9.

Evaluarea proiectelor de investiţii

“Omul trebuie să înveţe să-şi dezvolte sensul responsabilităţii,

pentru că orice lucru pe care-l face va avea consecinţele sale”
(Proverb chinezesc)

9.1 Conceptul de eficienţă economică

Studiul economiei politice a statuat faptul că, atât la nivelul unei

economii naţionale, cât şi la nivel de companie sau individ, necesităţile sunt
nelimitate şi, de aceea, este foarte important să se folosească judicios
resursele limitate de care se dispune în scopul satisfacerii acestor necesităţi.
Eficienţa este atributul oricărei activităţi umane de a produce efectul util
dorit.
În acest fel se atinge problema eficienţei economice, concept
fundamental, sinonim cu consumul raţional al resurselor în vederea obţinerii
cu randamente cât mai mari de efecte utile dorite. Însăşi această explicaţie
prezintă eficienţa economică ca pe un termen relativ (şi nu absolut) în raport
cu anumite criterii.
În principiu, eficienţa economică se măsoară prin raportarea efectelor
obţinute (în expresie fizică sau monetară) la eforturile depuse (resursele
utilizate). Astfel, criteriul fundamental al eficienţei economice este valoarea,
anume valoarea acestui raport eforturi-efecte. Întrucât valoarea este un
concept subiectiv, determinarea eficienţei economice pe baza valorii se face
conform mai multor modele de măsurare a acesteia, definite ca modele de
eficienţă. Dintre ele pot fi enumerate:
- eficienţa Pareto (o alegere are eficienţa Pareto atunci când nu se
poate face o altă alegere astfel încât starea unui individ să se îmbunătăţească
fără ca aceea a altui individ să se înrăutăţească);
- eficienţa Kaldor-Hicks (o alegere este eficientă în acest caz
atunci când indivizii a căror stare se îmbunătăţeşte pot teoretic să îi
compenseze pe cei a căror situaţie se înrăutăţeşte, astfel încât să se ajungă la
eficienţa Pareto);
- eficienţa X (este expresia economică pentru eficienţa cu care o
organizaţie îşi utilizează resursele sale existente pentru a produce rezultate;
nu ia în considerare în ce măsură resursele utilizate sunt cele mai bune sau în
ce măsură rezultatele obţinute sunt cele mai bune);

166
 - eficienţa alocării (semnifică modul în care resursele sunt alocate
pe piaţă în aşa fel încât să atingă maximum de beneficiu net, atins prin
utilizarea lor);
În viziunea economistului Peter Drucker, există o legătură între
conceptul de eficacitate şi cel de eficienţă. Eficacitatea reprezintă alegerea
căilor şi priorităţilor, deci a lucrurilor necesar a fi făcute (engl.: „doing right
things”), faţă de eficienţă care semnifică faptul că, o dată aleasă calea,
lucrurile trebuie făcute cum trebuie, corect (engl.: „doing things right”).
Caracterizarea eficienţei unei activităţi presupune raportarea la o
bază de comparaţie spaţio-temporală care poate fi nivelul atins în alte
activităţi similare sau variante de proiect.
Studiul eficienţei unei activităţi are la bază următoarele tipuri de
corelaţii :
a) comparaţie între nivelul resurselor;
b) comparaţie între nivelul efectelor;
c) comparaţie de timp; efort /efect şi efect /efort;
d) comparaţie între nivelurile de eficienţă.
Când vorbim de eficienţa economică a resurselor de consumat,
criteriul eficienţei este de a realiza o economie a acestora; dar când vorbim
de resurse consumate ne referim la gradul de utilizare, adică de obţinere de
efecte economice mari pe unitatea de resurse consumate.
Mijloacele de manifestare a eficienţei economice sunt: creşterea
productivităţii, a rentabilităţii, a calităţii produselor, reducerea consumurilor
de materii prime, materiale, energie, combustibili etc.
Analiza eficienţei economice răspunde la întrebări cum ar fi: cum
sunt utilizate resursele şi cum sunt consumate pentru a cunoaşte gradul de
utilizare şi economia obţinută.
Efectele economice sunt :
- directe: identificabile cu obiectul realizat prin investiţie;
- indirecte: ca rezultat al efectului de propagare asupra altor sectoare
de activitate.
Ca o consecinţă a efortului investiţional se obţin diverse efecte
economice reflectate în plan financiar, dintre care putem enumera :
- reducerea costurilor de exploatare a utilajelor (graţie noilor
echipamente);
- reducerea cheltuielilor cu mâna de lucru (graţie modernizării şi
aplicării inovaţiilor);
- creşterea rentabilităţii (graţie investiţiilor de dezvoltare);
- obţinerea de efecte după o perioadă lungă de timp, adesea
indirecte.

167
 9.2 Caracteristicile eficienţei economice a investiţiilor

Eficienţa economică prezintă caracteristici1, precum :

a) este o parte a întregii activităţi productive; depinde de acţiunea în
comun a tuturor factorilor şi fazelor procesului de reproducţie; reflectă atât
modul cum au fost concepute şi realizate lucrările de investiţii, cât şi
elementele procesului de producţie.
b) se stabileşte prin raportarea diverselor efecte scontate sau obţinute
la cheltuielile necesare obţinerii lor; manifestarea ei se amplifică, în funcţie
de natura efectelor şi efortului de investiţii, în cadrul unei game largi de
indicatori.
c) nivelul ei se evaluează pe bază de previziune, deoarece calculele
respective se fac într-o etapă care precede atât executarea obiectivului, cât şi
funcţionarea acestuia. Previziunile se referă la nevoia socială pentru anumite
produse sau servicii, modificări ale volumului şi structurii producţiei, ale
cerinţelor de consum, ale preţurilor, ale tehnologiilor de fabricaţie.
d) raportul efect - efort se ia în strânsă corelaţie cu factorul timp,
datorită existenţei decalajului dintre momentul cheltuirii resurselor de
investiţii şi cel al obţinerii efectelor economice. Influenţa factorului timp se
ia în considerare mai ales prin folosirea tehnicilor de actualizare a valorilor
viitoare.
e) eficienţa economică a investiţiilor îmbracă o formă absolută, dar
se calculează şi în formă relativă pentru a face comparaţii între variantele de
proiect. Nivelul eficienţei economice absolute este în funcţie de parametrii
de efort şi efect ai fiecărei variante. Nivelul eficienţei economice relative
este determinat de parametrii rezultaţi prin comparaţii între variante. Din
aceste două forme prima este cea care se regăseşte şi dăinuie în decursul
activităţii productive, cea care stă la baza ritmului de creştere.
f) determinarea eficienţei economice a investiţiilor trebuie să se
bazeze pe o abordare sistematică, datorită interdependenţei dintre procesele
economice, dintre firme şi ramuri, deoarece efectele favorabile ale
investiţiilor nu se manifestă doar asupra activităţii acesteia, ci şi în economia
altor întreprinderi cu care se află în relaţii de cooperare productivă.

9.3 Evaluarea financiară a proiectelor de investiţii

Evaluarea financiară se face pentru a vedea dacă investiţia este

suficient de rentabilă la nivelul agentului economic, dacă se obţine profit.
Conceptele de beneficiu şi de cost se limitează la intrările şi ieşirile
de bani aferente proiectului de investiţie. Fluxurile de cheltuieli şi de venituri
sunt estimate în preţurile pieţei, pe durata de viaţă a proiectului, iar

1
Românu I., Vasilescu I., (1999), Managementul investiţiilor, Ed. Mărgăritar, p.110

168
viabilitatea proiectului se apreciază în termeni de valoare netă actuală şi de
rată de rentabilitate internă, folosind pentru aceasta rata de actualizare
financiară.
Evaluarea financiară se face în două etape2. Prima etapă constă într-o
analiză financiară sumară, ce se face cu ocazia identificării proiectului şi
elaborării studiului de fezabilitate, pentru a facilita alegerea tehnologiei de
fabricaţie şi a utilajelor. Analiza vizează alegerea celei mai bune variante de
proiect, în urma comparării variantelor concurente, pe baza unei aprecieri
pertinente a valorii intrinseci a investiţiei, înainte de a se introduce
obligaţiile financiare şi fiscale.
A doua etapă constă în analiza financiară detaliată, ce se face cu
ocazia elaborării definitive a proiectului sau a formei finale a acestuia. Ea
are scopul de a releva rentabilitatea capitalurilor investite de întreprindere,
delimitând resursele proprii de cele împrumutate, luându-se în considerare
de data aceasta dobânzile la împrumuturile bancare, impozitele pe venit
(profit), taxele vamale etc.
În cadrul studiului financiar ce se elaborează îşi găsesc rezolvarea
probleme cum sunt :
• structura optimă a surselor de finanţare;
• analiza capacităţii de autofinanţare;
• verificarea echilibrului de trezorerie;
• rentabilitatea capitalului investit de firmă.
Un rezultat al analizei financiare detaliate este evaluarea capacităţii
maxime de autofinanţare în monedă curentă. Pentru calculul acesteia se
porneşte de la încasările şi cheltuielile de exploatare în monedă constantă, pe
baza cărora se obţine marja brută în monedă constantă. Această marjă brută
se corectează cu rata inflaţiei (pe durata acesteia) şi se obţine marja brută în
monedă curentă. Se continuă calculele obţinându-se, prin scăderea dobânzii
la credit şi a amortismentului, profitul impozabil; apoi se calculează
impozitul pe profit, care se scade, iar în final se adună profitul net (după
impozite) cu amortismentul.
Un alt rezultat al studiului detaliat îl reprezintă analiza trezoreriei
previzionale, a echilibrului dintre resurse şi nevoi. Proiectul va fi apreciat ca
bun, viabil, dacă rezultă un sold net al trezoreriei, cumulat, mereu pozitiv,
compensându-se eventualele solduri anuale negative. În caz contrar, se
reanalizează soluţia financiară, urmărind adaptarea resurselor financiare la
nevoile proiectului de investiţie.
Scopul întregului studiu financiar este de a calcula rentabilitatea
definitivă a proiectului, apelându-se în acest scop la criteriile contabile sau la
cele bazate pe tehnica actualizării. Criteriile contabile, mai des utilizate,
sunt: marja brută / investiţii, beneficii nete / investiţii, capacitatea maximă de

2
Ibidem, p.273

169
autofinanţare / investiţii. Cu ajutorul tehnicilor de actualizare se calculează
rata internă a rentabilităţii, folosind o suită de fluxuri financiare eşalonate pe
întreaga durată de viaţă a proiectului. În fluxul financiar se ia capitalul
propriu afectat investiţiei, cu semn negativ, pentru a avea în final valoare
netă. Rata de rentabilitate internă rezultată ne permite să apreciem investiţia,
dacă este acceptabilă sau nu, iar investitorul poate să cunoască şi să compare
avantajul investiţiei sale, în proiect, cu cel al altor plasamente posibile ale
capitalului de care dispune.

9.3.1 Indicatori de apreciere a eficienţei economice fără luarea în

consideraţie a factorului timp (Indicatori statici)

1) Investiţia specifică reprezintă totalitatea cheltuielilor

investiţionale necesare pentru crearea unităţii de capacitate de producţie.

Ii Ii
Pentru o investiţie nouă : i sp = sau i sp = ,
qi Qi
unde : i = varianta, I = investiţia; q = capacităţi în unităţi naturale;
Q = capacităţi în unităţi valorice.

Ii
Pentru o investiţie de dezvoltare (modernizare): i sp = sau
qi − q0
Ii
i sp = , unde : i = varianta, I = investiţia; qi - q0 = sporul de capacitate
Qi − Q0
în unităţi naturale; Qi - Q0 = sporul de capacitate în unităţi valorice.

Se va alege varianta de investiţie care minimizează volumul de

resurse investiţionale necesare pentru creşterea unei unităţi de capacitate.

2) Termenul de recuperare a investiţiei este numărul de ani în care

investiţia se recuperează pe baza beneficiilor anuale. În cazul în care
beneficiile anuale sunt constante :

Ii
- pentru firme noi : T = ;
Bi
Ii Ii
- pentru dezvoltare, modernizare : T= sau T= ,
Bi − B0 C0 − Ci

unde : B0 = beneficiul anual înainte de dezvoltare, modernizare; Bi =

beneficiul anual după realizarea modernizării unei variante de proiect; C0 - Ci
= diferenţa dintre costurile de producţie.

170
 I i − I i −1 I −I
- pentru comparaţia între variante : T = sau T = i i − 1
B i − B i −1 C i − 1 − Ci

Se va alege varianta de proiect care minimizează numărul de ani de

recuperare a investiţiei.

3) Rata medie de rentabilitate a investiţiei exprimă - în sens larg şi

generic - valoarea beneficiilor anuale ce se obţin la 1 leu investit. Când B=ct:
Bi 1
- pentru firme noi : e = =
Ii T
Bi − B0 1
- pentru dezvoltări, modernizări : e= = sau
Ii T
C0 − C i 1
e= =
Ii T
Bi − Bi −1 C − Ci
- eficienţa relativă : e = sau e = i − 1
Ii − I i −1 I i − I i −1

Acest indicator trebuie să fie cât mai mare şi cel puţin egală cu
coeficientul de eficienţă normat pentru ramura economică respectivă.

4) Cheltuielile echivalente, echivalate sau recalculate însumează

eforturile de investiţii cu eforturile reprezentând cheltuielile de producţie,
varianta optimă fiind aceea în care suma este minimă.

K = I i + Ci × Tn , unde : Tn = termenul normat de recuperare

La nivelul unui an :

Ii 1
K= + C i , unde = e n = coeficient de eficienţă normat
Tn Tn

⇒ K = I i × e n + Ci

5) Randamentul economic exprimă valoarea beneficiului net la 1

leu investit, beneficiul net reprezentând beneficiul total pe toată durata
eficientă de funcţionare mai puţin investiţia. Indicatorul trebuie să aibă o
valoare cât mai mare.

B net B total − I B total

R= = = −1
I I I

171
 În cazul beneficiilor constante:

B an × D − B an × T D
R= = − 1 = en × D − 1
B an × T T

În cazul în care beneficiile nu sunt constante:

D T D

∑ Bh − ∑ Bh ∑ Bh
h =1 h =1 h =1
R= T
= T
−1
∑ Bh ∑ Bh
h =1 h =1

9.3.2 Indicatori de apreciere a eficienţei economice cu luarea în

considerare a factorului timp (Indicatori dinamici)

Schema procesului investiţional este reprezentarea derulării pe

parcursul timpului a principalelor etape de realizare a unui proiect de
investiţii.
Q, C
Q
Q=C

S C

p d Tr Def
timp

m s t v

Notaţiile semnifică : Q = valoarea producţiei; C= cheltuielile de

producţie ; I = cheltuielile cu investiţia. Se observă că I reprezintă suprafaţa
S. La momentul de timp Tr = termenul de recuperare a investiţiei, cheltuielile
cu investiţia I vor fi recuperate pe baza beneficiilor obţinute în procesul de
exploatare (Q - C).
Momentele de referinţă (de actualizare) sunt : m = momentul luării
deciziei de investiţii ; s = momentul începerii lucrărilor de execuţie a

172
investiţiei ; t = momentul intrării în exploatare a investiţiei ; v = momentul
ieşirii din exploatare a investiţiei. Între aceste momente de timp se regăsesc
perioadele : p = perioada de proiectare a investiţiei ; d = durata de execuţie ;
Def = durata eficientă de funcţionare a investiţiei.

Actualizarea la momentele de referinţă

Pentru compararea valorilor referitoare la cheltuieli şi venituri se
face actualizarea fluxurilor de numerar la un moment de actualizare stabilit
(unul din cele 4 precizate în schemă). În funcţie de modul de realizare a
fluxurilor de numerar (anterior sau posterior momentului de referinţă ales) se
utilizează coeficienţii specifici calculului valorii în timp a banilor.
La momentul m La momentul s La momentul t La momentul v
1. Investiţia totală actualizată
La 1 ianuarie : La 1 ianuarie : La 1 ianuarie : La 1 ianuarie :
p + d −1 d −1 d−1 d −1
Ih Ih
Im = ∑ h
Is = ∑ (1 + i )h It = ∑ I h (1 + i )d − h Iv = ∑ I h (1 + i )d + D − h
h=p (1 + i ) h=0 h=0 h=0
La 31 decembrie : La 31 decembrie :
La 31 decembrie : d
Ih d La 31 decembrie :
p+d
Ih
Is = ∑ (1 + i )h It = ∑ I h )(1 + i )d − h d
Im = ∑ h
h =1 h =1 Iv = ∑ I h (1 + i )d + D − h
h = p + 1 (1 + i ) h =1

2. Beneficiul total actualizat

p+d+D d+D D D
Bh Bh Bh
Bm = ∑ Bs = ∑ h
Bt = ∑ (1 + i )h Bv = ∑ B h (1 + i ) D − h
h = p + d + 1 (1 + i ) h = d + 1 (1 + i ) h=1 h =1

3. Randamentul actualizat al investiţiilor

B B Bt Bv
Rm = m − 1 Rs = s − 1 Rt = −1 Rv = −1
Im Is It Iv
4. Termenul actualizat de recuperare a investiţiei
B B B
log[ d
] log[ ] log[ ]
B − i I s (1 + i ) B − iI t Iv
Ts = Tt = B−i
log(1 + i ) log(1 + i ) (1 + i ) D
Tv =
log(1 + i )

5. Cheltuieli totale actualizate recalculate (se calculează numai la momentul s)

d −1 d+ D
Ih Ch
∑ (1 + i )h + ∑ h
h=0 h = d + 1 (1 + i )
CTAS s = d+ D
Qh
∑ h
h = d + 1 (1 + i )

173
 9.3.3 Aspecte specifice în evaluarea proiectelor de investiţii pe
baza metodologiei Băncii Mondiale

Rolul Băncii Mondiale este de a sprijini statele membre cu fonduri

pentru reconstrucţie şi dezvoltare. Creditele se acordă într-o manieră clasică
(în condiţii de piaţă), cu obligaţia utilizării lor eficiente. B.I.R.D. poate
acorda sau garanta împrumuturi (sau participa la acordarea de împrumuturi)
tuturor statelor membre sau întreprinderilor de pe teritoriile statelor membre.
Condiţiile cerute sunt următoarele:
• statul sau banca centrală sau orice alt organism analog, agreat de
B.I.R.D., să garanteze integral rambursarea împrumutului;
• solicitantul să nu poată obţine altfel împrumutul în condiţii
rezonabile pentru el;
• printr-un raport scris, un comitet competent va recomanda
proiectul, după un examen aprofundat al cererii;
• B.I.R.D. estimează ce dobândă şi ce taxe financiare sunt bine
adaptate la natura proiectului;
• în acordarea şi garantarea împrumutului, Banca va examina cu
meticulozitate probabilitatea în care împrumutatul şi garantul sunt în măsură
să facă faţă obligaţiilor aferente împrumutului.
Procedura preliminară în vederea acordării unui credit B.I.R.D.
presupune următoarele :
• solicitarea de principiu a unei ţări membre în baza unui studiu de
fezabilitate a investiţiei;
• raportul unei comisii de experţi BIRD în urma vizitei efectuate în
ţara solicitatoare şi a analizării oportunităţii investiţiei;
• negocierea Acordului de Împrumut de către reprezentanţii
desemnaţi de Banca Mondială şi de ţara solicitatoare;
• aprobarea şi semnarea Acordului de Împrumut de către
Parlamentul ţării solicitatoare.
În graficul de implementare a proiectului sunt stabilite jaloanele
temporale obligatorii pentru proiectarea în detaliu, întocmirea caietelor de
sarcini pentru licitaţii, organizarea licitaţiilor, evaluarea ofertelor şi
desemnarea firmei furnizoare câştigătoare, negocierea şi semnarea
contractelor comerciale cu firma furnizoare, precum şi implementarea pe
faze a proeictului şi punerea sa în funcţiune.
Banca Mondială acordă credite numai pentru obiective concrete de
investiţii şi numai pentru acelea care se justifică a avea o înaltă eficienţă
economică. Caracterizarea eficienţei economice a obiectivelor ce vor fi
eventual creditate se va face printr-un sistem de indicatori elaborat special
pentru acest scop. În prezent, acest sistem de indicatori a fost adoptat şi de
băncile româneşti.

174
 Indicatorii metodologiei Băncii Mondiale sunt:
d+D
1
1) Angajamentul de capital : K sta = I sta + Csta = ∑ (I h + Ch ) (1 + a)h ,
h =1

unde : Ktas = angajamentul total de capital actualizat la momentul s (al

începrii lucrărilor de investiţii); I tas = investiţiile totale actualizate la
momentul s; Ctans = costurile totale actualizate la momentul s; I h = investiţiile
anuale; Ch = costurile anuale; a = coeficientul de actualizare; d = durata de
execuţie a lucrărilor de investiţii; D = durata eficientă de funcţionare a
obiectivului. Se va alege proiectul cu cea mai mică valoare a acestui
indicator.

2) Raportul dintre veniturile totale actualizate şi costurile totale

actualizate:
d+ D
1
Vta
∑ Vh (1 + a)t
h =1
= d+ D
;
K ta 1
∑ (I h + Ch ) (1 + a)h
h =1

Raportul trebuie să fie mai mare decât 1 pentru ca proiectul să fie

viabil.

3) Valoarea (venitul) actualizat net :

- când durata de realizare a proiectului de investiţii d < 1 an

D
1
VAN = − I t + ∑ CFh (1 + a)h
h =1

- când d > 1 an
d D
1 1 1
VAN = − ∑ I h h
+ d ∑ CFh (1 + a)h
h =1 (1 + a ) (1 + a ) h =1

Pentru interpretare vezi capitolul 5.

CFta VN ta
4) Indicele de profitabilitate : k a = = 1+ >1
I ta I ta

5) Rata internă de rentabilitate

A se vedea capitolul 5.

175
 6) Cursul de revenire net actualizat :

CTa (lei ) CTa (lei )

CRN a = sau CRN a = ,
VN ta ( valuta ) EN ta ( valuta )

unde : CTa = costuri totale actualizate, respectiv angajamentul de

capital K 1t lei ; VN ta = valoarea netă actualizată totală sau cumulată, în
valută ; EN ta = economia netă actualizată totală, în valută.
Acest indicator exprimă costul în lei al unei unităţi de valută externă
obţinută prin exportul de produse sau economisită prin înlocuirea importului,
în urma realizării investiţiei. Valoarea acestui indicator trebuie să fie mai
mică decât cursul de schimb valutar oficial.

9.4 Evaluarea economică a proiectelor de investiţii

Evaluarea economică pune în evidenţă eficienţa şi utilitatea

investiţiei pentru societate în ansamblu, relevă contribuţia sa la dezvoltarea
economico-socială. Criteriul sintetic de apreciere este rentabilitatea naţională
a proiectului.
Într-o primă etapă3 se face măsurarea costurilor şi avantajelor
aferente proiectului din punctul de vedere al colectivităţii, pentru aceasta,
substituindu-se în calcule preţurile pieţei cu preţuri teoretice sau de referinţă.
În a doua etapă se măsoară costurile şi avantajele proiectului pe
ansamblul economiei naţionale (la nivelul proiectului, al firmelor ce
cooperează cu proiectul pe linia furnizării de materii prime, materiale etc., şi
a prelucrării în continuare a produselor sale), folosind preţurile pieţei.
Calculele privind costurile şi avantajele utilizează preţurile pieţei. Se
calculează în mod separat şi apoi se adună cele trei categorii de efecte :
directe, indirecte şi induse sau de venit.
Efectele directe constau din cheltuielile şi încasările proiectului
însuşi, aşa cum au fost stabilite pe baza studiului de fezabilitate.
Efectele indirecte sunt avantaje şi costuri suplimentare pe care un
proiect de investiţie le antrenează pentru alte proiecte cu care el este legat pe
plan tehnologic şi economic.
Efectele induse sau de venit sunt generate de utilizarea veniturilor
distribuite. Astfel, economiile băneşti ale întreprinderilor, gospodăriilor
familiale şi administraţiei publice pot servi unor noi investiţii, care vor
conduce la creşterea producţiei.
Costul social al proiectului exprimă tot ceea ce societatea în
ansamblu va trebui să aloce efectiv din resursele sale cu ocazia realizării
proiectului.
3
Ibidem, p.278

176
 Beneficiul social al proiectului este apreciat în mod sintetic prin
valoarea adăugată netă (suma valorilor adăugate directe şi a celor indirecte).
Trebuie ţinut cont, totodată, de valoarea adăugată negativă, adică de
pierderile datorate suprimării unor activităţi prin realizarea proiectului.
Compararea beneficiului social cu costul social ne permite să
calculăm eficienţa investiţiei în termeni de valoare netă actuală şi de rată
internă de rentabilitate.
Valoarea adăugată implicată de realizarea proiectului exprimă
contribuţia acestuia la venitul naţional numai în măsura în care este
distribuită şi consumată în ţară. În calculele de evaluare se acordă atenţie
ambelor componente ale valorii adăugate nete : costuri de prelucrare şi
salarii pe de o parte, venit net pe de altă parte.
Criteriul valorii adăugate poate fi interpretat fie sub formă globală
(contribuţia proiectului la creşterea netă a producţiei interne brute), fie prin
aspectele sale sectoriale (de exemplu, repartiţia acestei valori în conturile
administraţiei şi exteriorului), făcându-se o ierarhie a importanţei
rezultatelor proiectului după unele priorităţi ş.a.

Cele două tipuri de analiză a proiectului - financiară şi economică -

deşi pot avea rezultate diferite, se dovedesc a fi, în acelaşi timp,
complementare.
Între analiza economica si cea financiara exista urmatoarele deosebiri
foarte importante:
· În analiza economica, anumite preturi pot fi modificate pentru a
reflecta mai bine adevaratele valori sociale si economice. În analiza
financiara sunt folosite întotdeauna preturile pietei care includ impozite si
taxe.
· În analiza economica, taxele si impozitele sunt tratate ca plati
transferate. Ele fac parte din beneficiul total al proiectului care este transferat
societatii ca un întreg.
Dimpotriva, o subventie este un cost pentru societate deoarece ea
este o cheltuiala de resurse pe care economia o face pentru a executa
proiectul. În analiza financiara taxele sunt tratate similar unui cost, iar
subventiile asemanator unui câstig. În analiza economica, dobânda pe capital
nu este scazuta din beneficiile brute deoarece este o parte din beneficiul total
al capitalului disponibil pentru societate.

177
 Întrebări

1. Prezentaţi conceptul de eficienţă economică.

2. Ce modele de eficienţă economică pot fi evidenţiate?
3. Care sunt caracteristicile eficienţei economice?
4. Ce semnificaţie şi ce scopuri are evaluarea financiară a unui
proiect de investiţii?
5. Prezentaţi indicatorii statici ai eficienţei economice a investiţiilor.
6. Evidenţiaţi indicatorii dinamici ai investiţiilor.
7. Explicaţi schema procesului investiţional.
8. Analizaţi indicatorii Băncii Mondiale.
9. Precizaţi etapele şi scopurile urmărite prin evaluarea economică a
proiectelor de investiţii.

Problemă rezolvată

Să se calculeze cursul de revenire net actualizat pentru exportul

produselor rezultate în urma realizării şi exploatării unui proiect de investiţii.
Se cunosc, pe de o parte, cheltuielile de investiţii şi cheltuielile de exploatare
în LEI, iar, pe de altă parte, cheltuielile cu investiţia, cheltuielile de
exploatare şi veniturile din exploatare în DOLARI. Durata de execuţie este
de 2 ani, durata eficientă de exploatare este de 6 ani, iar rata de
actualizare este de 12%.

Rezolvare :
CT actualizate (lei)
Formula este : CRNA =
VAN (dolari)

Calculul cheltuielilor totale actualizate (lei)

- în milioane de lei –
Anii Cheltuieli de Cheltuieli de Factor de Cheltuieli totale
(t) investiţii exploatare actualizare actualizate
(It) (Ct) 1 (CTact LEI)

(1 + i ) t
1 5.000 - 0,892 4.460
2 9.000 - 0,799 7.191
3 - 35.000 0,711 24.885
4 - 35.000 0,635 22.225
5 - 37.000 0,567 20.978
6 - 37.000 0,506 18.722
7 - 37.000 0,452 16.724
8 - 37.000 0,403 14.911

178
 Calculul valorii actualizate nete (dolari)
- în milioane dolari -
Anii Cheltuieli Cheltuieli de Venituri de Flux de Factor de Flux de
(t) de investiţii exploatare exploatare numerar actualizare numerar
(It) (Ct) (Vt) (CFt) 1 actualizat
(CFt act)
(1 + i ) t
1 25 - - - 25 0,892 -22,30
2 35 - - - 35 0,799 - 27,96
3 - 10 30 20 0,711 14,22
4 - 9 30 21 0,635 13,34
5 - 11 35 24 0,567 13,54
6 - 9 35 26 0,506 13,16
7 - 8 35 27 0,452 12,20
8 - 8 35 27 0,403 10,88
VAN = 27,08

CT actualizate (lei) 130.096 lei

CRNA = = = 4.804,136 lei/$
VAN (dolari) 27,08 $

Acest rezultat se compară cu nivelul cursului de schimb valutar de

pe piaţă pentru a vedea dacă proiectul de investiţii poate fi acceptat pentru
câştigul adus prin exportul de produse.
În cazul unui curs de schimb oficial de 15.000 lei/$ rezultă că
proiectul este rentabil deoarece aduce în ţară dolarul la un cost (preţ) mult
mai scăzut.

Probleme propuse

1. Să se calculeze indicatorii statici ai eficienţei economice pentru două

variante de proiect de investiţii cunoscând următoarele date:

Element Varianta de proiect

A B
Investiţii totale 1.000 2.000
Beneficii anuale 1.300 3.350
Cheltuieli de exploatare 700 650
Producţia anuală 100 200
Preţ de vânzare unitar 20 20
Termen normat de recuperare a investiţiei 4 4

179
 2. Pentru construirea unei fabrici de ţesături s-au elaborat două
variante de proiect pentru care se cunosc următoarele date:

Indicatori UM Variante de proiect

Volum investiţii mil. RON 6.500 8.900
din care:
- anul 1 1.500 1.800
- anul 2 2.800 3.100
- anul 3 2.200 4.000
Capacitate de producţie mii mp 3.000 3.600
Încasări din vânzări mil. RON 11.000 15.000
Costul de producţie mil. RON 9.600 11.500

Să se determine varianta optimă pe baza indicatorilor statici.

3. Determinaţi varianta optimă de proiect pe baza următoarelor date:

Indicatori UM Situaţia Variante de proiect

existentă A B
Volum investiţii mil. RON - 2.800 2.300
Producţia buc 18.000 60.000 50.000
Venituri vânzări mil. RON 2.880 7.200 6.000
Costul producţiei mil. RON 2.690 5.820 4.950

Să se calculeze indicatorii de eficienţă economică ai investiţiilor

pentru creşterea respectivă datorată investiţiei noi.

4. Să se determine varianta optimă de proiect ştind că:

Indicatori UM Var.I Var.II

Producţia mil. to. 2 2,5
Investiţii totale mil. RON 600 750
Eşalonare investiţii mil. RON
An 1 150 180
An 2 200 220
An 3 250 350
Preţ de vânzare unitar RON/to. 200 200
Cost de producţie unitar RON/to. 140 130
Durata eficientă de ani 20 25
funcţionare

180
 Rata de actualizare este de 10%. Să se calculeze indicatorii: rata
medie de rentabilitate, termenul de recuperare static şi cel dinamic prin
actualizare la momnetul începerii execuţiei lucrărilor de investiţii.

5. Să se determine indicatorul cursul de revenire net actualizat pentru

un proiect de investiţii cunoscând:

Ani Investiţia Cost producţie Investiţia Cost Valoare

(mld. RON) (mld. RON) (mil. USD) producţie Producţie
(mil. USD) (mil. USD)
1 100 - 8 - -
2 125 - 10 - -
3 150 - 20 - -
4 - 95 - 12 50
5-15 - 100 - 25 60

181