere cii lipseqte tipul de cunogtin[e exclus de vilul
de ignoranpd. Evaluarea principiilor trebuie fdcutd in termenii consecingelor generale
ale recunoagterii lor publice qi ale aplicririi lor universale, presupundndu-se cd topi vor

52 Dreptate sau moralitate? O introducere in filozofia politici a lui John Rawls

fi de acord cu ele. A spune cd o anumita conceplie a dreptdgii va fi aleasd in pozipia
originard, este echivalent cu a spune ca o deliberare ralionald, satisfecand anumite
condigii qi restricgii, va ajunge la o anumitil concluzie. Dacd este necesar, ralionamen-
rui care conduce la acest rezlultat poate fi exprimat mai formal. Oricum, voi vorbi in
conrinuare in termenii noliunii de pozigie originard. Este un mod mai economic qi mai
sugestiv, evidenpiazd anumite tresaturi esenliale peste care altminteri s-ar putea trece
;i
u$or cu vederea.
Aceste remarci arata cd pozil\a originari nu trebuie conceputd ca o adunare gene-
rald, care include pe toli cei care vor trdi la un moment daq 9i, cu atat mai pupin, ca o
adunare a tuturor celor care ar putea trdi la un moment dat. Nu este o adunare a tutu-
ror persoanelor actuale sau posibile. Dacd ne-am imagina pozigia originard in oricare
din aceste moduri, aceastd conceplie ar inceta sd mai fie uir ghid firesc pentru intuilie,
si nu ar mai avea un sens clar. in orice caz, poziliaoriginard trebuie astfel interpretata
incAt cineva sd poatti adopta perspectiva ei in orice moment. Trebuie sa nu aibd nici
o importangd momentul in care cineva adoptd aceasti perspective, sau cine o adoptd:
restricgiile trebuie sa fie de aga naturd inc6t intotdeauna sd fie alese aceleaqi principii.
Vdlul de ignorangd este o condilie cheie pentru realizarea acestei cerinfe. E,l ne asiguri
nu numai cd informapia disponibild este relevantd, dar si cd este intotdeauna aceeaqi'
Se poate obiecta cd ceringa vdlului de ignoranlii este irapionald. Desigur, unii pot
obiecta cd principiile trebuie alese in lumina ?ntregii cunoa$teri disponibile. Se pot da
diferite replici la aceastd pretenfie. Voi schipa, aici, pe acelea care subliniazi simpli-
ficdrile ce trebuie fdcute. dacd este sd avem o teorie in cele din urmd. (Cele bazate pe
inrerpretarea kantiand apozigieioriginare sunt date in $ 40) in primul rAnd, este limpede
ca de vreme ce pdrgile nu cunosc diferengele dintre ele, si toate sunt la fel de rapionale
si situate in aceeasi pozigie, fiecare dintre ele este convinsd de acelaqi fel de argumente.
Prin urmare, purem sd privim acordul din pozigia originari din punctul de vedere al unei
singure persoane, aleasd la intAmplare. Dacd oricare dintre pdrgi va prefera, dupii o ma-
turd chibzuinra, o concepfie a dreptdlii in detrimentul alteia, atunci toate o vor prefera
pe aceasta, qi se va putea ajunge la un acord unanim. Putem sa ne imagindm, pentru a
face lucrurile mai vii, cd prirgilor li se cere sd comunice intre ele printr-un arbitru ca inter-
mediar, si cd acesta va trebui sd comunice ce alternative au fost propuse gi ce ragiuni au
fost oferite in sprijinul lor. El va interzrce tentativele de a forma coalitii, si va informa
pdrgile cAnd au ajuns la o inpelegere. Dar un asemenea arbitru este in fapt de prisos, dacd
presupunem cri deliberdrile pirpilor trebuie sd fie identice.
De aici, decurge consecinla foarte importantd cii pdrpile nu o au obazd pentru o
tArguiald in accepgiunea obi$nuiti. Nimeni nu-qi cunoaqte situapia in societate qi nici
inzestrarea sa naturald gi, in consecin@, nimeni nu este in pozigia sd adapteze prin-
cipiile in avantajul sdu. Putem sd ne imagindm cd una dintre pdrpile contractoare ame-
ningd cd nu se va da bdtutd pAnd c6nd ceilalgi nu vot fi de acord cr-r principiile
favorabile ei. Dar cum va stii ea care principii sunt in mod special in favoarea ei? Ace-
lagi lucru este valabil si in cazul formdrii de coalif i: dacd un grup a decis sa se uneascd
in detrimentul celorlalgi, membrii acestui grup nu vor qti cum sd-qi asigure un avantaj

Pozitia originard
in alegerea principiilor. Chiar dacd vor reugi sd-i convingd pe ceilalEi sd fie de acord cu
propunerea lor, tot nu vor avea nici o garanfie ci aceasta a fost ?n favoarea lor, de
vreme ce nu pot sd se identifice pe ei inqisi nici dupd nume, nici dupd descriere. Sin-
g:utul caz in care nu se aplicd aceaste concluzie este cel referitor la chestiunea econo-
misirii. Atata timp cat persoanele din pozigia originard qriu cd sunr conremporane
(avAnd in vedere timpul prezent al interpretdrii intrdrii), ele pot sd.favorizeze generalia
lor refuznnd sd facd orice fel de sacrificiu pentru generagiile viitoare; ele pur qi simplu
iau de bun principiul cd nimeni n-are datoria de a economisi pentru posteritate. (...)
Prin urmare, restricEiile impuse asupra informagiilor paniculare in pozipia originard
sunt de o importanld capitald. F ere ele nu vom fi de loc in stare sd elabordm o teorie
concludentd a dreptigii. Va trebui sd ne mulEumim cu o formuld vagd ce afirmd ci
dreptatea este ceva asupra cdreia s-ar putea conveni, fdrd sd fim in stare sd spunem
prea mult, sau chiar nimic, despre insdqi substanga acordului. RestricEiile formale cu-
prinse ?n conceptul care defineqte ceea ce este corect din punct de vedere moral
(concept of rigrtt), acelea care se aplicd in mod direct principiilor, nu sunr suficiente pen-
tru scopul nostru. Vdlul de ignorangd face posibild alegerea unanimd a unei concepgii
particulare a dreptdpii. Fard aceste limite impuse cunoagterii, problema negocierii din
pozigia originari ar fi extrem de complicatd. Chiar dacdar exista o solugie teoreticd, nu
vom fi in stare, cel pugin in momentul actual, s-o determindm.
Nopiunea vdlului de ignoranpd esre, cred, implicitd in etica lui Kant (g 40). Totuqi,
problema definirii nivelului de cunoaqtere al pd4ilor gi caracterrzarea alternativelor pe
care acestea le au la dispozipie au fost deseori neglijate, chiar qi de cdtre teoriile contrac-
tualiste. Situapia definitorie pentru deliberarea morali este prezentatd, uneori, intr-un
mod at6t de imprecis, incAt nu vom purem stabili cum se va desfdqura ea. Astfel, doc-
trina lui Perry este fundamental contractualistd: el susgine cd integrarea sociali qi cea
individuald trebuie si se desfdqoare dupd principii total diferite, ultima prin prudenli
radonale, prima prin asentimenrul persoanelor de bund credingi. EI pare si respingd
utilitarismul cam din aceleaqi motive ca cele sugerate mai devreme: adicd, acesta extin-
de nejustificat principiul alegerii in cazul unei singure persoane, la alegerea pe care tre-
buie s-o facd societatea. Cursul adecvat al actiunii este descris ca fiind unul care
avanseazd leluri sociale de genul acelora care pot fi formulate printr-un acord reflectiv,
dat fiind faptul cd pirEile au o cunoa$tere completd a condigiilor qi sunt animate de o
pornire altruistd fagd de interesele celuilalt. Oricum, nu se face nici un efort pentru a
se preciza ?n vreun fel eventualele rezrtltate ale unui asemenea acord. (. . . )
Iatd motivele pentru care vdlul de ignoranpd este mai mult decdt doar o simplifi-
care. Noi vrem sd definim pozipia originari. in aqa fel incAt sd ajungem la solugia doritd.
Dacd se admite o cunoastere a situapiilor particulare, atunci rezultatul va fi influengat
de circumstante arbitrare. Dupd cum am vdzut deja, a trara pe fiecare funcpie de cdt
de puternic este avantajul sdu nu este un principiu al dreptdgii. Dacd este ca pozi;ia
originard si producd acorduri care sunt drepte, atunci pdrgile trebuie sd fie situate
intr-o pozigie corectd qi echitabiln, qi tratate in mod egal ca persoane morale. Arbitrarul
lumii trebuie corectat prin modificarea circumstantelor situatiei contractuale initiale.

54 Dreptate sau moralitate? O introducere in filozofia politici a lui John Rawis

 in plus, dacd in alegerea principiilor am pretins unanimitate, chiar qi arunci cAnd existd
o informagie completd, se va putea lua o decizie numai in pugine cazuri, in special in
cele care sunt evidente. O concepgie a dreptdgii bazatd. pe unanimitate in aceste
circumstange ar fi intr-adevdr inconsistentd $i banald. Dar, de indatri ce excludem
informapia, cerinfa unanimitdgii nu mai este nefireascd gi faptul cd poate fi satisfiicuta
este de mare importanld. Ea ne permite si spunem despre conceplia dreptdgii aleasii
ci reprezintd o reconciliere genuind a intereselor.
O remarcS finala. Voi presupune cd de cele mai multe ori pdrgile posede toate
informapiile generale. Nici un fapt general nu le este inaccesibil. Am acceptat acest
lucru in special pentru a evita complicagiile. Cu toate acestea, o concepfie a dreptdpii
uebuie sd, fie lsaza publicd a terme nilor cooperirii sociale. De vreme ce inpelegerea
comuni necesite anumite limitari ale aspectelor complexe ale principiilor, ar putea
exista, de asemenea, limite ale folosirii cunoagterii teoretice in pozigia originard. Evi-
dent, va fi dificil sd clasificdm;i sd sortdm diferitele tipuri de fapte generale 9i sd le
evaluam complexitatea. Nu voi face nici o tentativl in acest sens. Oricum, noi recu-
noa$tem o construcfie teoreticii complicatd atunci cAnd o intdlnim. Astfel, pare rezo-
nabil sd spunem ca este de preferat o conceplie a drepteiii in raport cu alta, celelalte
consideragii fiind egale, dacd ea este fundamentata pe fapte generale extrem de
simple, iar alegerea ei nu depinde de calcule elaborate in lumina unei vaste serii de
posibilitapi definite teoretic. Este de dorit ca fundamentele unei conceplii publice a
dreptripii sd fie evidente pentru oricine, atunci cAnd circumstantele permit acest lucru.
Prestrpun cd aceste considera;ii pledeazdin favoarea celor doud principii ale dreptdgii
in raport cu criteriul utilitdlii.

25. Ralionalitatea pirlilor

Am presupus pdnd acum ca persoanele din poziEia originar:i sunt rafionale. Dar am
presupus, de asemenea, cd ele nu qtiu care este concepgia lor despre bine. Aceasta
inseamni ci, degi ele gtiu cd au un anumit plan de viapd ragional, nu cunosc detaliile
acestui plan, scopurile gi interesele particulare care trebuie promovate. Atunci, cum vor
putea sd decidd care concepfii ale dreptdpii sunt cele mai avantajoase pentru ele? Sau,
ar trebui sa presupunem cd ele sunt reduse doar Ia situagia de a ghicil Pentru a face
fa@ acestei dificultdEi, am avansat ipoteza cd ele acceptd interpretarea datA binelui in
capitolul anterior: ele vor prefera, in mod normal, si aibi mai degrabi mai multe bunuri
sociale primare decit mai pugine. Desigur, o datd ce vdlul de ignorangd este inldturat,
s-ar putea int6mpla ca unele dintre ele sd nu doreascd, din motive religioase sau de alta
naturd, o cantitate mai mare din aceste bunuri. Dar, din punctul de vedere al pozipiei
originare, este ralional ca pdrEile sii presupund cd vor vrea s:i. aibri o parte mai mare de
bunuri, din moment ce oricum nu sunt constrdnse sd accepte mai mult daci nu vor.
Astfel, chiar dacd pdrpile sunt lipsite de informagia despre scopurile lor particulare, ele
au totugi suficiente informagii pentru a clasifica alternativele. E,le gtiu in general ci
trebuie sd-qi protejeze libertdgile, sd-9i sporeascd gansele, qi sd-si imbogigeascd mijloacele

Pozitia originard
 pentru atingerea scopurilor lor, oricare ar fi acestea. Fiind cdlduzite de teoria despre bine
qi de faptele generale ale psihologiei morale, deliberarile lor nu vor mai fi o chestiune
de ghicit. Ele pot si ia o decizie rafionala in sensul obisnuit.
Conceptul de rationalitate invocat aici este, clr excepfia unei singure trdsdturi
esenliale, cel standard din teoria sociale.leAstfcl, in sens obisnuit, un individ rarional
este conceput ca avAnd un set coerent de preferinge laga dc opfillnile pe care le are la
dispozipie. Fl,l clasificd aceste optiuni in funcgie de c0t de bine ii promoveazd scopurile;
qi va urma planul care ii va satisface cit mai multe din dorinpcle sale, si care are o sansd
mai mare de rcalizare. Ipoteza particulard pe care o avansez, este cii un indivicl rafional
nu sufcri de invidie. Fll nu se grdbeqte si accepte o pierdere penrnl el doar dacd;i
ceilalgi au suferit o pierdere. El nu este deprimat la gAndul cri ceilalgi sunr in posesia
unui indice mai mare de bunuri sociale primare. Sau cel pll[in acest lucru este adevirat,
atata vr€me cit difcrenpele dintre el gi ceilalli nu depdqesc anumite limite, qi cAt timp
el nu crede ca inegalitdlile existentc sunt determinate de nedreptate sau cii sunt
rezultatul acgiunii l.razardului, fira sa existe vreun scop social compensator ($ 80).
Presupunerea cri pdrgile nu sunt lnotivate de invidie ridicd anumite probleme. Ar
trebui probabil sd presupunem, de asemenea, cd elc nu sunr predispuse nici la alte
sentimente precum ruginea qi umilinga ($ 67). O interpretare satisfdciroare a dreptapii
va trebui evcntual sd facA fapri si acestor probleme, dar pentru moment voi lesa deoparte
aceste complicatii. O altd obiecpie la procedura noastra se referi la faptul ci este prea
nerealistd. Oamenii sunr liirii indoiala afectapi de asemenea senrimente. Cum poate
atunci o conceptie a dreptdtii sii ignore acest fapt? Voi rispundc la aceast..i chestiune
impirgind argumentul in f-avoarea principiilor dreptdtii in doua pargi. in prima parre,
principiile sunt derivate din supozipia ci nu exisrd invidie; ?n timp ce in a doua parre,
vom analiza dacd conceptia la care s-a ajrrns este una viabila din perspcctiva
circumstan;elor vierii omcnesti.
LIna din ragitrnile pentru aceasta procedurd este cd invidia are tendinpa de a face pe
oricine mai rdu. i,, acest sens, ea este dezavantajoasd in mod colectiv. A presupune
absenga ei, inseamnd a presupune cd in alegerea principiilor oamenii vor rapiona gtiind
cii au propriul lor plan de viagii care este sLrficient in sine. Ei au un simg sigur al propriei
lor valorii, astfel incat nu vor fi deloc dispugi si renuntc la vreunul din scopurile lor,
chiar dacd ceilalli au mai putine mijloace pentrlr a ;i le promova pe ale lor. Voi elabora
o conceptie a dreptdtii pebaza acestei stipulagii, pentru a vedea care sunr consecinlele.

re
Pentru aceasti accepliune a ragionalitigii, vezi referingele la Sen si Arrow de mai sus, $ 23, nota
9. Este de asemcnea relev:rntii aici discLrlia din I.N,I.D. Little, Tie ()itique of Welfare F,coaomics, editia
a doua (Oxford, Clarendon Press, 19-57), cap. II. Pentru'.rlegerea rapionald in conditii de incertitudine,
vezi $ 26, nota 18. [I.A. Simon discuti dcspre limitarile impuse de concepliilc clasice ale rapionalitilii
;i des;rre nevoia unei teorii mai realiste in ,,A Behavioral Model of Rational Choicc", Quarterly
Jtturnal of Eronomirc,vol.69 (19.5-5). Pentm disculiile filozofice, vczi Donald Davidson,,,Actions,
Reasons, and Causes", Jouraal of'Pfiilosopfu, vol. 60 (1963); C.G. Hempel, Aspets of Scientifir
Explanation (New York, The Free Press, 1965), pp. 463-486; Jonathan Bennett, Rarionaliry (I-ondon,
Routledge and Kegan Paul, 1964), qi J.D. Nlabbott, ,,Reason and Desire", Phitosoph.y, vol. 28 (1953).

56 Dreptate sau moralitate? O introducere in filozofia politici a lui John RawlS

Dupd aceea, voi incerca sa ardt ca atunci c0nd principiile adoptate sunt puse in practicd,
ele conduc la aranjamente sociale in care este pulin probabil ca invidia sau alte
sentimente distructive sd mai fie la fel de puternice. Conceppia dreprdrii eliminn
condipiile care dau nagtere atitudinilor distructive. De aceea, ea este intrinsec stabila
($!i 80-81).
Atunci, supozilia dezinteresului reciproc este redusd la urmdtoarea afirmagie: per-
soanclc din p<-rzigia originarri incearcii sd recunoascn principiile carc le promoveaza pe
cdt posibil sistemul lor de scopuri. Ele fac acest lucru incercdnd sd obEina penrru ele
insele cel mai mare indice de bunuri sociale primare, intrucAt accsta le va permite sa-si
prornoveze cel mai eficient conceptia despre bine, oricare ar fi aceasta. Pertile nu in-
cearcd sd-qi aducd beneficii reciproce sau sd-gi producd prejudicii una alteia; ele nu sunr
detcrminate de afecgiune sau de ranchiuni. Nici nu incedrcd sd cdstige una in detri-
mentul celeilalte; elc nu sunt invidioase sau vanitoase. PunAnd problema in termenii
unui joo, am putea spune ca ele se vor stridui sd obgind un scor absolut cAt de ridicat
posibil. Ele nu doresc un scor mai mare sau mai mic pentru adversarii 1or, si nici nu cauri
si mdreasci sau sa micgoreze diferenta dinrre succesele lor Ei cele ale celorlalpi. Dar
ideca de joc nu se aplicd in realitate, deoarece pdrgile nu sunr interesare sd ciqtige, ci,
judecAnd dupi propriul lor sistem de scopuri, sd oblinii cdt de multe puncre posibile.
Existd o supozilie suplimentard pentru garantarea conformitdtii stricte la princi-
piile dreptriEii. Se presupune cd p:irgile sunr in srare sa aibd un simp al dreptdtii, iar
aceasta reprezintd pentru ele o informapie publice. Rolul acestei condilii este sd asi-
gure integritatea acordului realizat in pozigia originard. Asta nu inseamnd cd pdrpile,
in deliberririle lor, apeleazd la anumite conceplii ale drepti;ii, pentru cA aceasra ar
intra in contradictie cu supozipia motivaliei. Ea inseamnd, mai degrabi, cd pdrgile pot
sa se bazeze una pe cealalta pentru a intelege qi a acpiona in concordangd cu oricare
ar fi principiile asupra cdrora se va ajunge in final la un acord. O datd ce principiile
sunt recunoscute, pdrgile pot sa aiba incredere una in cealaltd pentru a se conforma
lor. Atunci, in realizarea unui acord, cle Etiu cd angajamentul lor reciproc nu este in
zadar: capacitatea lor de a avea un simp al dreptipii garatteaza cn principiile alese vor
fi respectate. Oricum, este esenlial si se remarce ce aceastd supozilie permite totugi
si sc ia in consideratie capacitatea oamenilor de a acgiona pebaza unor concepfii dife-
rite ale dreptdtii. Faptele generale ale psihologiei umane gi principiile educagiei mo-
rale sunt chestiuni relevante pe care pdrpile trebuie si le examineze.Dacd este pu[in
probabil ca o conceplie a dreptdpii sd-qi genereze propriul fundament, sau dacd ii
lipseqte stabilitatea, aceste fapte nu trebuie trecute cu vederea. Pentru cd atunci ar
putea fi preferati o alti conccppie a dreptdgii. Presupozigia avansatd afirmd doar cd
pnrlile au o inclinapie pentru dreptate intr-un sens pur formal: luind in consideratie
toate faptele relevante, inclusiv faptele generale ale psihologiei morale, pdrpile vor
aderala principiile alese in cele din urmi. Ele sunt ralionale pentru cd nr: vor intra
in acorduri pe care ltiu cA nu pot sd le respecte, sau ca pot sd le respecte numai cu
mare greutate. Ele vor gine cont, impreuna cu alte consideraEii, de ceringele angaja-
mentului ($ 29). Astfel, in evaluarea concepiiilor despre dreptate, persoanele din

Pozitia originari
pozilia originard trebuie sd presupund cd se vor conforma cu strictepe celei pe care o
vor alege. Consecinpele acordului lor trebuie examinate pornind de la aceastiL bazd,.
impreund cu observagiile anterioare despre rationalitatea qi despre morivapia pdrgilor,
descrierea pozigiei originare esre aproape completd. Putem sd rezumdm aceastd
descriere prin urmdtoarea listd de elemente ale situagiei iniEiale qi ale variatiilor lor
(asteriscurile marcheazd, interpretdrile care compun pozigia originard):

1. Natura pdrfilor ($ 22)

* a. persoane care reprezintd continuitatea familiei (capii de familie sau liniile
genetice)
b. indivizi
c. asociagii (state, biserici, sau alre organisme colective)

2. Subiectul dreptetii ($ 2)
* a. strucrura de baza a socierdgii
b. regulile asociagiilor comunale
c. dreptul napiunilor

3. P rezentarea alternativelor (g 21 )
* a. lista mai scurtd (sau mai lungd)
b. caracterizarea generald a posibilitdpilor

4. Momentul inrrnrii (g 24)

* a. orice moment (de-a lungul vArstei raEionale) pentru persoanele in viapd
b. toate persoanele concrete (care triiesc la un moment dat) in acelaqi timp
c. toate persoanele posibile care trdiesc in acela$i timp, oricAnd in isrorie

5. Circumstangele dreptdgli (E 2Z)

* a. condiEiile humeene ale deficitului rezonabil (de resurse)
b. condigia (a) plus misuri extreme suplimentare

6. Condigiile formale ale principiilor ($ 23)

* a. generalitate, universalitate,
cunoaqtere publicd, capacitate de ordonare, si
calitatea de instanpi supremi.
b. conditiile de mai sus minus, si spunem, cunoasterea publicd

-
Generalitotea inseamni cd predicatele conlinute in enungul principiilor trebuie sd exprime
proprietliti qi relalii generale; unhtersalitatea se referi la aplicabilitatea lor, ele sunt acceptare qi urmare
de fiecare individ in virtutea calitdgii saie de persoani morald; cein/a canoasterii publice a fost cxplicate
la prima ei ocurenla in text; capacitatea de orr*tnare constd in evaluarea qi acomodarea revendicirilor
conflictuale; principiile funcpioneaz:i ca o instafiti supremd in ralionamentele practice, in arbitrarea
revendicdrilor avansate (n. coord.).

58 Dreptate sau moralitate? O introducere in filozofia politici a lui John Rawls

 7. Cunoagtere Ei credinte ($ 24)
* a. vdlul de ignorangi
b. informapie completd
c. cunoaQtere par;iali

8. Motivagia pdrtilor ($ 25)

* a. dezinteresul reciproc (altruismul limitat)
b. elemente de solidaritate sociald qi de bundvoingd
c. altruismul perfect

9. Ragionalitatea ($$ 25, 28)

* a. folosirea mijloacelor adecvate pentru scopurile propuse, lmpreuna cu
a$teptdrile unificate qi cu interpretarea obiectivd a probabilitagii
b. punctul (a) minus aqteptririle unificate, dar folosind principiul ragiunii insu-
fi ciente- (i nsuficien t reas on)

10. Condigia acordului ($ 24)

* a. unanimitatea perpetuatd
b. acceptul majoritdlii, sau ceva similar, pentru o perioadi limitati

11. Condigia conformirdgii ($ 25)

* a. conformitatea strictii
b. conformitatea pargiald, in grade diferite

12. Situagia de non-acord ($ 23)

* a. egoismul general
b. starea naturald

Putem si revenim acum la alegerea principiilor. Dar, mai int6i, voi mengiona cdteva
neingelegeri care trebuie evitate. inainte de toate, trebuie si reEinem cri pdrgile in pozigia
originard sunt indivizi definipi teoretic. Rapiunile consimgdmAntului lor sunt precizate de
descrierea situagiei contractuale gi de opgiunea lor pentru bunurile primare. Astfel, a
spune cd principiile dreptd[ii vor fi adoptate, echivaleazd, cu a spune cum vor decide
aceste persoane sub influenga factorilor descriqi de interpremrea noastrd. Desigur, ctnd
vom incerca sd simuld.m pozi yia originard. in viapa de zi cu zi, adicd,, atunci cdnd vom
incerca sd ne comportem noi ingine gin6nd cont de constrdngerile argumenului moral,
vom descoperi, probabil, cd reflecpiile qi judecdgile noastre sunt influenlate de atitudinile
si inclinatiile noastre particulare. Se va dovedi cd este dificil sn ne corectdm diferitele
propensiuni qi aversiuni pentru a ne strddui sd ne conformdm condigiilor acestei situagii

' Rawls se referd la faptul cd pd4ile trebuie sri aleagi in condilii de incertitudine, in care lipsegte
informapia relevantS, urmAnd principiul lui Laplace, astfel incAt fiecirei posibilitagi i se atribuie
eceeasi probabilitate (n. coord.).

Fozilia originari 59
7
idealizate. Dar nici unul din aceste lucruri nu afecteazd afirmapia cd,inpozigiaoriginard
persoanele ra[ionale, astfel caracterizate, vor lua o anumitd decizie. Aceastd afirmatie
apartine teoriei dreptdtii. in ce mdsurd oamenii pot sd-$i asume acesr rol in orientarea
rationamentelor lor practice, este o cu totul altd chestiune.
De vreme ce se presupune cd indivizii in pozilia originard nu sunt preocupafi de
interesele celuilalt (desi pot sd fie preocupali de terpe pd4i), se poate crede cd reoria
dreptipii ca impa4ialirare este ea insdgi egoistd. Desigur, nu esre vorba de nici una
din cele trei forme de egoism mentionare mai devreme, dar se poate gandi, afa cum
credea Schopenhauer despre doctrina lui Kant, cd este, cu toate acestea, una egoistd.z0
Aici este vorba de o neingelegere. Chiar dacn pdrpile in pozipia originard sunr caracte-
rizate ca fiind dezinteresate reciproc, acest fapt nu inseamnd auromat ca indivizii in
viapa obignuitd, sau intr-o societate bine-ordonatd, care recunosc principiile alese, vor
fi la fel de dezinteresati unul fatd de celdlalt. Este evident ca cele doud principii ale
dreptlilii 9i principiile obligatiei qi datoriei naturale ne obligd sd ludm in consideratie
drepturile qi revendicdrile celorlalli. Iar simpul dreptagii esre in mod obignuit o dorinld
efectivd de a te conforma acestor restricpii. Motivapia persoanelor din poziqia originard
nu trebuie confundatd. cu motiva[ia indivizilor din viapa z1lnicd,, care acceprd principiile
dreptdfii, si care au un simt al dreptdtii corespunzator. in chestiunile practice un indi-
vid posedd o cunoastere a propriei situapii gi poate, dacd vrea, sd exploateze impre-
jurdrile in avantajul sdu. Dacd simpul sdu de dreptate il va determina sd acgioneze pe
baza principiilor a ceea ce este corect din punct de vedere moral
Q2rintiples of rigfrr) ce
vor fi adoptate in pozigia originard, atunci, cu sigurantd, dorinlele qi scopurile sale nu
sunt egoiste. El accepti voluntar restricpiile indicate de aceastd interpretare a punctu-
lui de vedere moral. Astfel, la un mod mai general, motivalia pdrgilor din pozigia
originard nu determind in mod direct motivapia oamenilor dintr-o societate dreaptd.
Pentru cd, in acest din urmd caz, noi presupunem cii membrii ei cresc si triiesc in
cadrtrl unei structuri debazd drepte, conforma cu exigenpele celor doud principii; apoi,
vom incerca sd determindm ce fel de conceppie despre bine qi sentimente morale vor
dobAndi ei (cap. VIII). De aceea, dezinteresul reciproc al pdrpilor influenpeazd cele-
lalte motivapii numai in mod indirect, adicd, prin efectele pe care le are asupra acor-
dului referitor la principii. Tocmai aceste principii, impreund cu legile psihologiei (aqa
cum funclioneazd acestea in condipiile institupiilor drepte), sunt acelea care modeleazd
scopurile si sentimentele morale ale cetdpenilor unei societdgi bine-ordonate.
O data ce ludm in considerapic ideea unei teorii a contracrului, este tentant sa gan-
dim cd ea nu va produce principiile pe care le dorim, dacd pdrpile nu sunr animate, cel
pulin intr-o anumitd mdsurd, de altruism sau de o preocupare pentru interesele celui-
lalt. Perry, dupd cum am vdztrt, crede cd standardele si deciziile corecte din punct de
vedere moral sunt acelea care promoveazd scopurilc la care se ajunge in urma unui acord
reflectiv, in condigii carc favorizeazd imparpialitatea qi bundvoinpa. Dar combinatia dintre
dezinteresul reciproc si vdlul de ignorangii atinge aproape acelagi scop ca qi altruismul.

20
Yezi on tle Basis of Etfiics, (1840), trad. I.).F.J. Payne (Nez york, The Liberal Art press, lnc.,
1965), pp. 89-92.

60 Dreptate sau moralitate? O introducere in filozofia politic6 a lui John Rawls

 Pentru cd aceasti combinagie de condigii obligd fiecare persoane din pozigia originara sa
ia in consideragie binele celorlalpi. Atunci, in teoria dreptigii ca impargialitate, efectele
bundvoingei sunt obginute prin conlucrarea mai multor condigii. Sentimentul cd aceastd
concepfie a dreptdiii este egoiste este unul inqeldtor, indus de luarea in considerapie
doar a unuia din elementele pozipiei originare. Mai mult, aceste doud presupozilii au
avantaje enorme in comparagie cu cele ale altruismului gi cunoagterii. Dupi cum am
menlionat, ultima combinagie este atat de complexd incit nu va putea fi elaboratd sub
nici o formd o teorie exactd. Nu numai datoriti complicaEiilor cauzate de atAt de multa
informapie insurmontabild, dar qi pentru cd supozigia despre motivalie neccsita
clarificare. De exemplu, in ce consti eficacitatea relativd a prcdispozigiilor altruistc?
Pe scurt, combinagia dintre supozigia dezinteresului reciproc gi cea a vdlului de ignorangd
are meritul simplicitdgii qi al claritagii gi, in acelaqi timp,.oferd o garanfie pentru conse-
cin;ele unor supozipii care par, la prima vedere, mai atractive din punct de vedere moral.
in sf6rqit, rlacd pir;ile sunt concepute ca fdcAnd ele insele propuneri, ele n-au nici
un motiv sd propund principii lipsite de sens sau arbitrare. Dc exemplu, nici una nu va
susline cd trebuie acordate privilegii speciale cclor de 1,80 m, sau celor ndscugi intr-o
zi insoritd. Nimeni nu va sustine principiul ci dreptr-rrile fundamentale trebuie sd
depindn de culoarea pielii sau de calitatea pdrului. Nimeni nu va putea spune daci astfel
de principii vor fi ?n avantajul sdu. Mai mult, oricare din aceste principii constituie o
i limitare a libertagii de acliune, iar astfel de restricpii nu trebuie si fie acceptate fdrd o
raliune. Desigur, putem sa ne imagindrm circumstanle particulare in care aceste carac-
teristici sd fie relevante. Cei nascugi intr-o zi insoritii pot sd fie dotaEi cu Lrn temperament
fericit, iar aceasta poate sd fie o calitate pentru anumite pozigii de autoritate. Dar
niciodatd asemenea distinclii nu vor fi propuse in cadrul primelor principii, pentru ci
f,cestea trebuie sa aibd o anumitii legdturi ragionald cu promovarea intereselor umane
definite in sens larg. RaEionalitatea pargilor qi situagia lor in pozigia originard garanteazi
ce principiile etice gi concepliile dreptdgii au acest confinut general.2l Atunci, inevitabil,
discrimindrile rasiale gi sexuale pleacd de la presupozigia ca anumigi indivizi degin o
pozilie privilegiatd in sistemul social pe care sunt dispuqi s-o exploateze in avantajul lor.
Din punctul de vedere al persoanelor care ocupd o pozipie egald intr-o situagie inigiald,
care este corecti qi echitabild, principiile doctrinelor rasiste explicite nu sunt numai
nedrepte. Ele sunt iralionale. Din acest motiv, putem spune c'i acestea nu sunt de loc
conceplii morale, ci doar mijloace de represiune. Ele nu au un loc intr-o lista rczonabild
de concepgii tradipionale ale dreptigii.22 Desigur, aceasti afirmalie nu este de loc o
problemd de definilie. Este, mai degrabd, o consecingd a condigiilor ce caructerizeazd,

21
ajunge la aceastd concluzie, vezi Philippa Foot, ,,N{oral Arguments",
Penuu un mod diferit de a
-llind,vol.67 (1958),9i,,Moral Beliefs", Proceedings of tie Aristotelian Socie4, vol.59 (1958-1959); Si
R.\\'. Beardsmore,Moral Reasoalag(NewYork, Schocken Books, 1969),in special cap. IV. Problema
conrinutului este discutati pe scurt qi in G.F. Warnock, Contemporary ,l[oral Philosoplr,y (London,
\lacmillan, 1967), pp. 55-61.
22
Pentru un punct de vedere similar, vezi B.A.O. Williams, ,,The Idea of Equaliry", P/tiloso1l/t1.
Po/itirc, and Sociefr, Second Series, ed. Pe ter Laslett qi W.G. Runciman (Oxford, Basil Blackrvell.
1962), p. 113.

Pozi!ia originare 61
 pozilia originard, in special condigiile rapionalitegii pd4ilor qi ale vdlului de ignorangd.
Faptul cd diferitele concepfii despre ceea ce este corecr din punct vedere moral au un
anumit conlinut, gi cd ele exclud principiile arbitrare gi lipsite de sens, este, prin urmare,
o implicarie logica a teoriei.

26. Ralionamentul care conduce la cele doui principii ale dreptdtii

in aceastd sectiune, qi in urmdtoarele doud, voi examina alegerea fdcutd intre cele doud
principii ale dreptdpii qi principiul utilirdtii medii. Determinarea preferinpei rapionale
intre aceste doud opliuni este, probabil, problema centrald in dezvoltarea teoriei
dreptdtii ca imparpialitate, ca o alternativd viabild la tradigia utilitarismului. Voi incepe,
in aceastd sec[iune, prin prezentarea cdtorva remarci intuitive in favoarea celor doud
principii. De asemenea, voi discuta, pe scurt, structura calitativd a argumentului ce ar
trebui construit dacd este ca interpretarea celor doud principii sd fie una concluzivd.
Sd ludm in discugie, acum, punctul de vedere al cuiva din pozigia originard. Nu existd
nici o cale ca el sd obpinr avantaje speciale. Nu existd, pe de altti parte, nici motive ca
el sd accepte dezavantaje speciale. Atdta vreme cAt nu este rezonabil ca el sd se a$tepte
la mai mult decAt la o parte egald cu a celorlalpi in distribupia bunurilor sociale primare,
gi at6ta vreme cat nu este ralional ca el sd accepte mai pugin, este de bun simg sa recu-
noagtem, ca un prim pas, un principiu al dreptdpii care impune o distribupie egald.
Intr-adevdr, acest principiu este atdt de evident, datoritd simetriei pdrgilor, inc6t este la
indem6na oricui. Astfel, pdrgile pornesc de la un principiu care impune libertdti d,ebazdt
egale pentru toate lumea, precum gi egalitatea corectd gi echitabild a ganselor si
distribupia egald, a venitului gi avugiei.
Dar, chiar dacd insistdm ferm asupra prioritatii libertriEilor d,ebazdt si a egalitri.pii
corecte gi echitabile a ganselor, nu existd nici o ragiune pentru care aceastd recunoa$tere
initiala ar trebui sd fie definitd. Societatea va trebui sd ia in considerapie ceringele efici-
enpei economice qi ale colabordrii organizaEionale qi tehnologiei. Dacd existd inegalitdpi
de venit gi avupie, gi diferenge de autoritate gi de grade de responsabilitate, care tind sd
amelioreze situapia tuturor in comparafie cu criteriul egalitdpii, de ce sd nu le acceptdm?
Putem gAndi cri indivizii, in mod ideal, vor dori sd fie folositori unul celuilalt. Dar, de
vreme ce se presupune cd pdrtile sunt dezinteresate reciproc. acceptarea acestor inega-
litdpi economice qi institupionale inseamnd doar recunoa$rerea relagiilor de opozipie in
care se afld oamenii in cadrul circumstanpelor dreptdgii. Ele nu au nici un temei sd se
plangd de motivele celorlalpi. Astfel, pdrpile vor fi de acord cu aceste diferenpe, numai
daci nu vor fi dezamdgite de simpla informagie sau perceprie cri alpii sunt mai bine
situapi; dar am presupus cd decizialor nu este influengatd de invidie. De aceea, srructura
debazd' va permite aceste inegalitdgi atdtavreme cAt ele vor imbundtdpi situagia ruturor,
inclusiv pe cea a celor mai pugin avantajapi, cu condipia ca ele sd fie consistente cu prin-
cipiul libertililor de bazd egale pentru tofi qi al egalitdtii corecte qi echitabile a sanselor.
Deoarece pdrtile pornesc de la o impdrgire egala a rururor bunurilor sociale primare,
cei care vor profita mai pupin vor avea, ca sd zicem aga, un drept de u"to. i1 felul acesta

62 Dreptate sau moralitate? O introducere in filozofia politicd a lui John Rawls

ajungem la principiul diferengei. Daci hlim egalitatea cabazd a comparaliei, cei care au
cAgtigat mai mult trebuie s-o fi facut in tcrmeni care sunt justificabili pentru cei care
au cAqtigat mai pugin.
Atunci, printr-un rafionament de acest tip, pargile ar trebr-ri si ajungi la cele doui
principii ale dreptdgii ordonate lexical. Nu voi incerca, aici, sa justific aceaste ordine, dar
observapiile ce urmeaza vor putea sugera ideea intuitivd. Presuptrn cii piirpile se
imagineazdca fiind persoane libere care au scopuri si interese fundamentale in numele
cerora considera ca este legitim sa emita revendiciri una asupra celeilalte, privitoare la
modrrl de concepere a structurii de bazA a socictipii. Interesul religios este un cunoscut
exemplu istoric al acestei legitimeri; un altul este interesul legat de integritatea per-
soanei. in pozigia originari, pirgile nu $tiu ce frlrme particulare iau aceste interese; dar
ele presupun cd au asemenea interese gi ca libertagile clr: bazii necesare pentnr protecgia
lor sunt garantate de primul principitr. intmcit cle trebrrig sil-si prezerve aceste inte rese,
vor clasifica principiile astfcl incit primrrl sd-l preceadi pc cel de-al doilea. Argumentul
in favoarea celor douii principii poatc fi intarit prir.r cxamiuarea in detaliu a no[iunii de
persoane libera. in linii generale, putem considera ci prirgilc se concep pe ele insele ca
avind un interes de prim ordin (iigficst-otder it/uv.s/l legat de r.nodul in care toate
celelalte interese ale lor, incluzind chiar ;i l-lc cele frrnclarnentale, sllnt modelate qi
determinate de institugiile sociale. Ele ntr se vor conce pe pe ele insele ca fiind inevitabil
legate de urmdrirea vreunui complex pdrticular dc intcrese firndamcntale, pe care s-ar
putca sd-l aiba la un moment dat, sarr ca idcntiflciintlrr-sc crr rrrmirirea acestor scopuri,
chiar daci vor sa aibd drcptLrl dc a promova ascn)cuclr inte resc (crr condigia ca ele sii fie
admisibile). Persoanele libere, se consitlcri, rnai tlegrabrr, liin1c carc 1'rot sd-si revizuiasca
si sa-Si modifice scopurile finale, f i care acrlrda prioritrrtc uirrxinri prczervdrii libeftetii
in acestc chestiuni. in consecinga, elc ntr nrrmai cir urr st optrri finale pe care in principiLr
sunt libere sa le urmareasca sau sd le rcspingi, dlr loirrlirirtea inigiuld si continua devo-
tiune pentru aceste scoprlri trebuic sri sc tirrrnczc qi sr.i st: irlirmc in corrdigii de libertate.
.\tira timp cAt cele douti printipii usigrrri ull ilrrrrliun( rrr rolirrl t are rnentine aceste
condigii elc l'or fi acccpratc, trr;rr tlcgralr.l, (lc( il( l)ln( rlrrrrl rrrilitrrtii. Numai datorite
acestui acord pdrgile vor putea ti sigrrrc crt rl lt giuiurtirt irrtcresLrl lor de prirn ordin ca
persoane libere.
Prioriratea libertrigii inseamnd ci atunci cind libertagile de bazi pot sa fie instituite
efectiv. o Iibertate diminrrati sau una cdrc nu cste rcecasi pentru to[i nu poate fi
schirnbatii in favoarca trnei cre ttcli a brrrriistiirii ccouonricc. NLrmai attrnci cind cir-
ctrmstantelc sociale nu pcrmit ir-rstituilca cfcctivrt r :.rccstor lillcrtagi debazl, se poate
admite limitarea lor; dar, chiar 9i attrnci, accste restricgii pot fi admise numai in misura
in care sunt necesarc pentru a pregiti momentul cind nrr vor mai fi de loc justificate.
).legarea libertdgilor debaza egale pentrrr toti pclate fi justificatri numai atunci cdnd
cste csenlialii pentru schirnbarea condigiilor de civilizagie, astfcl incit, la momentul
potrivit, rripi sii sc poirtzi brrcrrrl tlc irtcstc lilrcrtrtli. l)c lcceir, adopt0nd ordinea lexicala
a celor douii principii, pnrgile presupun cri circunrstantcle sclcictagii lor, oricarc ar fi
acestea, permit realizarea efectivii a libertdpilor debazl egale. Sau, daca nu permit

Pozitia originard
acest lucru, circumstan[ele sunt totugi suficient de favorabile, incAt prioritatea pri-
mului principiu sd indice cele mai urgente schimbari si calca optima carre srarea
sociald in care sa poatd fi institr,rite pe deplin toatc libertitilc de bazri. Rcalizarea com-
pletd a celor doud principii ordonate lexical este o tendin[i pe termen lung a acestei
relapii de ordine, cel pugin in conditii suficier-rt de l-avorabile.
Din aceste observagii pare ca cele doud principii consriruic cel putin o conceprie
plauzibild a dreptdpii. Cu toatc acestca, problcrna este cum se l)oatc argumenta in
favoarea lor intr-un rnod mai sisternatic. Pentru aceasta existri o scrie de metocle. Se
pot analiza consecintele lor per.rtru instittrtii, si sc pot observa implicagiilc lor pentru
politica socialr de baza. in felul acesta, clc sunr rcsrate prin cornparlric cu judecdgile
noastre bine chibzr-rite despre dreptate. Partea a rloLrit cste dedicatii acestei probleme.
Dar se poate incerca, de lsemeneit, se se grrscasci zrrgumcnte in far,oarea lor care sunt
decisive din punctul de vedere al pozitici originarc. Penrnr a veclea curn poate fi
realizat acest lucrtl, cste util, ca proceden crrristic, si considerrinr celc doud principii
drept solugia "maximil'to la problema drcptritii sociale. Flxistri o relatie intrc cele doua
principii si regula maximin pentru alegerc in conditii cle irrccrrittrdine.23 Aceasta esre
evidenti datoritd faptului ca cele doui principii sunt rrcclca pe carc o persoanii lc-ar
alege pentru configurarea unei societri;i in care advcrsarul siirr trcbuie si-i stabileascii
locul. Regula maximin ne cerc szi aranjinr solutiilc rlrrpri rczrrkatele lor posibile cele
mai rele: trebuie sa alcgem solugia al crirci ccl mui rriu rczultat este supcrior celor mai
rele rezultate ale celorlalte.2l Desigrrr, indivizii clin pozitia originarii nu vor presupllne
cd locul inipial ?n societate a lbst dccis c1e un adversar riuvoitor. Dupii cum rcmarc mai

23
O discupic accesibili clesprc aceastr si tlcsprc altc rcgrrli alc alcgerii in conditii cle incertitudine
poate fi gisitd in W.J. Baumol, lirononi 'l luttt' tutd Oprrrt/iotrs ,.\ nth,si.r. ctl. a doua (F)nglewoocl (iliffs,
N'J. Prentice-Hall Inc., 196.5), cap. 24. [Jairnrol clr o intcrprerrrrc gcomcrrici a acestor regr-rli, cerre
include diagrama tblosita in $ l3 pentrtr a ilrrstra principiul rlilcrcnrci. \'ezi, rlc asemenca, pcnrrlr o
interprctare con-rpletd, R.l). Luce si Hou'arrl Rai|f ,r, Ootnu tnrl Ih isions (Ncrv York, John Wiley apcl
Sons. Inc.. 1957t. cap. Xlll.
la Si considerdm tabloul picrclerilor-si-cistigtrrilor
cle nrri jos. [tl reprczintri pierclerile si
cistigurile pentru o situatie care nlr estc un ioc (lc srrxtegic. Nirrrcni nrr joacti imporriv;r pcrsorrnei
carc ia decizia; in schinrb, ca se confruntii crr rrrai nrultc circtrrnstlrrrtc posibile care pot sau nu sa apari.
Care circumstange sc intimpli sti se rcalizcze, rrrr tlcpirrrlc rlc cccrr cc va decitlc persoan2l care alcge,
sau dc faptul dacri ea isi va antrnfa dinainte alcgcrile. Nrrrnclclc rlin talrcl rcprczint:i vaiori monetare
(in sutc de dolari) in raport cu o rnumitri sitruric iniriulrt clatrt. (iiisrigul (g) depinde de dccizia
indivicluali (d) circumstrnge (c). Asrli'l g: 1 (rl. r.). l,rt'srrprrrrirrtl cii cxisrri trei decizii posibile
Si de
si trei circumstante posibile, vom aveA unnirtorul tablou :rl picrclcrikrr-si,cA;tigurilor:

(lirctrrrrstarrtc
Deciz)i c1 c2 t:3

d1 -7 li 12
dZ -tl 7 t4
d.l 5 6 B

Regula maxirnin nc cere sri lttiltn a trcia tlecizie. l)cntrrr tii in irccstcaz, lucrtrl cel nrai rziu care se
poatc intimpla cste ca cineva s:i ciqtige cinci srrte de cloleri. ceel ce cste rnai bine dccit ce am plltea

Dreptate sau moralitate? O introducere in filozofia politicd a lui John Rawls

jos, ei n-ar trebui sd ratior.eze pornind de la premise false. Vdlul de ignorangd nu con-
travine acestei idei, in mdsura in care lipsa de informagie nu este o informagie
trunchiatd. Dar faptul cd cele doud principii ar fi alese dacri. pdrgile ar fi forpate sd se
protejeze impotriva unei asemenea imprejurdri, explicd in ce sens aceastd conceplie
este solulia maximin. Aceastd analogie slgereazd cd dacd pozipia originard a fost
descrisd astfel incat este ralional ca pdrpile sd adopte atitudinea conservatoare expri-
matd de aceastd reguld, poate fi construit in mod efectiv un argument concluziv in
favoarea acestor principii. Evident, regula maximin nu este, in general, un ghid
adecvat pentru alegere in condigii de incertitudine. Ea este valabild numai in situagiile
caractetizate prin anumite trdsdturi particulare. Atunci, scopul meu este sd ardt cd se
poate gdsi un argument solid in favoarea celor doud principii, fundamentat pe faptul
cd. pozigia originard intruneqte aceste tresdturi inrr-un grad inalt. (...)

obtine luAnd celelalte decizii, cdnd am putea pierde qapte sau opt sute de dolari. Astfel, alegerea
lui d3 maximizeazdf (d, c) pentru valoarea c care, pentru un d dat, minimizeazd f. Termenul maximin
inseamnd rnaxirnum minimorum (maximizarea ninimului- n. coord.); iar regula ne direcpioneazi atenlia
c5[e cel mai rdu lucru care se poate intdmpla in orice acpiune propusd, ;i ne determini si decidem
in lumina acestui fapt.

Fozifia originari 65