Sunteți pe pagina 1din 4

Lacul Ursu

Prezentare

Localizare:
Aria naturală se află în extremitatea estică a județului
Mureș (Depresiunea Praid-Sovata), la poalele sud-vestice ale
Munților Gurghiului (grupă muntoasă a Carpaților Moldo-
Transilvani ce aparțin lanțului carpatic al Orientalilor), pe
teritoriul administrativ al orașului Sovata.
Formare:
Lacul Ursu s-a format in urma prabusirii unei exploatari de
sare in data de 27 mai 1875. Acest aspect ii aduce lacului unul
din cele trei recorduri mondiale pe care le detine deoarece este
singurul lac natural caruia i se cunoaste cu exactitate data
formarii. Inca de la inceput, lacul a prezentat particularitati care
il fac potrivit pentru tratarea afectiunilor reumatice,
endocrinologice si cardiovasculare.
Curiozitati:
"Fenomenul de heliotermie face ca Lacul Ursu să fie cel
mai important din Sovata, şi nu numai în Sovata, ci la nivelul
Europei şi chiar a globului, este un fenomen unicat. Sunt foarte
puţine lacuri care prezintă acest fenomen de heliotermie, Lacul
Ursu fiind cel care are cel mai pronunţat efect. Lacul Ursu este
cel mai important din staţiune nu numai din cauză că este cel
mai mare, atât ca suprafaţă, cât şi ca adâncime, ci este cel mai
important deoarece prezintă cel mai pronunţat fenomen de
heliotermie.” a decarat SC Balneoclimaterica SA Sovata, Fulop
Nagy Janos.
Recorduri Mondiale:
Lacul Ursu din statiunea Sovata, Mures, detine 3 recorduri
mondiale si anume: cel mai mare lac helioterm din lume,
singurul lac natural caruia i se cunoaste cu exactitate data
formarii si singurul lac cu apa sarat inconjurat de vegetatie
bogata.
Legenda:
În pădurea aflată deasupra așezării Sovata, într-un trecut
nu chiar îndepărtat, era o poiană frumoasă. Cu marginile ei
dantelate de fagi falnici arăta ca un urs întins. Aici trăia, în
palatul ei sclipitor, o zână fermecatoare. Îi plăcea să cutreiere
câmpurile și pădurile, și pe unde trecea, în urma ei răsăreau cu
miile flori colorate.
Odată, plimbându-se prin împrejurimi, a zărit un tânăr
secui păzindu-și turma de oi.
–Ce flăcău voinic! – se gândi ea – și îndată s-a îndrăgostit
de el. Din clipa aceea nu-și găsea liniștea, n-avea nici zile, nici
nopți. Dar legile zânelor ii interziceau să se întâlnească cu un
pământean. Numai pe furiș, sub vălul nopții, cobora în valea
pârâului Iuhod, stând la pândă să asculte cât de duios și trist
cântă din fluier ciobănașul.
„După mine plânge fluierașul lui!” – suspina preafrumoasa
zână, dar avea grijă ca înainte de cântatul cocoșului să ajungă
acasă - în palatul măreț, care, de fapt, era și temnița ei.
–Fără tine – se gândi într-o bună zi – nu merită a fi nici
frumoasă, nici urâtă! În clipa aceea a hotărat, fie ce o fi, i
se va împotrivi cu încăpățânare legii severe și se va întâlni
cu chipeșul păstor. Zis și făcut, a coborât în vale, purtând
pe frunte Luceafărul – de – Seară, dar, ajunsă la stâna
flăcăului îndrăgit, îl surprinde pe acesta sărutându-se cu o
fată frumoasă.
„Tu, muritorule nenorocit, vei ispăși crunt!” – zise ea și
numaidecât păstorul, stâna și oile lui s-au prefăcut în stânci de
sare.
–Vai de noi! –plângea fata, culcându-și trupul pe piatra
rece de drag. Degeaba! N-a putut să readucă la viată cu
căldura trupșorului ei o stână de piatră.
Însă și zâna cea frumoasă nemiloasă a plătit scump pentru
fapta sa. Cu mintea tulburată de mâhnire, cutreiera neîncetat
munții, fără să se uite măcar la palatul ei. Mărăcinii i-au sfâșiat
vălul alb și din zdrențele si scamele acestuia s-au făcut flori de
sare ce au presărat munții.
–„Scufundă –te! Vatra ta nu mai poate fi căminul meu!”
Așa își striga durerea și palatul a dispărut numaidecât. În locul
său s-a făcut o groapă uriașă, groaznic de adâncă. Marginile
gropii ne amintesc și astăzi de urs, regele animalelor din munți.
–„Vai de mine!” – se văita zana, și frântă de amărăciune
se prăbuși la pământ. A izbucnit în plâns și și-a vărsat amarul în
șiroaie de lacrimi care s-au transformat în pârâiașe sărate din
care s-a format Lacul Ursu a cărui apă sărată este încălzită și în
zilele noastre de jăraticul încins din vatra palatului blestemat al
zânei.
Chiar și astăzi pe timp de furtună, din munții apropiați încă
se poate auzi geamătul jalnic al zânei.
Lacul Ursu Lacul Ursu (Iarna)

Lacul Ursu (vedere


panoramica)

S-ar putea să vă placă și