Voicu (Deaconu) Laura AMG 1B

RELATIA CARACTER-APTITUDINI

Caracterul este o formatiune superioara la structura careia

contribuie trebuintele umane, motivele, sentimentele, aspiratiile si
idealul in ultima instanta conceptul despre lume si viata.
Caracterul se refera la modul de raportare la diferite laturi ale
realitatii, inclusiv activitatea proprie.
Aptitudinile constituie latura instrumentala si executiva a
personalitatii.
Formarea si valorizarea aptitudinilor depinde si de orientarea
caracteriala. Pentru ca aptitudinea sa se poata forma si manifesta este
necesar un caracter care sa o sustina.
La randul sau, caracterul, in formarea si manifestarea lui, implica un
ansamblu de aptitudini.
Atat aptitudinile, cat si caracterul se formeaza si se dezvolta sub
influenta acelorasi factori de mediu. Atunci cand relatiile dintre
aptitudine si caracter sunt compatibile, sau cu posibilitati de
compensare, ele conduc la armonizarea si echilibrarea personalitatii.
Cu cat gradul de incompatibilitate dintre aptitudini si caracter este
mai mare cu atat personalitatea va fi mai afectata.