Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
4 Evaluarea Proiectelor PDF
4 Evaluarea Proiectelor PDF
166
- eficienţa alocării (semnifică modul în care resursele sunt alocate
pe piaţă în aşa fel încât să atingă maximum de beneficiu net, atins prin
utilizarea lor);
În viziunea economistului Peter Drucker, există o legătură între
conceptul de eficacitate şi cel de eficienţă. Eficacitatea reprezintă alegerea
căilor şi priorităţilor, deci a lucrurilor necesar a fi făcute (engl.: „doing right
things”), faţă de eficienţă care semnifică faptul că, o dată aleasă calea,
lucrurile trebuie făcute cum trebuie, corect (engl.: „doing things right”).
Caracterizarea eficienţei unei activităţi presupune raportarea la o
bază de comparaţie spaţio-temporală care poate fi nivelul atins în alte
activităţi similare sau variante de proiect.
Studiul eficienţei unei activităţi are la bază următoarele tipuri de
corelaţii :
a) comparaţie între nivelul resurselor;
b) comparaţie între nivelul efectelor;
c) comparaţie de timp; efort /efect şi efect /efort;
d) comparaţie între nivelurile de eficienţă.
Când vorbim de eficienţa economică a resurselor de consumat,
criteriul eficienţei este de a realiza o economie a acestora; dar când vorbim
de resurse consumate ne referim la gradul de utilizare, adică de obţinere de
efecte economice mari pe unitatea de resurse consumate.
Mijloacele de manifestare a eficienţei economice sunt: creşterea
productivităţii, a rentabilităţii, a calităţii produselor, reducerea consumurilor
de materii prime, materiale, energie, combustibili etc.
Analiza eficienţei economice răspunde la întrebări cum ar fi: cum
sunt utilizate resursele şi cum sunt consumate pentru a cunoaşte gradul de
utilizare şi economia obţinută.
Efectele economice sunt :
- directe: identificabile cu obiectul realizat prin investiţie;
- indirecte: ca rezultat al efectului de propagare asupra altor sectoare
de activitate.
Ca o consecinţă a efortului investiţional se obţin diverse efecte
economice reflectate în plan financiar, dintre care putem enumera :
- reducerea costurilor de exploatare a utilajelor (graţie noilor
echipamente);
- reducerea cheltuielilor cu mâna de lucru (graţie modernizării şi
aplicării inovaţiilor);
- creşterea rentabilităţii (graţie investiţiilor de dezvoltare);
- obţinerea de efecte după o perioadă lungă de timp, adesea
indirecte.
167
9.2 Caracteristicile eficienţei economice a investiţiilor
1
Românu I., Vasilescu I., (1999), Managementul investiţiilor, Ed. Mărgăritar, p.110
168
viabilitatea proiectului se apreciază în termeni de valoare netă actuală şi de
rată de rentabilitate internă, folosind pentru aceasta rata de actualizare
financiară.
Evaluarea financiară se face în două etape2. Prima etapă constă într-o
analiză financiară sumară, ce se face cu ocazia identificării proiectului şi
elaborării studiului de fezabilitate, pentru a facilita alegerea tehnologiei de
fabricaţie şi a utilajelor. Analiza vizează alegerea celei mai bune variante de
proiect, în urma comparării variantelor concurente, pe baza unei aprecieri
pertinente a valorii intrinseci a investiţiei, înainte de a se introduce
obligaţiile financiare şi fiscale.
A doua etapă constă în analiza financiară detaliată, ce se face cu
ocazia elaborării definitive a proiectului sau a formei finale a acestuia. Ea
are scopul de a releva rentabilitatea capitalurilor investite de întreprindere,
delimitând resursele proprii de cele împrumutate, luându-se în considerare
de data aceasta dobânzile la împrumuturile bancare, impozitele pe venit
(profit), taxele vamale etc.
În cadrul studiului financiar ce se elaborează îşi găsesc rezolvarea
probleme cum sunt :
• structura optimă a surselor de finanţare;
• analiza capacităţii de autofinanţare;
• verificarea echilibrului de trezorerie;
• rentabilitatea capitalului investit de firmă.
Un rezultat al analizei financiare detaliate este evaluarea capacităţii
maxime de autofinanţare în monedă curentă. Pentru calculul acesteia se
porneşte de la încasările şi cheltuielile de exploatare în monedă constantă, pe
baza cărora se obţine marja brută în monedă constantă. Această marjă brută
se corectează cu rata inflaţiei (pe durata acesteia) şi se obţine marja brută în
monedă curentă. Se continuă calculele obţinându-se, prin scăderea dobânzii
la credit şi a amortismentului, profitul impozabil; apoi se calculează
impozitul pe profit, care se scade, iar în final se adună profitul net (după
impozite) cu amortismentul.
Un alt rezultat al studiului detaliat îl reprezintă analiza trezoreriei
previzionale, a echilibrului dintre resurse şi nevoi. Proiectul va fi apreciat ca
bun, viabil, dacă rezultă un sold net al trezoreriei, cumulat, mereu pozitiv,
compensându-se eventualele solduri anuale negative. În caz contrar, se
reanalizează soluţia financiară, urmărind adaptarea resurselor financiare la
nevoile proiectului de investiţie.
Scopul întregului studiu financiar este de a calcula rentabilitatea
definitivă a proiectului, apelându-se în acest scop la criteriile contabile sau la
cele bazate pe tehnica actualizării. Criteriile contabile, mai des utilizate,
sunt: marja brută / investiţii, beneficii nete / investiţii, capacitatea maximă de
2
Ibidem, p.273
169
autofinanţare / investiţii. Cu ajutorul tehnicilor de actualizare se calculează
rata internă a rentabilităţii, folosind o suită de fluxuri financiare eşalonate pe
întreaga durată de viaţă a proiectului. În fluxul financiar se ia capitalul
propriu afectat investiţiei, cu semn negativ, pentru a avea în final valoare
netă. Rata de rentabilitate internă rezultată ne permite să apreciem investiţia,
dacă este acceptabilă sau nu, iar investitorul poate să cunoască şi să compare
avantajul investiţiei sale, în proiect, cu cel al altor plasamente posibile ale
capitalului de care dispune.
Ii Ii
Pentru o investiţie nouă : i sp = sau i sp = ,
qi Qi
unde : i = varianta, I = investiţia; q = capacităţi în unităţi naturale;
Q = capacităţi în unităţi valorice.
Ii
Pentru o investiţie de dezvoltare (modernizare): i sp = sau
qi − q0
Ii
i sp = , unde : i = varianta, I = investiţia; qi - q0 = sporul de capacitate
Qi − Q0
în unităţi naturale; Qi - Q0 = sporul de capacitate în unităţi valorice.
Ii
- pentru firme noi : T = ;
Bi
Ii Ii
- pentru dezvoltare, modernizare : T= sau T= ,
Bi − B0 C0 − Ci
170
I i − I i −1 I −I
- pentru comparaţia între variante : T = sau T = i i − 1
B i − B i −1 C i − 1 − Ci
Acest indicator trebuie să fie cât mai mare şi cel puţin egală cu
coeficientul de eficienţă normat pentru ramura economică respectivă.
La nivelul unui an :
Ii 1
K= + C i , unde = e n = coeficient de eficienţă normat
Tn Tn
⇒ K = I i × e n + Ci
171
În cazul beneficiilor constante:
B an × D − B an × T D
R= = − 1 = en × D − 1
B an × T T
D T D
∑ Bh − ∑ Bh ∑ Bh
h =1 h =1 h =1
R= T
= T
−1
∑ Bh ∑ Bh
h =1 h =1
S C
p d Tr Def
timp
m s t v
172
investiţiei ; t = momentul intrării în exploatare a investiţiei ; v = momentul
ieşirii din exploatare a investiţiei. Între aceste momente de timp se regăsesc
perioadele : p = perioada de proiectare a investiţiei ; d = durata de execuţie ;
Def = durata eficientă de funcţionare a investiţiei.
173
9.3.3 Aspecte specifice în evaluarea proiectelor de investiţii pe
baza metodologiei Băncii Mondiale
174
Indicatorii metodologiei Băncii Mondiale sunt:
d+D
1
1) Angajamentul de capital : K sta = I sta + Csta = ∑ (I h + Ch ) (1 + a)h ,
h =1
- când d > 1 an
d D
1 1 1
VAN = − ∑ I h h
+ d ∑ CFh (1 + a)h
h =1 (1 + a ) (1 + a ) h =1
CFta VN ta
4) Indicele de profitabilitate : k a = = 1+ >1
I ta I ta
175
6) Cursul de revenire net actualizat :
176
Beneficiul social al proiectului este apreciat în mod sintetic prin
valoarea adăugată netă (suma valorilor adăugate directe şi a celor indirecte).
Trebuie ţinut cont, totodată, de valoarea adăugată negativă, adică de
pierderile datorate suprimării unor activităţi prin realizarea proiectului.
Compararea beneficiului social cu costul social ne permite să
calculăm eficienţa investiţiei în termeni de valoare netă actuală şi de rată
internă de rentabilitate.
Valoarea adăugată implicată de realizarea proiectului exprimă
contribuţia acestuia la venitul naţional numai în măsura în care este
distribuită şi consumată în ţară. În calculele de evaluare se acordă atenţie
ambelor componente ale valorii adăugate nete : costuri de prelucrare şi
salarii pe de o parte, venit net pe de altă parte.
Criteriul valorii adăugate poate fi interpretat fie sub formă globală
(contribuţia proiectului la creşterea netă a producţiei interne brute), fie prin
aspectele sale sectoriale (de exemplu, repartiţia acestei valori în conturile
administraţiei şi exteriorului), făcându-se o ierarhie a importanţei
rezultatelor proiectului după unele priorităţi ş.a.
177
Întrebări
Problemă rezolvată
Rezolvare :
CT actualizate (lei)
Formula este : CRNA =
VAN (dolari)
(1 + i ) t
1 5.000 - 0,892 4.460
2 9.000 - 0,799 7.191
3 - 35.000 0,711 24.885
4 - 35.000 0,635 22.225
5 - 37.000 0,567 20.978
6 - 37.000 0,506 18.722
7 - 37.000 0,452 16.724
8 - 37.000 0,403 14.911
178
Calculul valorii actualizate nete (dolari)
- în milioane dolari -
Anii Cheltuieli Cheltuieli de Venituri de Flux de Factor de Flux de
(t) de investiţii exploatare exploatare numerar actualizare numerar
(It) (Ct) (Vt) (CFt) 1 actualizat
(CFt act)
(1 + i ) t
1 25 - - - 25 0,892 -22,30
2 35 - - - 35 0,799 - 27,96
3 - 10 30 20 0,711 14,22
4 - 9 30 21 0,635 13,34
5 - 11 35 24 0,567 13,54
6 - 9 35 26 0,506 13,16
7 - 8 35 27 0,452 12,20
8 - 8 35 27 0,403 10,88
VAN = 27,08
Probleme propuse
179
2. Pentru construirea unei fabrici de ţesături s-au elaborat două
variante de proiect pentru care se cunosc următoarele date:
180
Rata de actualizare este de 10%. Să se calculeze indicatorii: rata
medie de rentabilitate, termenul de recuperare static şi cel dinamic prin
actualizare la momnetul începerii execuţiei lucrărilor de investiţii.
181