GHID DE ELABORARE,

REDACTARE ŞI SUSŢINERE
A LUCRĂRII DE SEMINAR:
REFERATUL
 Paşii de urmat în vederea realizării referatului

1. Alegerea temei de cercetare.

2. Contactarea cadrului didactic coordonator.
3. Documentarea în vederea realizării lucrării.
4. Întocmirea lucrării.
6. Realizarea prezentării PowerPoint în vederea susţinerii lucrării şi discutarea
acesteia cu cadrul didactic coordonator.

Atenţie!!!
Este obligatoriu ca termenele fixate de către cadrul didactic coordonator să fie
respectate.

Valoarea referatului în cadrul studiilor universitare

Referatul s-a definit, printr-o îndelungată tradiţie academică, ca o componentă
esenţială a evaluării în cadrul examenului de absolvire a studiilor universitare. Elaborarea
acesteia relevă capacitatea studentului de a concepe, a realiza efectiv şi a prezenta o cercetare
ştiinţifică independentă. Scopul acestor lucrări este cel al finalizării studiilor şi atingerea unor
standarde de calitate în profesiunea aleasă. Pe de altă parte, referatul trebuie să reprezinte şi să
facă dovada consistenţei în specializarea urmată pe parcursul anilor de studii.

STRUCTURA DE REDACTARE A UNUI REFERAT

Structura lucrării trebuie să cuprindă :

• Pagina de copertă
• Pagina interioară, aferentă copertei
• Pagina cuprinsului
• Pagina cu lista abrevierilor (dacă este cazul)
• Pagini eferente textului efectiv al lucrării, respectând structura menţionată
• Pagini cu bibliografia utilizată

• Coperta lucrării trebuie să conţină următoarele informaţii :

• Denumirea universităţii, a facultăţii;

• Textul : „REFERAT”;
• Numele şi prenumele şi titlul ştiinţific al coordonatorului ştiinţific;
• Numele şi prenumele studentului;
• Textul „2013”

Prima pagină (pagina interioară aferentă copertei) a lucrării trebuie să conţină

următoarele informaţii :

• Denumirea universităţii, a facultăţii, denumirea programului de masterat,

forma (zi)
• Textul : „Lucrare de disertaţie”;
 • Titlul lucrării de licenţă sau disertaţie;
• Numele şi prenumele şi titlul ştiinţific al coordonatorului ştiinţific;
• Numele şi prenumele studentului;
• Textul „2013” adică anul susţinerii examenului.

1. Coperta
UNIVERSITATEA SPIRU HARET
FACULTATEA DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
(16pt)

REFERAT (26pt)

Coordonator ştiinţific, (14pt)

Conf.univ.dr. Prenume Nume
Student,
Prenume Nume (14pt)

BUCUREŞTI
201…
2. Prima pagină a lucrării
UNIVERSITATEA SPIRU HARET
FACULTATEA DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: ZI

Referat (24pt)
Titlul lucrării (26pt)
Coordonator ştiinţific, (14pt)
Prof. univ. dr. Prenume Nume
Student/,
Prenume Nume (14pt)

BUCUREŞTI,
201..
3. Conţinutul lucrării
Este recomandată următoarea structură a lucrării :
Cuprins
Introducere.......................................................................................pag
Capitolul 1. Titlul.............................................................................pag
1.1. Subcapitolul 1...................................................................................pag
1.2. Subcapitolul 2
1.3. .....
Capitolul 2. Titlul
2.1.Subcapitolul 1
2.2.Subcapitolul 2
2.3......
Capitolul 3. Titlul
3.1. Subcapitolul 1
3.2. Subcapitolul 2
3.3......
Capitolul 4. Titlul
4.1. Subcapitolul 1
4.2. Subcapitolul 2
4.3......
Capitolul 5. Concluzii şi propuneri
Bibliografie
Anexe (dacă e cazul)

 Introducerea lucrării
În introducerea lucrării va trebui pentru început să prezentaţi stadiul actual al
cunoaşterii în domeniul abordat motivând alegerea temei şi reliefând importanţa
cercetării pe care aţi derulat-o. Apoi, descrieţi pe scurt fiecare dintre capitolele ce fac
cuprinsul lucrării.(max. 5 pagini)

4. Tehnoredactarea lucrării
Recomandăm următoarele reguli de tehnoredactare ale capitolelor lucrării de
disertaţie:
Capitolul 1. Titlul capitolului (14pt, bold, left)
1.1. Titlul subcapitolului 1 (13pt, bold, italics, left)
1.1.1. Titlul paragrafului (12pt, bold, italics, left)
Recomandări:
1. Este de preferat o structură cât mai compactă a capitolelor astfel că ar trebui
evitată fărâmiţarea excesivă a subcapitolelor în paragrafe de câteva rânduri.
2. Formatul paginii pe care îl recomandăm este următorul:
 Formatul paginii: A4;
 Margini: Top 2,5 cm, Bottom 2,5 cm, Left 3 cm, Right 2,5
cm, Gutter – left 0,5 cm, Header 1,27 cm, Footer 1,27 cm;
 Aliniat nou: Tab stop: 1,27 cm;
 Font: ARIAL 12 pt, line space 1,5, justified.
3. Este obligatorie folosirea diacriticelor.
4. Titlurile capitolelor trebuie să fie numerotate continuu, iar secţiunile vor fi
numerotate în funcţie de numărul capitolului, fără însă a utiliza mai mult de 3 cifre (
exemplu, 1.2.1.);

5. Numerotarea paginilor se va realiza continuu, începând cu numărul 1, pe

prima pagină a primului capitol, dreapta jos;
6. Pentru a face trimitere la anumite lucrări în cadrul textului se va utiliza următoarea
formă (Autori, anul: paginile). Se recomandă utilizarea notelor de subsol doar pentru
anumite precizări de natură conceptuală sau faptică.
Titlurile bibliografice vor fi trecute numerotat, în ordinea alfabetică a autorilor
respectând următoarele tehnici de redactare:
�Cărţi:
1. Marinescu, Luiza (2004) Jorge Luis Borges şi Mihai Eminescu
Interferenţele lecturii postmoderne, Editura Fundaţiei România de Mâine,
Bucureşti, p. 1-15.

�Articole de specialitate:
2. Marinescu, Luiza (2008) Nichita Stănescu (1933-1983) O pană dintr-o aripă
de înger în Opinia Naţională, săptămânal de opinie, informaţie şi idei de larg
interes naţional, nr. 460, 15 decembrie 2008, p. 1, 8

�Articole sau documente descărcate de pe Internet:

3.Eminescu, Mihai , „Poezii tipărite în timpul vieţii I Introducere • Note şi variante •

Anexe Ediţie critică îngrijită de PERPESSICIUS Cu 50 de reproduceri dupã
manuscrise Bucureşti, Fundaţia pentru literatură şi artă „Regele Carol II" 39,
Bulevardul Lascãr Catargi, 39, 1939, p. 54, diponibil on-line
http://eminescu.petar.ro/opera_completa/index.html , accesat în 10.02.2012

�Pagini web:
4. *** www.mnlr.ro.

 Se recomandă trecerea la bibliografie doar titlurilor la care se face trimitere în

textul lucrării

 Pentru aparatul bibliografic se va utiliza sistemul menţionat mai jos:

A. Note de subsol:
 Se separă de text printr-o linie;
 Pot cuprinde un anume gen de explicaţii, cum ar fi traducerea
cuvintelor din alte limbi aflate în text;
 Explicaţii despre sensul cuvintelor;
 Corectarea unei forme greşite dintr-un text;
B. Explicaţii bibliografice:
 Sunt redactate la subsol sau la sfârşit de capitol sau la finalul lucrării. În
funcţie de varianta aleasă este stabilită şi numerotarea;
Pentru note bibliografice se folosesc:
 apud = se citează indirect, fără a se verifica personal sursa; orice posibilă
greşeală strecurată în textul din care s-a citat sau la care se face referire, îi
 revine acelui autor, menţionat cu apud, adică după care a fost făcută
interpretarea;
 idem = acelaşi autor, dar nu şi acelaşi text. Urmează alt studiu, decât cel deja
menţionat. Din spirit de economie atunci când din sursa la care s-a recurs se
notează pe o aceeaşi pagină mai multe fragmente preluate exact de pe fila
respectivă a cărţii utilizate, se va numerota numai cel din urmă citat,
subînţelegându-se că şi cele anterioare sunt preluate din acelaşi loc;
 ibidem = acelaşi autor şi studiu, citate imediat anterior, când nu se interpune
alt autor şi text. Înainte de ibidem, nu apare consemnat autorul; ar fi inutil şi
tautologic.
 vol. cit. = volumul deja menţionat într-o notă anterioară;
 op. cit. = când se face trimiterea la unica operă a autorului respectiv,
citată în studiu. Dacă sunt mai multe, s-ar crea confuzii; atu8nci se face
referire la ultima operă deja menţionată.
 art. cit. = articolul citat, după care se poate reveni cu ibidem la aceeaşi
sursă bibliografică;
 cf. (confere) = raportare la afirmaţia altcuiva, fără ca autorul să se
implice. Se poate face trimitere la mai multe titluri. Titlul foarte lung nu
se repetă integral, ci doar primul cuvânt urmat de un şir de puncte: …
Uneori când autorul figurează în text la pagina respectivă, se notează la
subsol numai opera sa. La subsol se notează: prenume, nume, operă,
cu toate coordonatele, pe când la bibliografia de la sfârşitul capitolului
se schimbă ordinea: nume, prenume, operă şi celelalte determinări ale
acesteia între virgule, cu distingerea titlului prin folosirea boldului sau a
scrierii cu italice, totul în ordine alfabetică.
 vd. = trimitere la o sursă;
 supra sau infra = când se folosesc cf.-urile, înainte de a cita o lucrare, astfel
se atrage atenţia asupra faptului că există diferenţe de vederi faţă de autorul
citat;
 vezi şi = când se adaugă noi surse de informare.
C. Trimiterea bibliografică:
Se deosebeşte în funcţie de felul documentului: carte, volum de studii,
hebdomadar, cotidian etc.
 la publicaţii (studiu apărut într-un volum periodic) ordinea este
următoarea: autor, titlu, publicaţie, număr, an de apariţie (vârstă), anul
curent şi pagina.
Exemplu: Petre Cristea, Noi contribuţii la reconstituirea genealogiei
familiei Văcăreştilor, în „Valahica”. Studii şi cercetări de istorie a
culturii, 14, Târgovişte, 1994, p. 7-20.
 la publicaţii lunare: autor, titlu, publicaţie, număr, an de apariţie (vârstă),
anul curent, luna emiterii şi pagina.
Exemplu: Mircea Muthu, Aproximări despre ontologia ÎNTRE, în „Vatra”,
serie nouă, anul XXVII, nr. 335, februarie 1999, p. 19.
 La publicaţii cotidiene: autor, titlu, publicaţie, număr, an de apariţie
(vârstă), anul curent, luna emiterii, ziua emiterii şi pagina.
Exemplu: Nicolae Constantinescu, Studii şi culegeri de folclor românesc, în
„Adevărul literar şi artistic”, anul VIII, nr. 487, 28 septembrie 1999, p. 12.
7. În funcţie de recomandările coordonatorului ştiinţific lucrarea trebuie să aibă
4 sau 5 capitole Se recomandă ca lucrarea de disertaţie de max. 60 de pagini. Se
recomandă ca fiecare capitol al lucrării să fie redactat într-un document Word
separat. Lucrarea se tipăreşte doar pe o faţă a unei coli format A4 şi va fi legată în
coperte cartonate (sau spiralată).

Concluzii şi propuneri

Acest ultim capitol se recomandă a fi alocat concluziilor finale ce se desprind

din cercetarea întreprinsă precum şi propunerilor considerate oportune şi care derivă,
în fapt, din concluziile asumate.

5. Realizarea prezentării şi susţinerea lucrării

1. Prezentarea va fi realizată în PowerPoint.
2. Prezentarea va conţine maxim 15 slide-uri.
3. Se recomandă următoarea structură a prezentării:
 �Slide 1: coincide cu prima pagină a lucrării;
 �Slide 2: cuprinsul lucrării;
 �Slide 3,...: prezentarea rezultatelor cercetării;
 �Ultimul slide va conţine concluziile cercetării şi propunerile.
4. Timpul alocat prezentării lucrării este de 10 minute, urmat de 5-7 minute de
discuţii.
5. Se recomandă susţinerea liberă a lucrării fără a citi de pe slide- uri, precum şi o
ţinută şi o atitudine corespunzătoare momentului.
6. cu cel puţin două zile înaintea susţinerii în clasă a referatului studentul are
obligaţia de a expedia referatul pe adresa profesorului:
luizamarinescu700@hotmail.com

Prezentarea unei lucrări trebuie să răspundă la următoarele întrebări :

1. Care este tematica generală a lucrării (relativ la conceptele comentate)?
2. Care sunt principalele aspecte studiate la nivelul tematicii?
3. Care este stadiul cunoaşterii în domeniul sau aria de cercetare a lucrării ?
4. Care sunt elementele relevante aferente lucrării elaborate?
5. Care sunt principalele rezultate ale cercetării şi documentării desfăşurate?
6. Care sunt concluziile generale care se desprind ca urmare a cercetării efectuate şi
care sunt propunerile formulate de student?

La susţinerea lucrării se va respecta următoarea procedură :

• La momentul indicat, studentul va susţine efectiv lucrarea;

• Timpul alocat pentru susţinerea lucrării este de max.10 min.;
• După susţinerea acesteia de către candidat, se alocă 5 min. pentru întrebări
venite din partea profesorului;
• Timpul alocat pentru răspunsurile candidatului la întrebările primite este de max.
10 min.;
• După răspunsurile acordate de către candidat comisia are abilitatea de a face
discuţii, aprecieri şi analiză critică constructivă aferentă lucrării prezentate;
• În cazul în care se constată că lucrarea a fost copiată/plagiată, aceasta va fi
respinsă iar candidatul va suporta rigorile legii.

Se recomandă :

 A nu se citi prezentarea de pe slide-uri sau alte materiale;

 A nu se utiliza elemente grafice, efecte sonore care nu au legătură
directă cu textul prezentării sau nu prezintă elemente cu caracter
ştiinţific;
 A se focaliza expunerea pe tema abordată fără introduceri şi explicaţii
colaterale sau fără legătură cu tema tratată;
 O ţinută vestimentară şi atitudine comportamentală în concordanţă cu
importanţa momentului prezentării şi susţinerii unei lucrări.