Modulul II

Activitatea 2.2.b.
Accentele demersului didactic - experiențe la clasă

Actualele programe şcolare au fost dezvoltate în spiritul noii paradigme educative centrate pe
cel care învaţă. În contextul noului curriculum, conceptul central al proiectării didactice este
demersul didactic personalizat, iar instrumentul acestuia este unitatea de învăţare. Demersul didactic
personalizat exprimă dreptul profesorului de a lua decizii asupra modalităţilor pe care le consideră
optime în creşterea calităţii procesului de învăţământ, respectiv, răspunderea personală pentru a
asigura elevilor un parcurs şcolar individualizat, în funcţie de condiţii şi cerinţe concrete.
Am ales disciplina Științe ale naturii la clasa a III-a:
Subiectul: Apa și însușirile ei
Competența generală:
2. Investigarea mediului înconjurător folosind instrumente şi procedee specifice
Competențe specifice:
2.1. Elaborarea unui plan propriu pentru realizarea unei investigații a mediului înconjurător
2.2. Aplicarea planului propriu propus pentru efectuarea unei investigații a mediului
înconjurător
2.4. Formularea de concluzii pe baza rezultatelor demersului investigativ
2.5. Prezentarea concluziilor demersului investigativ realizat pe baza unui plan dat
Pentru realizarea competențelor specifice am realizat 3 experimente:

Elevii au experimentat faptul că apa este un corp lichid, este transparentă, nu are gust şi nici
miros. Pentru a trăi, plantele, animalele şi oamenii au nevoie de apă. Pentru aceasta, am demonstrat
cum ajunge apa din pământ la plantă.
Clasa a fost împărțită în 2 grupe: În două pahare elevii au pus apă, respectiv ulei. În fiecare
vas s-a aşezat câte o plăntuţă. După câteva zile elevii au observat că planta din vasul cu apă este
verde şi frumoasă, iar planta din vasul cu ulei a murit.
Explicaţia a fost simplă: planta din primul vas a avut apa necesară vieţii. Ea a fost absorbită
de rădăcina plantei. În lipsa apei, planta moare. Conform obiectivelor propuse pentru constatarea
însuşirii de dizolvant, am cerut elevilor din cele 2 grupe să pună zahăr, respectiv sare într-un pahar cu
apă. Se observă că zahărul și sarea se depun pe fundul paharului rămânând acolo. Cu ajutorul unei
linguriţe, s-a amestecat compoziţia până când zahărul și sarea s-au dizolvat. Acestea s-au dizolvat
datorită agitării, fără de care solidul nu s-ar fi dizolvat.
2. Experimentul „De ce plutesc în apă peştii şi nu se scufundă pe fundul mărilor şi oceanelor
atât de adânci?”. Pentru a afla, elevii au fost împărţiţi în 4 grupe , două având pahare cu apă sărată iar
celelalte două, pahare cu apă de la robinet şi câte un ou. S-a cerut elevilor să introducă oul în paharul
cu apă. Aceştia au observat că oul scufundat în apa sărată pluteşte, fapt ce demonstrează că apa sărată
împiedică scufundarea vieţuitoarelor care populează mările şi oceanele.
3. Pentru demonstrarea fenomenelor de dilatare şi contractare a apei, am realizat la clasă
următorul experiment: Am umplut până la jumătate un balon cu apă, l-am aşezat pe un trepied la
flacăra spirtierei și l-am ţinut până când apa a început să fiarbă. Elevii au observat că apa s-a dilatat.
Am aşezat apoi balonul de sticlă într-un vas cu apă rece, elevii observând că nivelul apei a scăzut,
deci s-a micşorat volumul – contractarea apei.
În urma desfășurări acestor experimente,
-Elevii au asimilat cunoștințe privind caracteristicile și proprietățile apei, au înțeles procesul de
dizolvare, dilatare și contractare al acesteia și necesitatea apei pentru viețuitoare, respectiv influența acesteia
asupra dezvoltării plantelor;
 -Elevii și-au format abilități de folosire a instrumentelor si materialelor de lucru și de comunicare a
concluziilor și raționamentelor care au condus la acestea;
- Elevii au manifestat atitudine pozitivă față de experiment prin manifestarea curiozității și a
interesului pentru experimentul efectuat.
- Elevii au asimilat cunoștințe privind ,,Apa și proprietățile ei” prezentate printr-o lecție animată,
atractivă care a facilitat înțelegerea proceselor amintite mai sus. Evaluarea cunoștințelor s-a realizat prin
intermediul unui joc interactiv despre apă; (KIDIBOT)
- Elevii au dovedit abilități de utilizare a calculatorului prin intermediul jocului interactativ;
- Elevii au dovedit atitudini de responsabilitate în folosirea mijloacelor interactive.

Noua metodologie a predării acestei discipline readuce pe primul plan metoda experimentului şi
exersarea învăţării prin ceea ce face elevul, transformându-l din simplu spectator într-un mic cercetător,
dornic să exploreze lumea înconjurătoare. Integrarea experimentului în activităţile de învăţare solicită
atitudine activă şi de independenţă a elevilor, determinându-i să lucreze efectiv cu simţurile, cu mâinile şi cu
gândirea.