Sunteți pe pagina 1din 27

DOCTRINA ŞI DEONTOLOGIA PROFESIEI CONTABILE

1. Care sunt atribuţiile Conferinţei Naţionale a Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din
Romania?
Conferința Naționala este organul superior de conducere si de control al Corpului.
Conferin ța Na ționala este constituita din:
- membrii Consiliului Superior;
- membrii consiliilor filialelor Corpului;
- membrii comisiilor de disciplina ;
- reprezentanții Ministerului Economiei şi Finanțelor de pe lângă Consiliul Superior si consiliile filialelor;
- reprezentanți ai membrilor din fiecare filiala a Corpului, desemnați de adunările generale, conform normei de
reprezentare de 1 la 100 membri înscrişi în Tabloul Corpului, în vigoare la 31 decembrie a anului expirat.
Conferinţa Naţională este
o ordinară şi
o extraordinară
Conferinţa naţională ordinară se întruneşte anual prin grija Consiliului superior, care alege locul şi stabileşte data;
convocarea Conferinţei naţionale ordinare se face cu cel puţin 20 de zile înaintea datei de desfăşurare a acesteia.
Conferinţa naţională ordinară are atribuţiile prevăzute de art.31 din Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994, republicată.
În exercitarea atribuţiilor sale legale, Conferinţa naţională ia şi următoarele măsuri:
a) aprobă prin vot deschis situaţiile financiare anuale, raportul cenzorilor sau auditorilor, execuţia bugetului de
venituri şi cheltuieli pentru exerciţiul financiar încheiat, precum şi bugetul de venituri şi cheltuieli al exerciţiului financiar
viitor, prezentate de Consiliul superior;
b) aprobă prin vot deschis organigrama Corpului la nivel central şi teritorial, sistemul de salarizare pentru anul
următor, precum şi principiile şi criteriile de organizare şi de salarizare a personalului angajat al Corpului;
c) aprobă prin vot deschis sistemul de acordare şi cuantumul cheltuielilor de deplasare şi reprezentare;
d) alege şi revocă preşedintele şi membrii Consiliului superior şi ai comisiei de cenzori; alege şi revocă preşedintele
şi doi membri ai Comisiei superioare de disciplină;
e) aprobă raportul Consiliului superior referitor la rezultatul alegerilor privind reînnoirea mandatelor membrilor
consiliilor filialelor Corpului, inclusiv revocarea celor aleşi;
f) aprobă prin vot deschis nivelul indemnizaţiilor pentru organele alese ale Corpului;
g) aprobă normele privind controlul modului de respectare a normelor profesionale, constatarea abaterilor şi
aplicarea sancţiunilor administrative şi/sau disciplinare membrilor sau personalului angajat.
h) stabileşte anual cotizaţiile datorate de membrii Corpului şi taxele de înscriere în evidenţele Corpului;
i) confirmă lista cuprinzând membrii de onoare ai Corpului;
j) stabileşte măsurile necesare şi urmăreşte îndeplinirea altor atribuţii prevăzute de actele normative, precum şi a
propriilor hotărâri.
Conferinţa Naţională extraordinară are loc numai în cazuri deosebite şi se convoacă cu cel puţin 15 zile înaintea
datei fixate pentru desfăşurarea ei, de către Consiliul Superior, pe baza ordinii de zi stabilite de acesta din proprie iniţiativă
sau la propunerea filialelor reprezentând peste o cincime din totalul membrilor Corpului.

2. Care sunt atribuţiile Consiliului Superior al CECCAR?


Consiliul Superior exercită drepturile Corpului aferente statutului său de persoană juridică de utilitate publică; în
mod esenţial, are ca atribuţie reprezentarea profesiunii în faţa autorităţilor publice prin preşedintele său şi coordonarea
acţiunilor consiliilor filialelor judeţene.
Consiliul superior cuprinde maximum 24 de membri, inclusiv preşedintele, şi 8 supleanţi. Reprezentarea experţilor
contabili şi contabililor autorizaţi se stabileşte în funcţie de procentajul experţilor contabili în raport cu totalul membrilor
Corpului la nivelul ţării.
Consiliul superior se convoacă cel puţin o dată pe semestru de către preşedintele său şi ori de câte ori este necesar;
de asemenea, poate fi convocat la cererea Biroului permanent, a majorităţii membrilor Consiliului superior, precum şi la
cererea Comisiei superioare de disciplină.

1
Deliberările Consiliului superior au caracter strict secret; hotărârile sunt date publicităţii în revista editată de Corp
şi/sau pe site-ul Corpului. Hotărârile de interes general se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Consiliul superior are următoarele atribuţii:
a) alege dintre membrii săi 5 vicepreşedinţi ai Consiliului superior: 4 dintre aceştia sunt aleşi dintre experţii contabili,
iar unul, dintre contabilii autorizaţi;
b) asigură elaborarea şi completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Corpului, solicitând avizele
Ministerului Economiei şi Finanţelor şi Ministerului Justiţiei; regulamentul de organizare şi funcţionare nu va fi înaintat
pentru aprobare fără avizele favorabile ale celor două ministere;
c) asigură elaborarea şi completarea Codului etic naţional al profesioniştilor contabili pe baza Codului etic IFAC;
d) asigură administrarea şi gestionarea patrimoniului Corpului;
e) deliberează asupra tuturor problemelor privind profesia de expert contabil şi de contabil autorizat;
f) veghează ca reglementările privind dobândirea calităţii de expert contabil şi contabil autorizat să fie aplicate strict;
g) asigură coordonarea activităţii consiliilor filialelor; aprobă metodologia de elaborare a bugetului de venituri şi
cheltuieli al Corpului;
h) aprobă statele de funcţii ale Corpului la nivel central şi teritorial;
i) asigură participarea membrilor săi în cadrul unor comisii de studii şi cercetări destinate a face să progreseze
profesia şi ştiinţa contabilă sau în diverse grupe de lucru din cadrul instituţiilor guvernamentale şi neguverna mentale, la
solicitarea acestora;
j) decide în termen de 30 de zile asupra contestaţiilor făcute împotriva hotărârilor luate de Comisia superioară de
disciplină;
k) aprobă normele privind desfăşurarea activităţii curente a compartimentelor şi verigilor organizatorice ale Corpului;
l) ia toate măsurile necesare pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii de acordare a vizei anuale pentru
exercitarea profesiei şi a celei de asigurare a riscului profesional de către toţi membrii Corpului;
m) analizează activitatea membrilor şi preşedinţilor comisiilor de disciplină, experţi contabili, şi ia măsuri
administrative, organizatorice, inclusiv de natură disciplinară; pentru preşedintele şi membrii Comisiei superioare de
disciplină, experţi contabili, rezultatele analizei sunt prezentate Conferinţei naţionale care hotărăşte;
n) îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de lege, de prezentul regulament şi de hotărârile Conferinţei naţionale a
experţilor contabili şi contabililor autorizaţi.

3. Care sunt atribuţiile preşedintelui CECCAR?


Preşedintele Consiliului superior este ales de Conferinţa naţională dintre membrii Corpului Experţilor Contabili şi
Contabililor Autorizaţi din România pentru un mandat de 4 ani şi poate fi reales pentru cel mult încă un mandat.
Persoana respectivă poate să cumuleze această funcţie numai dacă îşi desfăşoară activitatea în domeniul cercetării
sau în învăţământul universitar de profil şi se bucură de autoritate profesională şi morală deosebită.
Pentru asigurarea continuităţii, alegerea viitorului preşedinte se face cu un an înaintea expirării mandatului
preşedintelui în funcţie, fără ca perioada respectivă să influenţeze durata mandatului noului preşedinte.
Preşedintele Consiliului Superior asigură executarea hotărârilor Consiliului Superior şi a deciziilor Biroului
permanent şi coordonează activitatea curentă a Corpului.
Preşedintele Consiliului superior are următoarele atribuţii:
a) convoacă şi conduce şedinţele Consiliului superior şi ale Biroului permanent;
b) conduce şi coordonează dezbaterile ședin țelor organelor de conducere;
c) prezintă anual Consiliului superior, spre adoptare, proiectul de buget pentru exerciţiul viitor;
d) urmăreşte ca angajarea şi efectuarea cheltuielilor să se facă cu încadrarea în bugetul aprobat de Conferinţa
naţională;
e) prezintă situaţiile financiare anuale spre adoptare Consiliului superior şi spre aprobare Conferinţei naţionale;
f) reprezintă Corpul în faţa autorităţilor publice, a terţilor sau organizaţiilor naţionale şi internaţionale, apărând
prestigiul şi independenţa profesională a membrilor săi;
g) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de Conferinţa naţională, de Consiliul superior şi de Biroul permanent. 
Preşedintele Consiliului Superior, cu acordul Biroului permanent, are acces la lucrările consiliilor filialelor,
secţiunilor şi departamentelor Corpului, participând la dezbateri fără drept de vot.

2
Preşedintele Consiliului Superior poate să delege un membru al acestuia pentru o acţiune sau activitate
determinată.
Preşedintele Consiliului superior are competenţa să reunească preşedinţii consiliilor filialelor sau reprezentanţii lor,
în vederea examinării unor probleme deosebit de importante ale apărării unor interese generale ale profesiei, de studiere a
oricăror măsuri de ordin colectiv.

4. Care sunt organele şi structurile CECCAR cu atribuţii de investigare, judecare şi tragere la răspundere?
Organele si structurile Corpului cu atribu ții de investigare, judecare si tragere la răspundere sunt:
La nivel central: Comisia Superioara de Disciplina
La nivel teritorial: Comisia de Disciplina a Filialei
{A se vedea şi răspunsurile de la întrebările nr. 5 şi 6 }

5. Ce este şi cum funcţionează Comisia de disciplină a unei filiale CECCAR?


Comisia de disciplină a filialei este formată din:
 1 preşedinte şi 4 membri titulari şi
 5 membri supleanţi
aleşi de adunarea generală dintre membrii filialei, experţi contabili, care se bucură de autoritate profesională şi morală
deosebită.
Membrii supleanţi sunt desemnaţi în aceleaşi condiţii, odată cu titularii.
Mandatul membrilor comisiei este de 4 ani.
Comisia de disciplină de pe lângă consiliul filialei este competentă să sancţioneze abaterile disciplinare săvârşite
de experţii contabili şi contabilii autorizaţi, membri ai filialei, cu domiciliul în raza teritorială a acesteia, chiar dacă abaterile
au fost săvârşite în raza teritorială a altei filiale.
Fac excepţie plângerile privitoare la fapte săvârşite de membrii Consiliului superior şi ai consiliilor filialelor, de
membrii şi preşedinţii comisiilor de disciplină ale filialelor, de preşedinţii Consiliului superior şi ai consiliilor filialelor, precum
şi de persoanele fizice străine cărora le-a fost recunoscut dreptul de a exercita profesia de expert contabil sau contabil
autorizat în România, care se depun la Comisia superioară de disciplină. Plângerile privitoare la fapte săvârşite de membrii
şi preşedintele Comisiei superioare de disciplină se depun la Consiliul superior care le analizează şi le prezintă Conferinţei
naţionale. 
Procedura de judecată disciplinară
Toate reclamaţiile privind fapte susceptibile de a antrena răspunderea disciplinară îndreptate contra unui membru al
Corpului sau a unei societăţi recunoscute de Corp se adresează comisiei de disciplină a filialei de care aparţine cel
reclamat. Aceasta înştiinţează preşedintele consiliului filialei.
Fac excepţie reclamaţiile îndreptate împotriva membrilor Consiliului superior, membrilor consiliilor filialelor, a
membrilor şi preşedinţilor comisiilor de disciplină ale filialelor sau profesioniştilor şi ai societăţilor străine care se adresează
Comisiei superioare de disciplină. 
Plângerea îndreptată împotriva unui membru al Corpului se adresează filialei din care face parte acesta, cu excepţia
situaţiilor în care competenţa aparţine Comisiei superioare de disciplină, pentru care plângerile se depun la Consiliul
superior.
Plângerea astfel primită se transmite în termen de 48 de ore, preşedintelui comisiei de disciplină, care va desemna
ca raportor pe unul dintre membrii titulari ai comisiei.
Procedura de judecată disciplinară este reglementată prin Regulamentul comisiilor de disciplină, aprobat de
Consiliul superior al Corpului şi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Fapta săvârşită de un membru al Corpului, indiferent de funcţia deţinută în structurile alese şi funcţionale, prin care
se încalcă dispoziţiile legii, ale Regulamentului de organizare şi funcţionare a Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor
Autorizaţi din România, ale Codului etic naţional al profesioniştilor contabili, hotărârile organelor de conducere ale Corpului,
constituie abatere disciplinară.

6. Ce este şi cum funcţionează Comisia Superioară de Disciplină?


Comisia superioară de disciplină are următoarele competenţe:

3
a) analizează plângerile referitoare la abateri de la conduita etică şi profesională ale preşedinţilor şi membrilor
consiliilor filialelor şi aplică sancţiuni; analizează plângerile referitoare la abateri de la conduita etică şi profesională ale
membrilor Consiliului superior făcând propuneri de sancţionare a acestora Conferinţei naţionale, care hotărăşte;
b) soluţionează plângerile referitoare la abaterile de la conduita etică şi profesională a preşedinţilor şi membrilor
comisiilor de disciplină de pe lângă consiliile filialelor, precum şi a persoanelor fizice străine cărora le-a fost recu noscut
dreptul de a exercita profesia de expert contabil sau contabil autorizat în România şi aplică, după caz, sancţiunile prevăzute
în art. 17 (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994, republicată;
c) rezolvă contestaţiile formulate împotriva hotărârilor disciplinare pronunţate de comisiile de disciplină ale filialelor;
d) aplică sancţiunea interzicerii dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau contabil autorizat membrilor
Corpului care au săvârşit abateri grave, prevăzute de regulament.
Comisia superioară de disciplină este formată din 7 membri titulari şi 7 membri supleanţi, astfel:
a) preşedintele şi doi membri, experţi contabili, aleşi de Conferinţa naţională dintre membrii Corpului, care se bucură
de autoritate profesională şi morală deosebită;
b) doi membri desemnaţi de ministrul economiei şi finanţelor;
c) doi membri desemnaţi de ministrul justiţiei.
În aceleaşi condiţii sunt desemnaţi supleanţii.
Mandatul membrilor Comisiei superioare de disciplină este de 4 ani.
Pot face contestaţii la Comisia superioară de disciplină împotriva hotărârilor comisiilor de disciplină ale filialelor toţi
cei interesaţi, precum şi consiliile filialelor.
Termenul de contestare este de 30 de zile de la data comunicării hotărârii comisiilor de disciplină ale filialelor.
În perioada de judecare a contestaţiei se suspendă aplicarea prevederilor hotărârii de sancţionare, pentru lucrările
începute.
Membrii Comisiei superioare de disciplină sunt răspunzători de păstrarea secretului profesional în exercitarea
mandatului lor.
Hotărârile Comisiei superioare de disciplină pot fi contestate la Consiliul Superior al Corpului, în termen de cel mult
15 zile calendaristice de la luarea la cunoştinţă. Contestaţia nu suspendă aplicarea hotărârii.
Pentru constituirea jurisprudenţei disciplinare, Comisia superioară de disciplină întocmeşte o culegere cu toate
soluţiile proprii pronunţate, cât şi cu cele pronunţate de comisiile de disciplină ale filialelor, publicându-le anual în revista
Corpului.

7. Care este structura organizatorică (organigrama) unei filiale a CECCAR?


Sediul central al Corpului este în Municipiul Bucureşti.
CECCAR are 42 de filiale fără personalitate juridică în fiecare reşedinţă de judeţ şi în Municipiul Bucureşti.
Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România este astfel organizat încât să-şi poată îndeplini
atribuţiile de organism de autoreglementare.
Pentru îmbunătăţirea managementului la nivel central şi local s-au luat o serie de măsuri, cum ar fi:
a). Modificarea organigramei Corpului, în sensul punerii centrului de greutate al gestiunii profesiei pe structuri
executive (departamente, sectoare).
b). Clasificarea filialelor Corpului în funcţie de volumul de activitate şi numărul de membri in 5 categorii (grade),
care să constituie baza determinării indicatorilor de alocare a resurselor în cadrul Corpului:
 Categoria 0 – peste 3.000 membri
 Categoria I – peste 600 membri
 Categoria II – 301 – 600 membri
 Categoria III – 101 – 300 membri
 Categoria IV – până la 100 membri.
Organizare la nivel de filială
1. Organe de decizie
 Adunarea Generală
 Consiliul filialei
 Biroul Permanent
 Preşedintele filialei
4
Comisii care funcţionează pe lângă Consiliul filialei:
- Comisia de Disciplină
- Comisia de Arbitraj
- Comisia de Apel
2. Organe de execuţie
 Directorul executiv al filialei
 Sectoare
 Sector evidenţă Tablou
 Sector stagiu şi dezvoltare profesională continuă
 Sector etică şi control respectare norme
 Birou expertize contabile
 Birou administrativ
Organigrama filialelor de gr. I, II şi III

Adunarea Cenzor
generală

Comisia arbitraj Reprezentant Ministerul


Consiliul Economiei şi Finanţelor
Organe
Comisia de apel Comisia de disciplină alese

Biroul
permanent

Secţiunea contabili
Secţiunea experţi Preşedinte autorizaţi
contabili

Director executiv

Organe
de
execuţie

Sector Sector stagiu şi Sector etică Birou Birou


evidenţă dezvoltare şi control expertize administrativ
Tablou profesională respectare contabile
continuă norme

Organigrama Filiala Bucureşti

5
Adunarea Cenzor
generală

Comisia arbitraj Reprezentant Ministerul


Consiliul Economiei şi Finanţelor
Organe
Comisia de apel Comisia de disciplină alese

Biroul
permanent

Secţiunea contabili
Secţiunea experţi Preşedinte autorizaţi
contabili

Director executiv

Organe
de
execuţie

Sector Sector Sector Sector etică Birou Birou


evidenţă organizare dezvoltare şi control expertize administrativ
Tablou stagiu profesională respectare contabile
continuă norme

Organigramă filiale de grad IV

6
Adunarea Cenzor
generală

Comisia arbitraj Reprezentant Ministerul


Consiliul Economiei şi Finanţelor
Organe
Comisia de apel Comisia de disciplină alese

Biroul
permanent

Secţiunea contabili
Secţiunea experţi Preşedinte autorizaţi
contabili

Director executiv

Organe
de
execuţie

Sector gestiune Birou administrativ


profesie

8. Care este logo-ul CECCAR şi ce conţine sigla CECCAR?


Emblema este compusă dintr-o carte simbolizând însemnele profesiei, toiagul de crainic al zeului Hermes cu doi
şerpi încolăciţi, ceea ce semnifică în Grecia antică diplomaţia; emblema Corpului simbolizează rolul de crainic al
profesionistului contabil, pe care îl are atunci când redă imaginea fidelă, corectă şi completă a patrimoniului contabilizat sau
expertizat; precum şi deviza: ŞTIINŢĂ, INDEPENDENŢĂ, MORALITATE, atribute esenţiale ale acestei profesii.

9.. Care sunt condiţiile pentru a deveni expert contabil; precizaţi nivelul de pregătire teoretică şi practică necesare.
Condiţiile pentru a deveni expert contabil:
- examen de acces la profesia de expert contabil, la care să se obţină cel puţin media 7 şi minimum nota 6 la fiecare
disciplină;
- efectuarea unui stagiu de 3 ani;
- susţinerea unui examen de aptitudini la terminarea stagiului.
Se poate prezenta la examenul de admitere pentru profesia de expert contabil persoana care îndeplineşte
următoarele condiţii:
a) are capacitate de exerciţiu deplină;

7
b) are studii economice superioare cu diplomă recunoscută de Ministerul Educaţiei şi Cercetării;
c) nu a suferit nici o condamnare care, potrivit legislaţiei în vigoare, interzice dreptul de gestiune şi de administrare a
societăţilor comerciale.
La cerere, persoanele care au titlul de academician, profesorii şi conferenţiarii universitari, doctorii în economie şi
doctorii docenţi, cu specialitatea finanţe sau contabilitate, au acces la profesia de expert contabil pe baza titlului de doctor,
cu îndeplinirea condiţiilor prevăzute în ordonanţă (capacitate de exerciţiu deplină; nu a suferit nici o condamnare care,
potrivit legislaţiei în vigoare, interzice dreptul de gestiune şi de administrare a societăţilor comerciale) şi susţinerea unui
interviu privind normele de organizare şi funcţionare a Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi.

10. Care sunt, potrivit legii, atribuţiile CECCAR?


Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi are următoarele atribuţii:
a) organizează examenul de admitere, efectuarea stagiului şi susţinerea examenului de aptitudini pentru accesul la
profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. Programele de examen, în vederea accesului la profesia de expert
contabil şi de contabil autorizat, reglementările privind stagiul şi examenul de aptitudini se elaborează de Corpul Experţilor
Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România şi se avizează de Ministerul Finanţelor Publice, urmărindu-se armonizarea
cu prevederile directivelor europene în domeniu.
b) organizează evidenţa experţilor contabili, a contabililor autorizaţi şi a societăţilor comerciale de profil, prin
înscrierea acestora în Tabloul Corpului;
c) asigură buna desfăşurare a activităţii experţilor contabili şi a contabililor autorizaţi;
d) elaborează şi publică normele privind activitatea profesională şi conduita etică a experţilor contabili şi a contabililor
autorizaţi, ghidurile profesionale în domeniul financiar-contabil;
e) asigură pentru experţii contabili buna desfăşurare a activităţii de evaluare pe baza Standardelor Internaţionale de
Evaluare;
f) sprijină formarea şi dezvoltarea profesională continuă a membrilor prin programe de formare şi dezvoltare
profesională adecvate;
g) apără prestigiul şi independenţa profesională a membrilor săi în raporturile cu autorităţile publice, organisme
specializate, precum şi cu alte persoane juridice şi fizice din ţară şi din străinătate;
h) colaborează cu asociaţiile profesionale de profil din ţară şi din străinătate;
i) editează publicaţii de specialitate;
j) alte atribuţii stabilite prin lege sau regulament.

11. Care sunt atribuţiile reprezentantului Ministerului Economiei şi Finanţelor pe lângă Consiliile filialelor?
Activitatea Corpului Experţilor Contabili şi a Contabililor Autorizaţi din Romania se desfăşoară sub supravegherea
autorităţii de stat, reprezentată de Ministerul Economiei şi Finanţelor.
Persoanele desemnate să supravegheze activitatea publică a consiliului filialei au următoarele atribuţii:
a. participa la lucrările adunării generale, ale consiliului filialei, ale Biroului permanent şi ale comisiei de disciplină,
fără drept de vot;
b. sesizează Corpul Experților Contabili şi Contabililor Autoriza ți din Romania cu privire la aprobarea sau refuzul de
înscriere în evidenta acestuia de către consiliile filialelor, pe care le considera nelegale;
c. sesizează Comisia superioara de disciplina cu privire la hotărârile comisiei de disciplina a filialei pe care le
considera nelegale;
d. sesizează persoanele desemnate de Ministerul Economiei si Finan țelor sa efectueze supravegherea publica a
activității Corpului asupra hotărârilor Consiliului filialei care contravin reglementarilor legale.
Pentru exercitarea acestor îndatoriri si atribu ții, materialele supuse dezbaterii se transmit persoanelor desemnate
cu cel puțin 7 zile înainte.
In cazul netransmiterii materialelor supuse dezbaterii organelor respective către persoanele desemnate de
Ministerul Economiei si Finanțelor, acestea pot solicita fie amânarea dezbaterilor, fie eliminarea de pe ordinea de zi a
punctelor pentru care nu s-au transmis materialele, ori Ministerul Economiei si Finan țelor poate exercita căile de atac, in
condițiile legii.

8
12. Enumeraţi 8 atribuţii ale Adunării generale ale filialei CECCAR.
Adunarea generală este organul de conducere şi control al filialei şi este compusă din toţi membrii acesteia înscrişi
în Tabloul Corpului şi care sunt la zi cu plata cotizaţiilor profesionale. Un membru al Corpului nu poate participa decât la
adunarea generală a filialei de care aparţine.
Adunarea generală are următoarele atribuţii:
a) ia cunoştinţă, dezbate şi aprobă prin vot deschis raportul de activitate prezentat de consi liului filialei pentru
perioada expirată;
b) aprobă, prin vot deschis, bugetul de venituri şi cheltuieli al filialei pentru exerciţiul financiar viitor şi execuţia
bugetului pentru exerciţiul financiar expirat înso țit de raportul cenzorilor asupra gestiunii filialei ;
c) ia cunoştinţă de raportul consiliului filialei privind rezultatul analizei activităţii profesionale a experţilor individuali şi
a societăţilor comerciale controlate, în vederea asigurării bunei exercitări a profesiei de expert contabil şi de contabil
autorizat pe teritoriul filialei. Adunarea generală aprobă lista experţilor individuali şi societăţilor comerciale ce vor fi auditate
calitativ în anul următor;
d) alege şi revocă preşedintele şi patru membri ai comisiei de disciplină a filialei;
e) alege şi revocă preşedintele şi membrii consiliului filialei precum şi cenzorii;
f) propune, dintre membrii săi, candidaţi pentru funcţia de preşedinte şi de membru al Consiliului superior;
g) adoptă lista cuprinzând membrii de onoare ai filialei;
h) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege, regulament, de Codul etic naţional al profesioniştilor contabili
sau hotărâte de Consiliul superior.

13. Ce reprezintă Codul etic naţional al profesioniştilor contabili?


Noţiunea de Etică, potrivit Dicţionarului explicativ al limbii române, este ştiinţa care se ocupă cu studiul teoretic al
valorilor şi condiţiei umane din perspectiva principiilor morale şi cu rolul lor în viaţa socială; totalitatea normelor de conduită
morală corespunzătoare.
Etica este o teorie raţională asupra binelui şi răului, o reflecţie “în amonte” asupra valorilor inteligent şi moral
orânduite.
Se poate spune că etica stabileşte principii despre bine şi rău prin standarde de comportament, atitudine menită să
faciliteze aplicarea valorilor prin existenţa unui Cod etic pentru aproape orice activitate.
Noţiunea de etică, dacă se rezervă ansamblului unei profesiuni, este ansamblul de reguli interne care au ca
obiectiv central codul de comportament al profesioniştilor faţă de persoanele terţe, prin garantarea respectării valorilor
convenite ale secretului profesional.
În ţara noastră la elaborarea codului etic naţional al profesioni știlor contabili din România s-au avut în vedere
recomandările I.F.A.C. în legătură cu faptul că C.E.C.C.A.R. are responsabilitatea pregătirii unor cerinţe etice detaliate a
introducerii şi îmbunătăţirea acestor cerinţe.
I.F.A.C. crede că datorită diferenţelor de cultură lingvistice, legislative şi sociale sarcina pregătirii unor cerinţe etice
detaliate revine în principal organismelor membre din fiecare ţară care au responsabilitatea introducerii şi îmbunătăţirii
acestor cerinţe.
De aceea I.F.A.C. crede că identitatea profesiunii contabile este caracterizată la nivel mondial de strădania ei de a
realiza un număr de obiective comune şi respectarea anumitor principii fundamentale în acest scop. Prin urmare I.F.A.C.
recunoscând responsabilităţile profesiunii contabile şi considerând că rolul său este de a oferi principiile călăuzitoare,
încurajând continuitatea eforturilor şi promovând armonizarea, a considerat necesar să stabilească un cod internaţional al
eticii pentru profesioniştii contabili, care să constituie baza pe care să fie fundamentate cerinţele etice din fiecare ţară,
pentru profesioniştii contabili din fiecare ţară.
Acest cod internaţional este menit a servi ca model pe care să se bazeze principiile etice din fiecare ţară.
Codul stabileşte standarde de conduită pentru contabili profesionişti şi formulează principiile fundamentale care
trebuie respectate de contabili profesionişti în vederea realizării obiectivelor comune.
Profesioniştii contabili din întreaga lume acţionează în medii diferite, culturi şi reglementări diferite, scopul de bază
al codului trebuie însă întotdeauna respectat.
În cazul în care o prevedere naţională este în conflict cu o prevedere din codul etic al I.F.A.C. cerinţa naţională
trebuie să prevaleze.

9
Pentru acele ţări care doresc să adopte codul etic al I.F.A.C. drept cod naţional, I.F.A.C. a dezvoltat un limbaj care
poate fi utilizat pentru a indica autoritatea şi aplicabilitatea în acea ţară. Limbajul este conţinut în declaraţia de politică a
consiliului I.F.A.C. prefaţă la cerinţele etice ale organizaţiei membre.
Codul se bazează pe aceea că dacă nu se prevede în mod special altceva, obiectivele şi principiile fundamentale
sunt egale pentru toţi contabilii profesionişti indiferent dacă practică în domenii diferite ( industrie, comerţ, sectorul public,
învăţământ).

În anul 1995, la Conferinţa Naţională a CECCAR a fost adoptat Codul privind conduita etică şi profesională a
experţilor contabili şi contabililor autorizaţi din Romania.
Codul etic naţional din România stabileşte normele de conduită pentru profesionişti contabili şi formulează
principiile fundamentale care trebuie respectate de aceştia în vederea realizări obiectivelor comune Profesioniştii contabili
din România acţionează în diferite entităţi şi ramuri ale economiei naţionale ca liberi profesionişti sau angajaţi, scopul de
bază al codului trebuie însă respectat.
Potrivit acestui cod, conduita profesioniştilor contabili şi relaţiile profesionale cu ceilalţi trebuie caracterizate prin:
integritate, obiectivitate, independenţă, secret profesional, promovarea profesionalismului şi a competenţei profesionale.
Apărarea onoarei şi independenţei Corpului trebuie dovedită prin:
- ştiinţă, competenţă şi conştiinţă;
- independenţă de spirit şi dezinteres material;
- moralitate, probitate şi demnitate.
Comportamentul cu clientela, calitatea lucrărilor, punctualitatea în execuţie, autocontrolul calităţii şi remunerarea
serviciilor prestate sunt precizate în cadrul Codului de conduită etică şi profesională.
Codul etic naţional (CEN) are rolul de a da autoritate serviciilor prestate de profesioniştii contabili şi de a proteja
împotriva implicării acestora în elemente negative.
Codul etic naţional are 3 părţi:
A) - destinată tuturor profesioniştilor contabili angajaţi sau liberi profesionişti
B) - destinată exclusiv profesioniştilor contabili liber profesionişti
C) - destinată exclusiv celor angajaţi

14. Ce conţine Declaraţia Consiliului Superior al Corpului privind punerea în aplicare şi însuşirea cerinţelor etice?
CECCAR, în baza Declaraţiei privind obligaţiile referitoare la Codul etic pentru profesioniştii contabili (SMO 4 emisă
de IFAC), are responsabilitatea de a promova norme de înaltă conduită profesională şi să se asigure că cerinţele etice sunt
respectate, iar nerespectarea lor va fi investigată, luându-se măsurile care se cuvin.
Misiunea de a pregăti cerinţe etice detaliate aparţine Consiliului Superior al CECCAR.
CECCAR elaborează prevederi normative adecvate cerinţelor etice aplicabile tuturor misiunilor profesioniştilor
contabili.
CECCAR asigură consultanţă şi îndrumări care să ajute la rezolvarea conflictelor de etică ale profesioniştilor
contabili.
În cadrul CECCAR funcţionează Departamentul de etică, comisiile de apel şi comisiile de disciplină, atribuţiile
acestora fiind stabilite prin hotărâri ale Consiliului Superior.
Punerea în aplicare a cerințelor etice va fi susţinută de introducerea unui program menit să asigure Corpul că
membrii individuali cunosc toate cerinţele etice şi consecinţele nerespectării acestor cerinţe.
Profesioniştii contabili vor respecta cerinţele etice care îi privesc, fără să fie nevoie de constrângeri sau sancţiuni.
Pot exista însă şi cazuri în care astfel de cerinţe sunt ignorate în mod flagrant sau pe care ace știa nu le respectă din
eroare, omisiune sau din lipsa de înţelegere a lor. Este în interesul profesiei şi al tuturor membrilor ca publicul larg să aibă
încredere că nerespectarea cerinţelor etice ale profesiei va fi investigată şi, acolo unde este cazul, vor fi luate măsuri
disciplinare.
Profesioniştii contabili trebuie să fie pregătiţi să justifice orice abatere de la cerinţele etice. Nerespectarea cerinţelor
etice sau incapacitatea de a justifica abaterile de la acestea pot constitui abateri profesionale care pot da naştere unor
acţiuni disciplinare. Măsurile disciplinare pot apărea, de obicei, ca urmare a:
- nerespectării normelor generale de bază şi specifice aplicabile tuturor misiunilor profesioni știlor contabili;
- nerespectării regulilor de etică;
10
- conduitei discreditabile sau dezonorante.
Investigaţiile disciplinare vor începe, de obicei, ca rezultat al unor plângeri. Investigaţiile pot fi introduse şi din oficiu
de către CECCAR sau de către o entitate administrativă, fără să fie făcută o plângere.

15. Prezentaţi şi explicaţi cele şase principii fundamentale prevăzute în Codul etic naţional al profesioniştilor
contabili.
Principiile fundamentale sunt:
- Integritatea
Un profesionist contabil trebuie să fie drept şi onest în toate relaţiile profesionale şi de afaceri.
- Obiectivitatea
Un profesionist contabil trebuie să fie imparţial şi nu trebuie să permită prejudecăţilor, confuziilor, conflictelor de
interese sau influenţelor nedorite să intervină în raţionamentele profesionale sau de afaceri.
- Competenta profesionala si prudenta
Un profesionist contabil are o datorie permanentă de a-şi menţine cunoştinţele şi aptitudinile profesionale la nivelul
necesar pentru a se asigura că un client sau un angajator primeşte servicii profesionale competente, bazate pe ultimele
evoluţii din practică, legislaţie şi tehnică. Un profesionist contabil ar trebui să acţioneze cu prudenţă şi în conformitate cu
standardele tehnice şi profesionale aplicabile în furnizarea de servicii profesionale.
- Confidențialitatea
Un profesionist contabil trebuie să respecte confidenţialitatea informaţiilor dobândite ca urmare a unei relaţii
profesionale sau de afaceri şi nu trebuie să divulge astfel de informaţii unei terţe părţi fără o autorizaţie specifică, cu
excepţia cazului în care există un drept sau o obligaţie legală sau profesională de a dezvălui aceste informaţii.
Informaţiile confidenţiale obţinute în cadrul unei relaţii profesionale sau de afaceri nu trebuie utilizate în avantajul
personal al profesionistului contabil sau al unor terţe părţi.
- Comportamentul profesional
Un profesionist contabil ar trebui să se conformeze legilor şi normelor relevante şi ar trebui să evite orice acţiune ce
poate discredita această profesie.
- Respectarea normelor tehnice si profesionale
Un profesionist contabil trebuie să- și îndeplinească sarcinile profesionale in conformitate cu normele tehnice si
profesionale relevante. Profesioni știi contabili au datoria de a executa cu grija si abilitate instruc țiunile clientului sau
patronului in măsura in care sunt compatibile cu cerin țele de integritate, obiectivitate si, în cazul liber profesioni știlor
contabili, cu independenta. In plus, ei trebuie sa se conformeze normelor profesionale si tehnice emise de:
- IFAC
- Consiliul pentru Standarde Internaționale de Contabilitate
- Ministerul Finanțelor Publice
- C.E.C.C.A.R. si Camera Auditorilor Financiari
- Legislația relevantă

16. Prezentaţi principalele prevederi ale Codului etic referitoare la confidenţialitate.


Principiul confidenţialităţii impune ca obligaţie profesioniştilor contabili de a se abţine de la:
(a) Dezvăluirea de informaţii confidenţiale în afara firmei sau organizaţiei angajatoare ca urmare a unei relaţii profesionale
sau de afaceri, cu excepţia cazului în care a fost autorizat în mod special să facă publică o anumită informaţie sau dacă
există o obligaţie legală sau profesională de a face publice acele informaţii.
(b) Folosirea informaţiilor confidenţiale dobândite în timpul executării sarcinilor de serviciu în avantajul personal sau în
avantajul unei terţe părţi.
 Un profesionist contabil trebuie să respecte întotdeauna confidenţialitatea, chiar şi într-un mediu social.
Profesionistul contabil trebuie să fie conştient de posibilitatea unor scurgeri de informaţii, în special în situaţii ce implică o
asociere de afaceri pe termen lung cu un asociat sau cu un afin.
 Un profesionist contabil trebuie să menţină confidenţialitatea în prezentarea de informaţii către un posibil
client sau angajator.

11
 Un profesionist contabil trebuie să ia în considerare menţinerea confidenţialităţii în cadrul firmei sau al
organizaţiei angajatoare.
 Un profesionist contabil trebuie să facă tot posibilul pentru a se asigura că personalul aflat sub controlul său
şi persoanele care îi furnizează consultanţă sau asistenţă respectă principiul confidenţialităţii.
Obligaţia de confidenţialitate continuă şi după încheierea relaţiei dintre profesionistul contabil şi client sau
angajator. Când profesionistul contabil schimbă organizaţia angajatoare sau obţine un nou client el are dreptul să utilizeze
experienţa anterioară. Profesionistul contabil nu ar trebui, totuşi, să folosească sau să divulge informaţii confidenţiale
primite sau obţinute dintr-o relaţie profesională sau de afaceri.
Profesioniştii contabili sunt sau pot fi obligaţi să divulge informaţii confidenţiale în următoarele situaţii:
 - Atunci când divulgarea este autorizată de către client sau angajator;
 - Atunci când divulgarea este autorizată prin lege.
 - Atunci când există o obligaţie profesională sau un drept de a le divulga atunci când nu este interzis prin lege:

17. Ce înţelegeţi prin Supravegherea Publică?


Activitatea Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România se desfăşoară sub supravegherea
autorităţii de stat, reprezentată de Ministerul Economiei şi Finanţelor.
Persoanele desemnate de Ministerul Economiei şi Finanţelor să efectueze supravegherea publică a activităţii
Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România au următoarele îndatoriri:
a) participă la Conferinţa naţională şi la şedinţele Consiliului superior, fără drept de vot;
b) sesizează ministrul economiei şi finanţelor ori de câte ori hotărârile Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor
Autorizaţi din România contravin reglementărilor legale. Ministerul Economiei şi Finanţelor poate ataca hotărârile Corpului
Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România la instanţa de contencios administrativ, în condiţiile legii. Prin
derogare de la prevederile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare,
procedura prealabilă nu este obligatorie.
Pentru a-şi putea exercita atribuţia prevăzută prin lege, Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din
România va pune la dispoziţia persoanelor desemnate de Ministerul Economiei şi Finanţelor o copie de pe hotărârile şi
deciziile luate, precum şi toate materialele care au fost supuse aprobării în Consiliul superior, Biroul permanent şi
Conferinţa naţională, precum şi, la cererea acestora, toate documentele care au stat la baza adoptării deciziilor şi
hotărârilor, în termen de 7 zile de la adoptarea acestora.
Persoanele desemnate de Ministerul Economiei şi Finanţelor să supravegheze activitatea publică a consiliului filialei
au următoarele atribuţii:
a) participă la lucrările adunării generale, ale consiliului filialei, ale Biroului permanent şi ale comisiei de disciplină, fără
drept de vot;
b) sesizează Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România cu privire la aprobarea sau refuzul de
înscriere în evidenţa acestuia de către consiliile filialelor, pe care le consideră nelegale;
c) sesizează Comisia superioară de disciplină cu privire la hotărârile comisiei de disciplină a filialei pe care le consideră
nelegale;
d) sesizează persoanele desemnate de Ministerul Economiei şi Finanţelor să efectueze supravegherea publică a
activităţii Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România asupra hotărârilor consiliului filialei, care
contravin reglementărilor legale, precum şi cu privire la cazurile prevăzute la lit. b) şi c).
Pentru exercitarea îndatoririlor şi atribuţiilor prevăzute de lege, materialele supuse dezbaterii organelor respective se
transmit persoanelor desemnate de Ministerul Economiei şi Finanţelor cu cel puţin 7 zile înainte.
În cazul netransmiterii materialelor supuse dezbaterii organelor respective către persoanele desemnate de Ministerul
Economiei şi Finanţelor, acestea pot solicita fie amânarea dezbaterilor, fie eliminarea de pe ordinea de zi a punctelor pentru
care nu s-au transmis materialele ori Ministerul Economiei şi Finanţelor poate exercita căile de atac, în condiţiile legii.

18. Care sunt principalele orientări strategice ale CECCAR pentru perioada 2005 – 2010?
Organizarea profesiei.

12
CECCAR trebuie să se transforme treptat dintr-un organism închis (în serviciul exclusiv al membrilor), într-un
institut profesional în serviciul economiei; numai aşa îşi va putea îndeplini calitatea de „persoană juridică de interes public”
prevăzută prin legea de organizare şi funcţionare. Identificarea şi valorificarea tuturor posibilităţilor de colaborare cu
celelalte organisme care au fost create în zona profesiei contabile, în scopul asigurării unităţii de concepţie şi de metodă în
profesia contabilă, pe baza directivelor şi normelor europene, a standardelor internaţionale de contabilitate şi audit, va
constitui una din priorităţile viitoare ale CECCAR.
CECCAR va trebui să aibă în continuare iniţiativa în colaborare, inclusiv prin crearea unor forme asociative cu
diferitele organisme înfiinţate în cadrul profesiei contabile; o atenţie deosebită se va acorda colaborării cu Camera
Auditorilor Financiari pe baza propunerilor făcute de CECCAR în acordul de colaborare încheiat.
Atragerea tuturor profesioniştilor contabili din economie în sfera de preocupări ale CECCAR sub aspectul formării
şi al deontologiei profesionale pe baza Codului etic naţional al profesioniştilor contabili, face necesară perfecţionarea, în
continuare, a organizării interne a CECCAR, în ceea ce priveşte structurile executive de la nivel central şi teritorial, cât şi
cele de decizie de la nivelul comisiilor, secţiunilor şi departamentelor.
Exercitarea profesiei.
CECCAR trebuie să-şi intensifice, în continuare, preocupările pe linia gestionării profesiei de expert contabil şi de
contabil autorizat, indiferent de lucrările pe care aceştia le efectuează şi de organismul profesional care gestionează
lucrarea, în înţelesul termenilor şi definiţiilor date de organismele Uniunii Europene în Cartea verde europeană, luând
atitudine faţă de orice încercare de a restricţiona accesul experţilor contabili la activităţi şi lucrări prevăzute expres prin
reglementările europene ca formând apanajul acestora.
Fidel principiilor înscrise în statutele organismelor europene şi internaţionale din care face parte, CECCAR va
acţiona, în continuare, pentru evitarea oricărei incompatibilităţi în exercitarea profesiei, luând măsuri de îmbunătăţire a
procedurilor de control al calităţii şi de monitorizare a activităţii membrilor, de creştere a calităţii investigaţiilor şi de aplicare
de sancţiuni; CECCAR va trebui să găsească cele mai potrivite forme şi metode pentru atragerea tuturor membrilor
CECCAR şi a tuturor contabililor din economie la acţiunile de formare şi dezvoltare profesională continuă şi la respectarea
deontologiei profesionale corespunzător activităţii profesionale pe care aceştia o realizează, în practică liberă sau ca
angajaţi.
Un accent deosebit se va pune pe specializarea membrilor CECCAR pe categorii de servicii profesionale, formula
„bun la toate” dovedindu-se nu numai iluzorie, dar chiar periculoasă, luându-se totodată măsurile organizatorice necesare.
CECCAR va lua măsuri, în continuare, pentru dezvoltarea unor cabinete profesionale naţionale puternice
încurajând procesul de concentrare prin diverse forme.
Interesul public.
Acceptarea satisfacerii interesului public în condiţii de competenţă şi deplină responsabilitate este cea mai înaltă
misiune pe care membrii CECCAR o au de îndeplinit în continuare; în consecinţă, toate acţiunile CECCAR trebuie să
vizeze stabilirea unui rol clar şi a unui loc stabil al profesionistului contabil în mediul de afaceri, în relaţia contribuabil-fisc, în
relaţia entităţilor economice şi sociale ca furnizări de informaţii contabile cu utilizatorii acestora. În acelaşi timp, se vor lua
măsuri de creştere a responsabilităţii şi responsabilizării membrilor faţă de public; perfecţionarea în continuare a sistemului
de asigurare a membrilor va contribui la creşterea autorităţii şi prestigiului membrilor CECCAR.
În vederea satisfacerii interesului public, CECCAR va colabora, în continuare, cu organismele administrative şi cu
diferitele organisme şi structuri ale societăţii civile.
Educaţie.
Îndeplinirea misiunii de satisfacere a interesului public este condiţionată de formare şi instruire – principalele căi
pentru menţinerea competenţei membrilor CECCAR; acest proces de menţinere a competenţei va trebui să fie în
continuare perfecţionat şi modernizat pe baza Normei 38 a CECCAR, atât sub aspectul cuprinderii, cât şi al întinderii. Una
din marile provocări ale CECCAR în ceea ce prive ște instruirea şi formarea profesioniştilor contabili o constituie , şi în
perioadele viitoare, cunoaşterea şi aplicarea standardelor internaţionale de raportare financiară şi a standardelor de audit.
Parteneriatul sector public – sector privat.
Una din preocupările fundamentale ale CECCAR o constituie şi în perioada viitoare, construirea unor relaţii de
parteneriat cu sectorul public şi în mod deosebit cu Parlamentul, Guvernul şi cu celelalte organisme guvernamentale.
CECCAR trebuie să se implice în sesizarea fenomenelor negative din economie, a calităţii necorespunzătoare a unor
reglementări din domeniul financiar-contabil; activitatea de lobby trebuie promovată în mod corespunzător.

13
CECCAR trebuie să valorifice, în interesul general al ţării, poziţia sa de membru în organismele internaţionale şi să
sprijine introducerea standardelor internaţionale de raportare financiară pentru sectoarele public şi privat.
Dezvoltarea serviciilor pentru membri trebuie să constituie, în continuare, o preocupare majoră pentru CECCAR:
identificarea de noi servicii, elaborarea de norme profesionale şi ghiduri de aplicare, în serviciul membrilor, îmbunătăţirea
sistemului de comunicare cu membrii şi de participare a acestora la luarea deciziilor, sprijin pentru rezolvarea unor
probleme financiare şi sociale ale acestora, etc.
Activitatea internaţională.
CECCAR va trebui să-şi sporească, în continuare, aportul la lucrările organismelor europene şi internaţionale din
care face parte şi să-şi consolideze poziţia de lider în cadrul organismelor profesionale din Europa centrală şi de est. Va
trebui să sprijine tinerele organisme profesionale din ţările regiunii sud-est europene şi în mod deosebit profesia contabilă
din Republica Moldova.
Obţinerea dreptului de a vota în organismul de specialitate al Uniunii Europene (FEE), organizarea în ţara noastră
a unor regiuni de lucru ale IFAC şi FEE şi depunerea unor candidaturi pentru obţinerea unor locuri în organele de
conducere ale acestor organisme, creşterea, în continuare, a rolului în activitatea unor organisme internaţionale la care
CECCAR este membru fondator şi/sau membru în Consiliile de conducere ale acestora, consolidarea iniţiativei Sud-Est
Europene pentru dezvoltarea contabilităţii (SEEPAD) – iniţiativă românească, sunt numai unele din obiectivele pe care
CECCAR le va aborda în perioada următoare.

19. Prezentaţi structura şi părţile componente ale Codului etic naţional al profesioniştilor contabili.
Codul etic naţional al profesioniştilor contabili din România stabileşte norme de conduita pentru profesioniştii
contabili şi formulează principiile fundamentale care trebuie respectate de către profesioniştii contabili în vederea realizării
obiectivelor comune. Profesioniştii contabili din România acţionează în diferite entităţi şi ramuri ale economiei naţionale ca
liber-profesionişti sau ca angajaţi; scopul de baza al Codului, trebuie însa întotdeauna respectat.
Codul Etic este structurat în 3 părţi, şi anume:
 Partea A – Aplicabilă tuturor profesioniştilor contabili;
Partea A stabileşte principiile fundamentale ale eticii profesionale pentru profesioniştii contabili şi oferă un cadru
conceptual pentru aplicarea acestor principii. Cadrul conceptual oferă îndrumări legate de principiile fundamentale de etică.
Profesioniştilor contabili li se cere să aplice acest cadru conceptual în identificarea ameninţărilor la adresa conformităţii cu
principiile fundamentale, în evaluarea importanţei lor şi, dacă aceste ameninţări sunt altfel decât în mod clar
nesemnificative să aplice măsuri de protecţie pentru a le elimina sau reduce la un nivel acceptabil astfel încât să nu fie
compromisă conformitatea cu principiile fundamentale.
 Partea B – Aplicabilă profesioniştilor contabili independenţi
 Partea C – Aplicabilă profesioniştilor contabili angajaţi.
Părţile B şi C ilustrează modul în care Cadrul conceptual trebuie aplicat în situaţii specifice. Ele oferă exemple de
măsuri de protecţie care ar putea fi adecvate pentru a soluţiona ameninţările la adresa conformităţii cu principiile
fundamentale şi, de asemenea, oferă exemple de situaţii în care nu sunt disponibile măsuri de protecţie pentru a soluţiona
ameninţările şi, în consecinţă, activitatea sau relaţia care generează ameninţările trebuie evitată.
În detaliu, structura si părţile componente ale noului Cod etic na țional al profesioni știlor contabili se
prezintă astfel::

Anexa 1 - Introducere explicativa


Anexa 2 - Declarația Consiliului Superior al C.E.C.C.A.R. privind punerea in aplicare si însu șirea cerin țelor etice
PARTEA A - APLICAREA GENERALA A CODULUI
Secțiunea 100 Introducere si principii fundamentale. Abordarea cadrului conceptual
Secțiunea 110 Integritate
Secțiunea 120 Obiectivitate
Secțiunea 130 Competenta profesionala si prudenta
Secțiunea 140 Confidențialitatea
Secțiunea 150 Comportamentul profesional
PARTEA B - PROFESIONISTII CONTABILI INDEPENDENTI
Secțiunea 200 Introducere
14
Secțiunea 210 Acceptarea unui client
Secțiunea 220 Conflicte de interese
Secțiunea 230 Opinii suplimentare
Secțiunea 240 Onorarii si alte tipuri de remunera ții
Secțiunea 250 Marketingul serviciilor profesionale
Secțiunea 260 Cadouri si ospitalitate
Secțiunea 280 Obiectivitate
Secțiunea 290 Independenta – misiuni de audit si certificare
PARTEA C - PROFESIONISTI CONTABILI ANGAJATI
Secțiunea 300 Introducere
Secțiunea 310 Conflicte potențiale
Secțiunea 320 Întocmirea si raportarea informa țiilor
Secțiunea 330 Luarea de masuri in cuno știn ța de cauza
Secțiunea 340 Interese financiare
Secțiunea 350 Stimulente . Acceptarea si emiterea de oferte
Anexa : Definiții

20. Care sunt sursele de finanţare ale CECCAR?


Corpul, având statut de persoană juridică de utilitate publică autonomă, îşi constituie veniturile din activităţile
stabilite potrivit prevederilor legale, acoperindu-şi cheltuielile în întregime din aceste venituri.
Sursele de finanțare ale CECCAR:
a) taxe de înscriere la examenul de expert contabil si, respectiv, de contabil autorizat;
b) taxa de înscriere in Tabloul Corpului;
c) cotizații anuale asupra veniturilor realizate de către membrii Corpului care îşi exercita profesia
individual sau de către societăţi comerciale recunoscute de Corp;
d) donații, încasări din vânzarea publica țiilor proprii si alte venituri.

21. Ce condiţii trebuie să îndeplinească o societate comercială pentru a deveni membră a Corpului?
Societăţile comerciale de expertiză contabilă trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a) să aibă ca obiect de activitate exercitarea profesiei de expert contabil;
b) majoritatea acţionarilor sau asociaţilor să fie experţi contabili şi să deţină majoritatea acţiunilor sau a părţilor
sociale;
c) consiliul de administraţie al societăţii comerciale să fie ales în majoritate dintre acţionarii sau asociaţii experţi
contabili;
d) acţiunile să fie nominative şi orice nou asociat sau acţionar să fie admis de adunarea generală.
Coduri CAEN acceptate: vezi fișierul Tabel coduri CAEN 2008
Aceleaşi condiţii trebuie îndeplinite şi de către societăţile de contabilitate.

22. Ce este şi ce conţine Programul naţional de formare şi dezvoltare profesională continuă?


Dezvoltarea profesională continuă constituie o necesitate obiectivă pentru toţi profesioniştii contabili – liber
profesionişti sau angajaţi în economie, în condiţiile creşterii responsabilităţilor profesionale şi a ridicării calităţii lucrărilor
efectuate, în concordanţă cu cerinţele economiei de piaţă şi respectarea principiilor care stau la baza Standardului
Internaţional de Educaţie nr. 7 emis de către IFAC.
Ținând seama de specificul pregătirii profesionale, CECCAR a elaborat Programul Naţional de Dezvoltare
Profesională Continuă, având drept obiectiv sprijinirea profesioniştilor contabili în dezvoltarea şi menţinerea competenţei
profesionale, pentru a oferi servicii de înaltă calitate clienţilor, angajatorilor şi altor deţinători de interese.
Programul cadru are la bază standardele elaborate de Comitetul de educaţie al IFAC.
Programul cadru conţine:
- dezvoltarea profesională continuă , adresată experţilor contabili şi contabililor autorizaţi profesionişti membri ai
CECCAR şi tuturor profesioniştilor contabili din economie
15
- pregătirea profesională iniţială pentru toate persoanele absolvente ale examenului de acces la profesie în curs
de efectuare a stagiului.
A. Programul de pregătire iniţială
Pregătirea profesională a stagiarilor (absolvenţilor examenului de acces la profesia contabilă) este parte
componentă a PNDPC şi se realizează în conformitate cu prevederile Regulamentului privind efectuarea stagiului
şi examenului de aptitudini în vederea accesului la calitatea de expert contabil şi de contabil autorizat, aprobat prin
hotărâre a Consiliului Superior.
B. Dezvoltarea profesională continuă
Programul – cadru este adresat tuturor membrilor CECCAR şi este deschis tuturor profesioniştilor contabili din
economie.
Programul este structurat pe 10 domenii (discipline) obligatorii ale activităţilor ce constituie preocupări ale
profesioniştilor contabili şi anume:
 Înţelegerea şi aplicarea Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară;
 Audit şi certificare;
 Contabilitatea financiară;
 Contabilitatea şi control de gestiune;
 Fiscalitate;
 Evaluare economică şi financiară a întreprinderilor;
 Managementul pieţelor de capital;
 Drept – Legislaţie europeană;
 Doctrină şi deontologie profesională;
 Expertiză contabilă.
Pentru fiecare disciplină Programul naţional de dezvoltare profesională este structurat pe 3 nivele: bază, mediu şi
avansat.
Pentru nivelele mediu şi avansat, perfecţionarea şi aprofundarea cunoştinţelor în domeniile (disciplinele) de mai
sus, Programul naţional se structurează pe un număr de 18 cursuri.
Organizarea şi desfăşurarea acţiunilor în cadrul Programului naţional de dezvoltare profesională continuă se
realizează la nivel central (naţional) pe centre universitare, zonale şi la nivel de filiale. Programul naţional de formare
profesională se completează cu acţiunile realizate cu asistenţă străină în baza acordurilor de cooperare dintre CECCAR şi
organisme profesionale din alte ţări.

Durata de pregătire pentru cursurile obligatorii este de cel puţin 120 de ore au unităţi echivalente de dezvoltare
profesională continuă (CDP) într-o perioadă de 3 ani, din care minimum 20 de ore verificabile / an.
Direcţia pentru dezvoltarea profesională continuă prezintă periodic Consiliului Superior al Corpului propuneri pentru
diversificarea metodelor de dezvoltare profesională continuă a membrilor, cum ar fi învăţământul la distanţă şi dezvoltarea
individuală a membrilor pe baza unor materiale (suporturi de curs şi bibliografie) puse la dispoziţie de Corp, cu testarea
asupra cunoştinţelor profesionale dobândite.
În cadrul programului naţional de dezvoltare profesională continuă se recomandă acordarea unei atenţii deosebite
tematicilor de cursuri pentru Înţelegerea şi aplicarea Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară, precum şi pentru
Doctrina şi deontologia profesională .
Absolvirea fiecărei teme se va face pe baza unui test de verificare a cunoştinţelor, în urma căruia se vor acorda
certificate de absolvire, în care se precizează tema, durata şi forma de pregătire urmată. Certificatele de absolvire a
cursurilor de dezvoltare profesională vor sta la baza verificării îndeplinirii condiţiilor prevăzute pentru acordarea vizei anuale
necesare exercitării profesiei.

23. Ce înţelegeţi prin integritate  ?


Principiul integrităţii impune ca obligaţie tuturor profesioniştilor contabili de a fi drepţi şi oneşti în relaţiile
profesionale şi de afaceri. Integritatea implică, de asemenea, tranzacţii corecte şi juste.

16
Un profesionist contabil nu trebuie să se asocieze cu rapoartele, evidenţele, comunicatele sau alte informaţii când
apreciază că acestea:
 conţin o declaraţie în mod semnificativ falsă sau care induce în eroare;
 conţin declaraţii sau informaţii eronate;
 omit sau ascund informaţii, atunci când aceste omisiuni induc în eroare.
Nu se va considera că un profesionist contabil încalcă prevederile men ționate dacă el furnizează un raport
modificat pentru a respecta cerinţele de mai sus.

24. Ce înţelegeţi prin obiectivitate   ?


Un profesionist contabil trebuie să fie imparţial şi nu trebuie să permită prejudecăţilor, confuziilor, conflictelor de
interese sau influenţelor nedorite să intervină în raţionamentele profesionale sau de afaceri.
Principiul obiectivității impune o obligaţie tuturor profesioniştilor contabili de a nu îşi compromite profesia din cauza
unor erori, conflicte de interese sau din cauza influenţei nedorite a unor alte persoane.
Un profesionist contabil poate fi pus în situaţii în care obiectivitatea îi este afectată. Este imposibil ca toate aceste
situaţii să fie definite şi descrise. Relaţiile care aduc un plus de confuzii sau influenţează în mod negativ raţionamentele
profesionale ale profesionistului contabil ar trebui evitate.
Profesioniştii contabili îşi desfăşoară activitatea în multe domenii diferite şi trebuie să-şi demonstreze obiectivitatea
în împrejurări diferite.
Indiferent de poziţie sau serviciul prestat, profesioniştii contabili trebuie să protejeze integritatea serviciilor
profesionale şi să menţină obiectivitatea în raţionamentul profesional.
In selecţionarea situaţiilor şi practicilor de care se vor ocupa în mod specific potrivit cerinţelor etice legate de
obiectivitate trebuie acordată atenţia corespunzătoare următorilor factori:
a. Profesioniştii contabili sunt expuşi unor situaţii în care asupra lor se pot exercita presiuni ce le pot diminua
obiectivitatea.
b. Este practic imposibil să se definească şi să se descrie toate situaţiile în care ar exista aceste posibile presiuni.
In stabilirea standardelor pentru identificarea relaţiilor care pot ori par să afecteze obiectivitatea profesionistului contabil
trebuie să domine un caracter rezonabil.
c. Trebuie evitate relaţiile care permit ca idei preconcepute, părtinirea ori influenţele altora să încalce obiectivitatea.
d. Profesioniştii contabili au obligaţia de a se asigura că personalul angajat pentru serviciile profesionale contabile
şi-a însuşit principiul obiectivității.

25. Ce înţelegeţi prin competenţă profesională şi prudenţă   ?


Competenţa unei persoane este capacitatea de a se pronunţa asupra unui lucru, pe temeiul unei cunoaşteri adânci
a problemei în discuţie (Dicţionarul Explicativ, Editura Academiei, 1975).
Competenţa profesională se obţine prin studiu – practică. „Să acţionezi fără să studiezi este fatal. Să studiezi fără
să acționezi este inutil” (Mary Beard).
Principiul competenţei profesionale şi al prudenţei impune următoarele obligaţii profesioniştilor contabili:
a). menţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor profesionale la nivelul necesar astfel încât clienţii sau angajatorii săi să fie siguri
că primesc servicii profesionale competente; şi
b). să acţioneze cu prudenţă în conformitate cu standardele tehnice şi profesionale, atunci când oferă servicii profesionale.
Serviciile profesionale competente necesită un raţionament solid în aplicarea cunoştinţelor şi aptitudinilor
profesionale în furnizarea unor astfel de servicii.
Competenţa profesională poate fi împărţită în două faze separate: (a) obţinerea unui nivel de competenţă
profesională; (b) menţinerea unui nivel de competenţă profesională.
Menţinerea unui nivel de competenţă profesională necesită o permanentă conştientizare şi înţelegere a evoluţiilor
relevante pe plan profesional tehnic şi în mediul de afaceri. Dezvoltarea profesională continuă elaborează şi menţine
capacităţile care îi permit unui profesionist contabil să desfăşoare o activitate competentă într-un mediu profesional.
 Standardul Internaţional de Educaţie (IES) nr.7 emis de Federaţia Internaţională a Contabililor (IFAC) prevede ca
obiectiv al profesiei contabile: oferirea de servicii de înaltă calitate pentru a veni în întâmpinarea nevoilor publicului;
• Standardul profesional nr. 38 privind dezvoltarea profesională continuă a profesioniştilor contabili;
• Programul de dezvoltare profesională continuă a profesioniştilor contabili.
17
Un profesionist contabil ar trebui să se asigure treptat că cei care îşi desfăşoară activitatea sub tutela unui
profesionist contabil beneficiază de instruire şi supervizare adecvată.
Dacă este cazul, un profesionist contabil ar trebui să îi atenţioneze pe clienţi, angajatori şi alţi utilizatori de servicii
profesionale de limitele inerente serviciilor pentru a evita înţelegerea eronată a unei opinii exprimate drept afir marea unui
fapt.

26. Ce înţelegeţi prin independenţă  ?


Independenţa = principiul fundamental şi condiţia de exercitare a profesiei liberale de expert contabil şi de contabil
autorizat .
Independenţa este o situaţie a unei persoane care judecă lucrurile şi acţionează neinfluenţat de alţii.
Independenţa presupune că profesia contabilă satisface concomitent cele două componente fundamentale ale
conceptului de independenţă, şi anume:
• independenţa de spirit sau în gândire constituie independenţa de drept şi constă în acea stare a profesionistului
contabil potrivit căreia, în gândirea lui, acesta consideră că poate îndeplini o misiune în condiţii de integritate şi cu
obiectivitatea necesară.
• independenţa în aparenţă (comportamentală) sau independenţa de fapt presupune că o terţă persoană bine
informată şi intenţionată nu găseşte nici un motiv de natură comportamentală, care să o determine să pună la
îndoială integritatea şi obiectivitatea profesionistului contabil.
Din practică, rezultă că, majoritatea circumstanţelor care afectează independenţa se datorează relaţiilor de afaceri
şi financiare, cu angajaţii clientului aflaţi în poziţia de a exercita influenţă directă asupra profesionistului contabil.
Regula de bază în cazul în care circumstanţele la adresa independenţei sunt semnificative înainte de acceptarea
misiunii, se procedează astfel:
• Se întreprind diligenţele necesare pentru eliminarea acelor circumstanţe sau, dacă nu este posibil,
• Se refuză acceptarea sau continuarea misiunii.
Circumstanţele care afectează independenţa
• Interes propriu.
• Autoexaminare (autocontrol).
• Favorizare.
• Familiaritate.
• Intimidare.
Interes propriu
• Interes financiar în firma clientului sau deţinerea unui interes împreună cu un client
• Deţinerea de acţiuni într-o proporţie semnificativă la firma clientului;
• A primit un titlu de moştenire de părţi sociale ale unei firme care a fuzionat cu clientul în cauză.
• Dependenţă faţă de onorariile primite de la un client.
• 90 % din cifra de afaceri a cabinetului provin de la un singur client.
• Întreţinerea unei relaţii de afaceri strânse cu un client.
• Profesionistul contabil este intr-o asociaţie în participaţie cu clientul.
• Interesul de a nu pierde un client.
• Pierderea clientului respectiv ar însemna intrarea în faliment a cabinetului.
• Onorarii neprevăzute.
• Acceptarea pe parcursul executării lucrărilor a unor onorarii neprevăzute în contract.
• Împrumut către, sau de la un client, sau de la directorii sau angajaţii acestuia.
• Dacă clientul este o bancă, împrumutul nu generează o ameninţare la adresa independenţei, în condiţiile ca
împrumutul să fie acordat conform normelor procedurale valabile pentru ceilalţi clienţi.
Autoexaminare
• Descoperirea unei erori semnificative în cursul unei lucrări de reevaluare.
• Reportarea asupra situației financiare a unei firme de către accesa și persoană implicată în elaborarea situaţiei
financiare respective.
• Pregătirea documentelor primare pentru înregistrarea în contabilitate, care fac obiectul unei misiuni de certificare.
18
• Un membru al echipei de certificare care ocupă sau a ocupat funcţia de director sau a fost angajat al clientului.
• Prestarea unor servicii pentru un client care afectează direct subiectul în cauză.
Favorizare
• Promovarea acţiunilor într-o unitate cotată atunci când aceasta este un client de audit al situaţiilor financiare.
• Apărarea uni client în cazul unor litigii sau în rezolvarea disputelor cu terţii.
• Un membru al echipei de audit are o rudă de gradul I sau un afin care ocupă funcţia de director sau angajat al
clientului.
• Acceptarea unor cadouri din partea clientului.
• Asocierea de lungă durată a unui membru important al echipei cu clientul.
Intimidare
• Ameninţarea înlocuirii sau concedierii făcută de client.
• Ameninţarea în litigiu.
• Exercitarea unei presiuni în vederea reducerii volumului de muncă pretins aferent execuţiei unei misiuni şi respectiv
a onorariilor.

27. Ce înţelegeţi prin comportament profesional  ?


Obligaţiile profesionistului contabil:
• Conformarea cu legile şi reglementările relevante şi evitarea oricărei acţiuni care pot discredita profesia;
• Nefurnizarea de informaţii eronate despre profesie;
• Sa fie cinstit şi loial:
– Să nu facă revendicări exagerate pentru serviciile pe care le oferă, calificările pe care le posedă şi
experienţa pe care o deţine;
– Să nu ofere referinţe compromiţătoare sau comparaţii lipsite de fundament privind munca desfăşurată de
alţii.

28. Ce înţelegeţi prin respectul faţă de normele tehnice şi profesionale  ?


Profesionistul contabil trebuie să-şi îndeplinească sarcinile profesionale în conformitate cu normele tehnice şi
profesionale relevante.
Profesioniştii contabili au datoria de a executa cu grijă şi abilitate instrucţiunile clientului sau patronului în măsura
în care sunt compatibile cu cerinţele de integritate, obiectivitate şi, în cazul liber profesioniştilor contabili, cu independenţă.
In plus, ei trebuie să se conformeze normelor profesionale şi tehnice emise de: IFAC, IASB, CECCAR, CAFR şi legislaţia
relevantă.

29. Ce se înţelege prin competenţa expertului contabil?


Vezi răspunsul de la întrebarea nr. 25.

30. În ce constau secretul profesional şi confidenţialitatea expertului contabil?


Principiul confidenţialităţii impune ca obligaţie profesioniştilor contabili de a se abţine de la:
a). Dezvăluirea de informaţii confidenţiale în afara firmei sau organizaţiei angajatoare ca urmare a unei relaţii profesionale
sau de afaceri, cu excepţia cazului în care a fost autorizat în mod special să facă publică o anumită informaţie sau dacă
există o obligaţie legală sau profesională de a face publice acele informaţii.
b). Folosirea informaţiilor confidenţiale dobândite în timpul executării sarcinilor de serviciu în avantajul perso nal sau în
avantajul unei terţe părţi.
• Un profesionist contabil trebuie să respecte întotdeauna confidenţialitatea, chiar şi într-un mediu social.
Profesionistul contabil trebuie să fie conştient de posibilitatea unor scurgeri de informaţii, în special în situaţii ce
implică o asociere de afaceri pe termen lung cu un asociat sau cu un afin.
• Un profesionist contabil trebuie, de asemenea, să menţină confidenţialitatea în prezentarea de informaţii către un
posibil client sau angajator.
• Un profesionist contabil trebuie să ia în considerare menţinerea confidenţialităţii în cadrul firmei sau al organizaţiei
angajatoare.
19
• Un profesionist contabil trebuie să facă tot posibilul pentru a se asigura că personalul aflat sub controlul său şi
persoanele care îi furnizează consultanţă sau asistenţă respectă principiul confidenţialităţii.
• Obligaţia de confidenţialitate continuă şi după încheierea relaţiei dintre profesionistul contabil şi client sau
angajator.
Situaţii in care profesioniştii contabili sunt sau pot fi obligaţi să divulge informaţii confidenţiale:
a. Atunci când divulgarea este autorizată de către client sau angajator;
b. Atunci cânţi divulgarea este autorizată prin lege:
• pentru a furniza documente sau alte probe în cursul unor proceduri judiciare; şi
• pentru a aduce la cunoştinţa autorităţilor publice în măsură eventuale încălcări ale legii.
c. Atunci când există o obligaţie profesională sau un drept de a le divulga atunci când nu este interzis prin lege:
• pentru a se conforma controlului calităţii unui corp membru sau al organismului profesional;
• pentru a răspunde unei anchete sau unei investigaţii din partea organizaţiei membre sau a unui organism
normalizator;
• pentru a proteja interesele profesionale ale unui profesionist contabil în cursul procedurilor judiciare; şi
• pentru a respecta standardele tehnice şi cerinţele etice.

31. Cine poate exercita profesia de expert contabil şi profesia de contabil autorizat?
Profesia de expert contabil şi de contabil autorizat se exercită de către persoanele care au această calitate, în
condiţiile prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994 cu modificările şi completările ulterioare, cu respectarea
principiului independenţei profesiei.

32. În ce constă diferenţa dintre expertul contabil şi economistul salariat? Dar cea dintre contabilul autorizat şi
contabilul salariat?
Expertul contabil este persoana care a dobândit această calitate în condiţiile Ordonanţei 65/1994 cu modificările şi
completările ulterioare, şi are competenţa profesională de a organiza şi conduce contabilitatea, de a supraveghea
gestiunea societăţilor comerciale, de a întocmi situaţiile financiare şi de a efectua expertize contabile.
Expertul contabil este specialistul care a dobândit cea mai înaltă calificare în domeniul contabilităţii şi care are
acces neîngrădit la efectuarea tuturor lucrărilor profesionale, inclusiv verificarea şi certificarea situaţiilor financiare.
Prin urmare, ne găsim în faţa unei arii de competenţe mult mai largi faţă de cea a unui economist salariat;
economistul este subordonat unui şef ierarhic şi execută atribuţiile specifice fişei postului său. De asemeni, economistul
este specializat în multe domenii: turism, servicii, marketing, management, planificare, salarizare, financiar-contabil.
Expertul contabil liber profesionist este un economist, independent faţă de societatea comercială. El nu primeşte,
pentru lucrările executate, un salariu, ci un ONORARIU prevăzut prin contractul încheiat cu referire la misiunea sa.
Contabilul autorizat este persoana care a dobândit această calitate în condiţiile Ordonanţei 65/1994 cu modificările şi
completările ulterioare şi are competenţa de a ţine contabilitatea şi de a pregăti lucrările în vederea întocmirii situaţiilor
financiare.
Contabilul autorizat (liber profesionistul) , ca şi expertul contabil (liber profesionistul), este un profesionist
independent, nesalarizat de o entitate economică.
Contabilul salarizat este subordonat şefului ierarhic şi execută sarcinile ce îi revin din fişa individuală. In anumite
situaţii, execută toate lucrările contabile. De regulă, este specializat pe un sector al contabilităţii.
Ca şi economistul salariat, contabilul salariat răspunde faţă de calitatea lucrărilor executate, putând fi stimulat ori
penalizat de şeful ierarhic sau la propunerea acestuia.
Expertul contabil, contabilul autorizat, chiar dacă sunt independenţi, răspund civil şi penal faţă de întreprindere. De
asemeni, ei pot pierde întreprinderea de client şi, prin aceasta, sursa de venit.
In schimb, economistul sau contabilul salariat pierde cu greu postul sau, în urma unor proceduri anevoioase.

33. Cine este expertul contabil?


Expertul contabil este persoana care a dobândit această calitate în condiţiile Ordonanţei 65/1994 cu modificările şi
completările ulterioare, şi are competenţa profesională de a organiza şi conduce contabilitatea, de a supraveghea
gestiunea societăţilor comerciale, de a întocmi situaţiile financiare şi de a efectua expertize contabile.
20
Expertul contabil este specialistul care a dobândit cea mai înaltă calificare în domeniul contabilităţii şi care are
acces neîngrădit la efectuarea tuturor lucrărilor profesionale, inclusiv verificarea şi certificarea situaţiilor financiare.

34.Cine este contabilul autorizat?


Contabilul autorizat este persoana care a dobândit această calitate în condiţiile Ordonanţei 65/1994 cu modificările şi
completările ulterioare şi are competenţa de a ţine contabilitatea şi de a pregăti lucrările în vederea întocmirii situaţiilor
financiare.

35. Cum se obţine calitatea de expert contabil?


Condiţiile pentru a deveni expert contabil:
- examen de acces la profesia de expert contabil, la care să se obţină cel puţin media 7 şi minimum nota 6 la fiecare
disciplină;
Se poate prezenta la examenul de admitere pentru profesia de expert contabil persoana care îndeplineşte
următoarele condiţii:
• a) are capacitate de exerciţiu deplină;
• b) are studii economice superioare cu diplomă recunoscută de Ministerul Educaţiei şi Cercetării;
• c) nu a suferit nici o condamnare care, potrivit legislaţiei în vigoare, interzice dreptul de gestiune şi de administrare
a societăţilor comerciale
La cerere, persoanele care au titlul de academician, profesorii şi conferenţiarii universitari, doctorii în economie şi
doctorii docenţi, cu specialitatea finanţe sau contabilitate, au acces la profesia de expert contabil pe baza titlului de doctor,
cu îndeplinirea condiţiilor prevăzute în ordonanţă (capacitate de exerciţiu deplină; nu a suferit nici o condamnare care,
potrivit legislaţiei în vigoare, interzice dreptul de gestiune şi de administrare a societăţilor comerciale) şi susţinerea unui
interviu privind normele de organizare şi funcţionare a Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi.
- efectuarea unui stagiu de 3 ani (minim 200 ore / semestru + pregătire tehnică şi pregătire deontologică);
- susţinerea unui examen de aptitudini la terminarea stagiului (probe scrise şi orale)
Proba scrisa consta in :
a. studii de caz, exerciții si probleme din domeniul expertizei contabile, monografiei contabile, evaluării
întreprinderilor si auditului financiar ;
b. întrebări de judecata profesionala din doctrina si deontologia profesiei contabile, organizarea si
funcționarea Corpului.
Proba orala consta in :
a. cate o întrebare din materie juridica si fiscala ;
b. cate o întrebare din domeniile contabilitate, audit financiar si evaluarea întreprinderilor.
La proba scrisă fiecare lucrare primeşte o notă de la 1 la 10. Pentru promovarea probei scrise şi
continuarea examenului cu proba orală este necesară obţinerea mediei de cel puţin 7.

36. Cum se obţine calitatea de contabil autorizat?


Condiţiile pentru a deveni contabil autorizat:
• examen de acces la profesia de expert contabil, la care să se obţină cel puţin media 7 şi minimum nota 6 la fiecare
disciplină;
Se poate prezenta la examenul de admitere pentru profesia de contabil autorizat persoana care îndeplineşte
următoarele condiţii:
a) are capacitate de exerciţiu deplină;
b) are studii medii cu diplomă recunoscută de Ministerul Educaţiei şi Cercetării;
c) nu a suferit nici o condamnare care, potrivit legislaţiei în vigoare, interzice dreptul de gestiune şi de administrare
a societăţilor comerciale.
• efectuarea unui stagiu de 3 ani ( minim 200 ore / semestru + pregătire tehnică şi pregătire deontologică)
• susţinerea unui examen de aptitudini la terminarea stagiului (probe scrise şi orale)

37. Care sunt lucrările care pot fi executate de experţii contabili?

21
În aplicarea prevederilor din Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994, republicată, lucrările ce se pot executa, fără a fi
limitative, de către experţii contabili în cadrul contractelor de prestări de servicii sunt:
a) ţinerea sau supravegherea contabilităţii şi întocmirea situaţiilor financiare;
- acordarea asistenţei privind organizarea şi ţinerea contabilităţii, inclusiv în cazul sistemelor informatice;
- elaborarea şi punerea în aplicare de: procedee contabile, planul de conturi adaptat unităţii, contabilitatea de
gestiune, tabloul de bord, control de gestiune şi control prin buget, în baza şi cu respectarea normelor generale;
b) efectuarea de analize economico-financiare, ca:
- analiza structurilor financiare;
- analiza gestiunii financiare şi a rentabilităţii capitalului investit;
- tehnici de analiză şi de gestiune a fondului de rulment;
- sistem de credit-leasing, factoring etc.;
- elaborarea de tablouri de finanţare şi planuri de trezorerie;
- elaborarea de tablouri de utilizări şi resurse;
- asistenţa în prevenirea şi înlăturarea dificultăţilor unităţii;
c) efectuarea de audit financiar-contabil, ca:
- diagnostic financiar - creşterea, rentabilitatea, echilibrul şi riscurile financiare;
- audit intern - organizarea sau controlul regularităţii şi sincerităţii sistemului;
- studii, asistenţă pentru realizarea de investiţii financiare;
- audit statutar şi certificarea bilanţului contabil cu respectarea reglementărilor specifice;
d) efectuarea de evaluări potrivit standardelor internaţionale de evaluare, ca:
- evaluări de bunuri şi active patrimoniale;
- evaluări de întreprinderi şi de valori mobiliare, pentru vânzări, succesiuni, partaje, donaţii sau la cererea celor
interesaţi;
- evaluări de elemente intangibile;
e) efectuarea de expertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de persoane fizice ori juridice în
condiţiile prevăzute de lege, ca:
- expertize amiabile (la cerere);
- expertize contabil-judiciare;
- arbitraje în cauze civile;
- expertize de gestiune;
f) executarea de lucrări cu caracter financiar-contabil, ca:
- întocmirea de situaţii periodice;
- consolidarea conturilor şi bilanţului;
- întocmirea de planuri de finanţare pe termen mediu şi lung;
g) executarea de lucrări cu caracter fiscal, ca:
- studii şi consultaţii pe probleme de ordin fiscal;
- participarea la întocmirea şi depunerea declaraţiilor fiscale;
- asistenţă în probleme de T.V.A. şi impozite;
- fiscalitate imobiliară;
- asistenţă în aplicarea tarifului vamal;
- asistarea contribuabilului cu ocazia verificărilor;
- vizarea declaraţiilor fiscale anuale ale agenţilor economici;
h) efectuarea de lucrări de organizare administrativă şi informatică, cum ar fi:
- organigrame, structuri, definiri de funcţii;
- legături între servicii, circulaţia documentelor şi informaţiilor;
- mecanizarea şi automatizarea prelucrării informaţiilor, alegerea echipamentelor;
- analiza şi organizarea fluxului informaţional;
- alegerea soft-urilor necesare;
- formarea profesională continuă;
- contribuţii la protecţia patrimoniului unităţii;
i) îndeplinirea atribuţiilor prevăzute în mandatul de cenzor la societăţile comerciale, conform prevederilor legale;

22
j) îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege în procedurile de reorganizare judiciară şi faliment cum ar fi :
- efectuează lucrări cu privire la reflectarea în contabilitate a principalelor operaţiuni de fuziune, divizare, dizolvare şi
lichidarea societăţilor comerciale, precum şi reatragerea sau excluderea unor asociaţi din cadrul societăţilor comerciale;
k) acordarea de asistenţă de specialitate necesară pentru înfiinţarea şi reorganizarea societăţilor comerciale cum ar
fi:
- activităţi de studiere a pieţei şi de sondare a opiniei publice;
- studii de fezabilitate la înființarea întreprinderilor;
- activităţi ale holdingurilor;
l) efectuarea pentru persoane fizice şi juridice a oricărui serviciu profesional care presupune cunoştinţe de
contabilitate;
m) alte activităţi şi servicii pentru întreprinderi cuprinse în clasele CAEN: 6209, 6420, 6619, 6920, 7022, 7320, 8299,
7490, 6831, 6621 precum şi altele stabilite de Biroul permanent al Consiliului superior.

38. Care sunt lucrările care pot fi executate de contabilii autorizaţi?


În aplicarea prevederilor din Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994, republicată, lucrările ce se pot executa de către
contabilii autorizaţi în cadrul contractelor de prestări de servicii, individual sau prin societăţi comerciale de contabilitate,
sunt:
- ţinerea contabilităţii financiare şi de gestiune;
- pregătirea lucrărilor pentru întocmirea situaţiilor financiare;
- lucrări, declaraţii şi operaţiuni fiscale lunare şi trimestriale (altele decât situaţiile financiare anuale ale societăţilor
comerciale), lucrări în partidă simplă pentru persoane fizice independente şi asociaţii familiale etc.;
- atribuţii de cenzor la asociaţii de proprietari/locatari, car-uri şi diferite asociaţii, fundaţii etc. fără scop patrimonial. 

39. Cum se exercită profesia de expert contabil şi cea de contabil autorizat?


Profesia de expert-contabil şi de contabil-autorizat se exercită de către persoanele care au dobândit legal această
calitate. Exercitarea se realizează numai de către persoanele fizice sau juridice, membre ale Corpului, înscrise în tablou.
Tabloul se publică anual în Monitorul Oficial al României.
Modalităţi de exercitare a profesiei:
 individual (activitate independentă conform Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, actualizată)
 în societăţi comerciale de expertiză contabilă sau de contabilitate (art. 8 din O.G. nr. 65/1994 actualizată,
Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale actualizată).
Atât experţii contabili cât şi contabilii autorizaţi nu pot efectua lucrări pentru agenţii economici sau pentru instituţii
unde sunt salariaţi şi pentru cei cu care angajaţii lor sunt în raporturi contractuale ori se află în concurenţă. De asemenea,
le este interzis să efectueze lucrări pentru agenţii economici, în cazul în care sunt rude sau afini până la gradul al patrulea,
inclusiv soţi-soţii ale administratorului, ori în situaţia în care există elemente care atestă starea de conflict de interese sau
de incompatibilitate.

40. Ce este CECCAR?


Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi (CECCAR) este persoană juridică de utilitate publică şi
autonomă, din care fac parte experţii contabili şi contabilii autorizaţi, în condiţiile prevăzute de O.G. nr. 65/1994, modificată,
având sediul în municipiul București.

41. Ce se înţelege prin calitatea de persoana juridică a Corpului?


Corpul este înființat cu statut de persoana juridica si, prin urmare, îndepline ște sau are atributele unei persoane
juridice. După Adrian Varlan, in lucrarea "Drept comercial si economic romanesc", (cartea de curs nr. 5 al cursului "Formare
profesionala in domeniul comercial", Editura Mirton, Timi șoara, 1998), la pagina 14, se arata, in legătura cu persoana
juridica, următoarele:
"Persoana juridica e o colectivitate de oameni, constituita in condi țiile legii, care capătă anumite drepturi şi anumite
obligații necesare atingerii scopului lor ".
Elementele constitutive ale persoanelor juridice sunt (acela și autor):
- organizarea de sine - stătătoare
23
- patrimoniul propriu;
- scopul determinat.
Aceste elemente le are si C.E.C.C.A.R., are, de asemeni, capacitatea de folosin ța care se refera la drepturile si
obligațiile care corespund scopului pentru care a fost înființata (persoana juridica) si capacitatea de exerci țiu.
Are capacitatea de exercițiu din momentul constituirii organelor sale de conducere.
Corpul reprezintă profesia, in raport cu alte instituţii din Romania si din afara tarii.
- Relațiile cu bugetul directe;
- Are cont in banca;
- Întocmește b.v.c.;
- Organizează contabilitate proprie, întocme ște bilan ț propriu, potrivit legii;
- Gestionează întregul patrimoniu al Corpului, inclusiv pe cel dat in administrare operativa filialelor;
- Conținutul capacitații de folosința si de exerci țiu este dat de atribu țiile ce le are Corpul (interne si externe).

42.Ce se înţelege prin autonomia Corpului?

Autonomia, în general,este situaţia celui care nu depinde de nimeni, care are deplină libertate în acţiunile sale
(DEX). Autonomia Corpului face din acesta un organism de autoreglementare în profesie; aceasta presupune
nesubordonarea vreunei autorităţi.
Corpul prin Regulamentul său, prin statutul său, nu este subordonat vreunui organism statal. Dimpotrivă, prin
delegaţia primită din partea autorităţii publice, acordă şi retrage dreptul de exercitare a profesiei de expert contabil şi de
contabil autorizat şi are dreptul de exercitare a profesiei de expert contabil şi contabil autorizat şi are dreptul să controleze
competenţa şi moralitatea membrilor săi. Prin organele alese, corpul este reprezentat în faţa autorităţii publice, precum şi în
raporturile cu persoanele fizice şi juridice din ţară şi străinătate. Corpul colaborează cu organele de specialitate ale statului
în elaborarea de norme legate de profesia contabilă, dar normele de lucru, specifice profesiei, care sunt rezultatul activităţii
Corpului.

43. Care este organizarea CECCAR?


Sediul central al Corpului este în Municipiul Bucureşti.
CECCAR are 42 de filiale fără personalitate juridică în fiecare reşedinţă de judeţ şi în Municipiul Bucureşti.
Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România este astfel organizat încât să-şi poată îndeplini
atribuţiile de organism de autoreglementare.
Pentru îmbunătăţirea managementului la nivel central şi local s-au luat o serie de măsuri, cum ar fi:
a). Modificarea organigramei Corpului, în sensul punerii centrului de greutate al gestiunii profesiei pe structuri
executive (departamente, sectoare).
b). Clasificarea filialelor Corpului în funcţie de volumul de activitate şi numărul de membri in 5 categorii (grade),
care să constituie baza determinării indicatorilor de alocare a resurselor în cadrul Corpului:
 Categoria 0 – peste 3.000 membri
 Categoria I – peste 600 membri
 Categoria II – 301 – 600 membri
 Categoria III – 101 – 300 membri
 Categoria IV – până la 100 membri.
La 31 decembrie 2004:
- filiale categoria 0 – 1 filială (Bucureşti)
- filiale categoria I – 10 filiale
- filiale categoria II – 12 filiale
- filiale categoria III – 17 filiale
- filiale categoria IV – 2 filiale

Organizare la nivel central:


1. Organe de decizie
 Conferinţa Naţională
24
 Consiliul Superior
 Biroul Permanent
 Preşedintele Corpului
Pentru urmărirea punerii în aplicare a măsurilor hotărâte de Biroul permanent, Consiliul superior şi Conferinţa
naţională şi asigurarea legăturii între organele alese şi organele executive ale Corpului s-a înfiinţat „Secretariatul organelor
de conducere ale Corpului”. Modul de organizare şi funcţionare precum şi atribuţiile secretariatului organelor de conducere
ale Corpului se stabilesc prin hotărâre a Consiliului Superior.
Verificarea gestiunii financiare a Corpului este asigurată de către cenzori, care sunt aleşi pentru o perioadă de
patru ani, de Conferinţa naţională ordinară, prin vot deschis, dintre membrii Corpului care nu fac parte din Consiliul superior
Comisii care funcţionează pe lângă Consiliul Superior:
- Comisia Superioară de Disciplină
- Comisia Centrală de Arbitraj
- Comisia de Apel
2. Organe de execuţie
 Director general executiv
 Departamente, direcţii, sectoare, birouri
Secţiunile Corpului se organizează pe categorii profesionale, şi anume:
- secţiunea experţi contabili
- secţiunea contabili autorizaţi

Organizare la nivel de filială


1.. Organe de decizie
 Adunarea Generală
 Consiliul filialei
 Biroul Permanent
 Preşedintele filialei
Comisii care funcţionează pe lângă Consiliul filialei:
- Comisia de Disciplină
- Comisia de Arbitraj
- Comisia de Apel

2. Organe de execuţie
 Directorul executiv al filialei
 Sectoare
 Sector evidenţă Tablou
 Sector stagiu şi dezvoltare profesională continuă
 Sector etică şi control respectare norme
 Birou expertize contabile
 Birou administrativ

44. Ce este Etica?


• Noţiunea de ETICA, potrivit Dicţionarului explicativ al limbii române, este ştiinţa care se ocupă cu studiul teoretic al
valorilor şi condiţiei umane din perspectiva principiilor morale şi cu rolul lor în viaţa socială; totalitatea normelor de
conduită morală corespunzătoare unui domeniu, unei activităţi sau unei colectivităţi..
• ETICA este o teorie raţională asupra binelui şi răului, o reflecţie “în amonte” asupra valorilor inteligent şi moral
orânduite.
• Se poate spune că etica stabileşte principii despre bine şi rău prin standarde de comportament, atitudine menită să
faciliteze aplicarea valorilor prin existenţa unui Cod etic pentru aproape orice activitate.

25
• Noţiunea de etică, dacă se rezervă ansamblului unei profesiuni, este ansamblul de reguli interne care au ca
obiectiv central codul de comportament al profesioniştilor faţă de persoanele terţe, prin garantarea respectării
valorilor convenite ale secretului profesional.

45. Ce sunt serviciile profesionale?


Profesia contabilă cuprinde totalitatea activităţilor cu caracter economic care presupun cunoştinţe în domeniul
contabilităţii.
Profesia contabilă este un întreg format din mai multe activităţi.
Principalele activităţi sunt:
1. Ţinerea contabilităţii.
2. Elaborarea, examinarea şi prezentarea situaţiilor financiare.
3. Auditul statutar.
4. Alte lucrări de audit financiar – contabil sau control intern.
5. Management financiar – contabil (planificare contabilă, contabilitatea analitică, contabilitatea de gestiune etc.)
6. Servicii fiscale (consultanţă, consiliere şi asistenţă fiscală)
7. Servicii de studiu şi consultanţă pentru crearea întreprinderilor
8. Evaluări de întreprinderi şi titluri
9. Alte servicii contabile şi paracontabile.
• Profesionistul contabil care are acces la toate activităţile componente ale profesiei contabile potrivit practicilor europene
îl constituie expertul contabil, considerat a fi specialistul cu cea mai înaltă pregătire în domeniul său de activitate în ţara sa de
origine.
• Activitatea urmărită în mod special este activitatea de audit statutar, auditorul statutar fiind considerat ultimul apărător în
drumul informaţiilor conţinute în situaţiile financiare spre consumatorii finali.
• Activităţile care formează profesia contabilă se pot organiza fie prin compartimente proprii ale întreprinderii, cu excepţia
auditului statutar, fie prin externalizare la speciali ști ce funcţionează independent în furnizarea acestor servicii pe piaţă.
Serviciile furnizate pe piaţă pot fi servicii furnizate exclusiv de profesioniştii contabili :
• contabilitate
• audit intern
• audit statutar
• activitate de control intern
• activitate de management financiar contabil, etc.
• sau servicii partajate cu alte profesii, cum ar fi: - evaluarea activelor întreprinderii partajată cu jurişti, ingineri
• serviciile fiscale şi mai ales consultanţa fiscală partajată cu avocaţii
• servicii juridice partajate cu juriştii şi avocaţii.

46.Care sunt caracteristicile esenţiale ale profesiei contabile?


Caracteristicile esențiale ale unei profesiei contabile sunt:
- deținerea unei competente intelectuale specifice, ob ținuta prin formare si învăţământ.
- respectarea de către membri a unui ansamblu de valori si de reguli stabilite de organismul profesional, cu
deosebire cele care se refera la obiectivitate.
- recunoașterea unei datorii vizavi de public, in ansamblu.
Uneori, datoria membrilor, vizavi de profesiunea lor si de public, poate fi in contradic ție cu interesul lor personal pe
termen scurt, sau cu obligațiile lor de loialitate, vizavi de angajator.
Ținând seama de remarcile precedente, este de datoria organismelor profesionale na ționale sa definească reguli
de etica pentru membrii lor, încât sa garanteze o calitate optima a serviciilor si sa păstreze încrederea publicului in profesie.
Profesia contabila liberala este bazata pe moralitate irepro șabila, pe independenta, pe știin ța in profesie, pe
competenta.
Necesitatea reglementării profesiei contabile
Reglementarea unei profesii este impusă de nevoia de standarde profesionale, etice, de educaţie care să fie
îndeplinite de membrii acelei profesii. Necesitatea şi natura reglementarii depind de următorii factori:
1. Capacitatea profesiei respective de a răspunde necesităţilor economiei si societăţii,
26
2. Condiţiile de piaţă în care activează profesia.
3. Existenţa unui dezechilibru în ce priveşte cunoştinţele între clientul care primeşte serviciile respective şi furnizorul
acestor servicii, adică profesionistul contabil care deţine experienţa necesară pentru a fi stabilite relaţiile între cele două
domenii.
Criteriile de apreciere a modului în care reglementarea profesiei satisface interesul public sunt următoarele:
 Transparenţa
 Proporţionalitatea
 să nu fie împotriva competenţei şi concurenţei
 să nu fie discriminatorie
 să fie precisă
 segmentată în funcţie de obiectivele urmărite
 implementată consecvent şi just
 să fie supusă unei examinări periodice
Aria de acoperire a reglementării profesiei
• Cerinţele de acces şi de certificare
• Cerinţe la dezvoltarea profesională continuă
• Standardele profesionale şi etice pe care profesioniştii trebuie să le respecte şi să le aplice
• Monitorizarea comportamentului profesionist al membrilor
• Sistemele şi procedurile de investigare şi sancţionare în legătură cu membrii care nu îndeplinesc cerinţele de mai
sus.
Modalităţi de implementare
• Autoreglementare este specifică economiştilor liberali şi constă, în aceea că organismul profesional este
recunoscut de autoritatea publică, căruia îi deleagă responsabilitatea de a reglementa profesia.
• Reglementarea externă constă în aceea că profesia este reglementată direct sau în fapt de către guvern.
• Coreglementarea este o combinare între primele două adică o reglementare partajată între o instituţie
guvernamentală şi una profesională.
Oricare ar fi modul de implementare a reglementării, organismul profesional trebuie să joace un rol fundamental fiind
cel mai bine poziţionat pentru apărarea interesului public.
Reglementarea profesiei contabile la nivel European
• Profesia contabilă este reglementată prin Directiva generală 89/48 CEE care se referă şi la profesia contabilă.
Potrivit reglementărilor europene, profesionistul contabil este definit ca fiind specialistul care a obţinut cel mal înalt
nivel de pregătire prin studii universitare, un stagiu de minim 3 ani şi un examen de aptitudini şi care are acces fără
restricţii la toate serviciile si activităţile ce formează profesia contabilă.
• Directiva speciala 2006/43 CEE care se refera strict la condiţiile de autorizare si de retragere a autorizării unui
profesionist contabil de a efectua audit statutar.
Probleme şi obiective ale profesiei contabile din Romania
• Strategia aprobată prin Conferinţa Naţională a CECCAR a stabilit marile probleme şi obiective ale profesiei
contabile din Romania. Ele includ în primul rând organizarea şi gestiunea profesiei contabile în întregul ei, şi nu
într-o fragmentare arbitrară pe activităţi. Cooperarea dintre factorul public şi cel al profesiei contabile liberale este
esenţială pentru realizarea unui parteneriat care să servească în mod performant atât profesia, cât şi utilizatorul
informaţiei contabile. Diletantismul şi arbitrariul, adversităţile clădite pe interese de grup sau conjunctură, de cele
mai multe ori vremelnice, nu trebuie să îşi găsească loc în relaţia dintre stat şi profesia contabilă.

27