1. Oriunde se întâmplă să vă aflați, acolo trebuia să ajungeți.

2. Odată ce vi se dezvăluie ceea ce sunteți, odată ce deveniți conștienți de ceea ce

sunteți, cel mai mare mister al ființei este dezvăluit – acela că suntem cu toții perfecți.
3. Ceilalți nu pot fi schimbați, și nu vei face decât să îți risipești inutil timpul și viața dacă
vei încerca să-i schimbi. Transformarea lor îi privește numai pe ei.
4. Dacă sunteți cu adevărat înțelepți, nu vă puteți imagina un univers mai bun; numai un
prost își poate imagina așa ceva. Nimic nu poate fi mai bun decât realitatea așa cum
este ea.
5. Totul se află în echilibru. Singura problemă care există sunteți voi; în sine, lumea nu
are niciun fel de problemă.
6. Efortul continuu vă va conduce la o stare în care nu mai există nici un efort; evitarea
efortului vă va conduce în același loc.
7. Nevoia de a-ți argumenta punctul de vedere nu apare decât atunci când nu cunoști
realitatea.
8. Nimeni nu poate opta pentru absența alegerilor, căci această opțiune reprezintă ea
însăși o alegere.
9. Simțurile sunt porțile prin care te poți întâlni cu infinitul din jur.
10. Corpul nu trebuie neapărat transcens. Mai bine l-ați ajuta să funcționeze corect.
Aceasta este o artă, nu o austeritate. Nu trebuie să te războiești cu corpul, ci să îl
înțelegi.
11. Voi nu mă puteți face pe mine nefericit. În cel mai bun caz, puteți să-mi creați o stare
de disconfort, asta-i tot.
12. Atunci când începi să vezi dincolo de dualități, acestea își încetează pur și simplu
existența, căci iubirea este totuna cu ura. Cuvântul corect ar fi:„iubire-ură”.
13. Instrumentul de comunicare cu Dumnezeu este tăcerea.
14. Fiecare lucru este totuna cu restul lucrurilor; mișcă-te printre ele și devino una cu ele,
fără nici o distincție.
15. Iubirea vă face lipsiți de dorințe.
16. Rețineți că voi sunteți întotdeauna responsabili pentru ce se întâmplă și astfel
transformați-vă.
17. Cuvintele pot să fie frumoase, dar ele nu pot niciodată să fie adevărate.
18. Adevărul este o înflorire a tăcerii.
19. La cunoaștere se ajunge doar prin suferință.
20. Iisus spune undeva – unul dintre lucrurile cele mai esențiale pe care le spune – că
dacă încerci să te agăți de viață, o vei pierde; iar dacă ești gata să o pierzi, o vei avea
din belșug.
21. Vorbitul e un chin atât de mare și o activitate atât de inutilă. Trebuie să o fac fiindcă
nu există altă cale prin care să vă aduc înspre tăcerea care există în mine.
22. Natura n-are idee de bani; altfel dolarii ar fi crescut în copaci. Natura nu are idee de
bani; banii sunt o pură inveție a omului.
23. Nefericirea vine din cauză că alegem. Fericirea e atunci când nu alegem.
24. Dacă ești lipsit de dorințe, toate dorințele îți vor împlinite.
25. A ști înseamnă a fi liber; a nu ști înseamnă a fi în sclavie.
26. Nevoile tuturor pot fi satisfăcute; în lume e destul pentru a fi împlinite nevoile tuturor;
însă dorințele… e imposibil.
27. Lucrul acesta trebuie înțeles – că dacă dorința nu ți se împlinește, ești frustrat; dacă
se împlinește, iarăși tu nu ești împlinit. Aceasta este nenorocirea legată de dorințe: odată
împlinite, tu tot nu ești împlinit. Brusc apar multe lucruri noi.
28. Găsește câteva momente în care nu faci decât să te delectezi. Privind copacii, fii doar
privitul. Ascultând păsărele, fii doar o ureche care ascultă; lasă-le să ajungă în miezul tău
cel mai adânc. Lasă cântecul lor să se răspândească în toată ființa ta. Stând pe țărmul
oceanului ascultă mugetul sălbatic al valurilor, devino una cu el… fiindcă mugetul acela
sălbatic al avalurilor nu are trecut, nu are viitor. Dacă poți să fii în ton cu el, vei deveni și
tu un muget sălbatic. Îmbrățișează un copac și relaxează-te în îmbrățișare. Simte forma
lui verde invadându-ți ființa.
29. Până când nu devii pe deplin conștient, rugăciunea ta va fi o pedeapsă în cazul în
care este îndeplinită. Fiindcă de unde vine ea? Iar în momentul în care ești pe deplin
conștient, nu vei mai cere nimic, deoarece comoara cea mai mare ți-a fost deja dăruită.
30. Raiul nu este un țel; raiul este prezența din chiar această clipă. Dacă ești prezent,
divinul îți stă la dispoziție. Dacă trăiești în momentul de față, ești iluminat; nu există altă
iluminare.
31. „Eu sunt” – aceasta e singura problmemă. „Nu sunt, existența este” e singura soluție.
32. Chiar și a te îngrășa înseamnă că stochezi în corp – ăsta e indiciul unei minți
zgârcite. Zgârciții se constipă; ei nu pot nici măcar să arunce din corp reziduurile.
Stochează, își stăpânesc până și defecarea, continuă să acumuleze până și deșeurile.
33. Întreaga societate e formată din oameni mediocri, pentru simplul motiv că nimeni nu e
ceea ce a fost el destinat să fie, ci e altcineva. Și orice va face, nu va putea fi cel mai bun
și nu va putea simți împlinirea; nu se va putea bucura. Așadar, sarcina părinților e foarte
delicată și e prețioasă, căci întraga viață a copilului depinde de ea. Nu-i da nici un
program copilului; ajută-l în orice fel vrea el.
34. E adevărat că suferința și nefericirea lumii sunt uriașe; iar în același timp, lumea e
atât de frumoasă, atât de divină. De unde vine contradicția aceasta? Contradicția nu
există în lumea în sine, contradicția există în mintea omului.
35. A fi un bărbat e ceva frumos, a fi femeie e ceva divin, dar a fi soție sau a fi un soț e
pur și simplu urât. Iubirea nu mai e prezentă acolo, legea e prezentă. Intimitatea s-a dus;
acum e afacere, e învoială. Acum poezia e moartă. Și amândoi au devenit acum
politicieni: cine domină pe cine?
36. Cu toate imperfecțiunile tale, ești perfect. Dacă ești imperfect, ești perfect de
imperfect – dar perfecțiunea e acolo.
37. Persoana cealaltă e la fel de prețioasă pentru existență ca și tine. Nu e nevoie să
impui ideile tale. Cine ești tu? Ce autoritate ai tu ca să impui altora ideile tale?
38. A fi înseamnă a fi în Dumnezeu – nu se poate altfel.
39. Rugăciunea e falsă atunci când nu reprezintă decât un mijloc de a-l convinge pe
Dumnezeu, de a-l seduce pe Dumnezeu, de a cere ceva – chiar dacă ceri dumnezeirea,
tot înseamnă că rugăciunea ta mustește de dorință. Iar când rugăciunea e plină de
dorință, ea e prea grea, nu poate avea aripi. Nu poate decât să bâjbâie în negura
pâmântului; nu se poate avânta în înaltul cerului luminat de soare.
40. Ceea ce știi tu e cunoașterea ta proprie? Dacă nu e cunoașterea ta proprie, las-o
deoparte, fiindcă n-are nici o valoare.
41. Recunoaște-ți dumnezeirea și apoi nu mai ai nimic de dobândit. Trebuie doar să
începi să trăiești.
42. Devii o lumină, iar oamenii încep să-și găsească propria lor cale cu ajutorul luminii
tale.
43. La nivel de limbaj trebuie să folosim cuvinte care nu se aplică realității interioare – de
exemplu, „vocea interioară”. Nu există nicio voce interioară, e doar tăcerea interioară.
44. Nu vă mai lăsați manipulați de alții, oricât de bune ar fi intențiile lor. Feriți-vă de
oamenii bine intenționați, de făcătorii de bine cu orice preț, care vă sfătuiesc în
permanență ce trebuie să faceți. Ascultați-i și mulțumiți-le, căci nu vă doresc răul, dar nu
le urmați sfaturile.
45. În realitate nimeni nu vă poate mântui, căci nu ați comis niciun păcat. Nu aveți nevoie
să fiți mântuiți.
46. Conștiința nu poate exista în dualitate, iar mintea nu poate exista în afara dualității.
47. Singura care îți poate aduce pacea este transformarea interioară. Din această pace
se vor naște apoi iubirea, dansul, cântecul, creativitatea.
48. Omul este Dumnezeu potențial, și până când nu va deveni un Dumnezeu real, el nu
se va simți mulțumit.
49. Nebunia este un lux pe care nu și-l pot permite decât bogații. Aceasta este nebunia
pe care o cunosc psihiatrii.
50. Oamenii care afirmă că viața nu are  nici un rost sunt cei care nu cunosc iubirea.
51. Cel care nu se iubește pe sine nu va putea iubi niciodată pe altcineva.
52. Nu poți atinge cunoașterea decât prin suferință.
53. Heraclit avea dreptate atunci când spunea: „Nu poți intra de două ori în apa aceluiași
râu”. Iar eu vă spun: nu poți intra nici măcar o singură dată în apa aceluiași râu – acesta
curge prea rapid.
54. Texte și pretexte – numai pentru a evita un adevăr simplu: „Eu sunt singurul
responsabil pentru mine însumi. Nimeni altcineva nu este responsabil pentru mine. Întreaga
responsabilitate îmi aparține. Orice aș fi, sunt propria mea creație”.
55. „Eu” este fals, „tu” este fals – sunt simple concepte utile în această lume. Este dificil
să te descurci în lume fără utilizarea acestor concepte. Foarte bine, folosiți-le, dar doar
ca niște simple instrumente. În realitate nu există nici „eu” nici „tu”. Există doar o energie
fără limite, fără hotare. Din ea ne-am născut și în ea ne vom întoarce cândva.