III.

RESTABILIREA PARAMETRILOR DIMENSIONALI

AI ANGRENAJELOR MELCATE CILINDRICE

1. Scopul lucrării

Lucrarea prezintă o metodă de restabilire a parametrilor dimensionali la un angrenaj melcat cilindric,

deteriorat în procesul de funcţionare şi care trebuie înlocuit.

2. Consideraţii teoretice

Angrenajele melcate servesc la transmiterea unor puteri mici şi mijlocii între două axe, care se
încrucişează în spaţiu sub un unghi de 90°. Angrenajele melcate, faţă de celelalte angrenaje, prezintă
avantajul că realizează rapoarte mari de transmitere pe o singură treaptă, funcţionează fără zgomot şi, de
asemenea, pot asigura autofrânarea în cazul maşinilor de ridicat. Angrenajele melcate au un randament mai
mic decât al celorlalte tipuri de angrenaje, necesită folosirea unor materiale cu proprietăţi antifricţiune
deosebite, mai scumpe în comparaţie cu materialele celorlalte roţi dinţate.De asemenea implică o tehnologie
de execuţie şi montaj mai complexă. Angrenajul melcat este format dintr-o roată dinţată cilindrică cu dinţi
înclinaţi numită roată melcată aflată în angrenare cu o roată dinţată cu un număr mic de dinţi ( 1...4 1 z = )
numită melc. Melcul are diametrul mult mai mic faţă de roata melcată şi un unghi mare de înclinare a
dinţilor. În consecinţă dintele înfăşoară melcul după o elice, de-a lungul a mai multor paşi, ca în cazul spirei
filetului.
În funcţie de forma melcului şi a roţii melcate există două tipuri de angrenaje şi anume (fig.1):
− angrenaj melcat cilindric (fig.1,a) la care melcul este cilindric iar roata are o formă globoidală (dintele
roţii melcate înfăşoară melcul);
− angrenaj melcat globoidal (fig.1,b) la care atât melcul cât şi roata melcată sunt globoidale.

Fig. 1

Lucrarea de faţă are în vedere doar angrenajele melcate cilindrice. În funcţie de tehnologia de
realizare, angrenajele melcate cilindrice cuprinse în STAS 6845 pot fi:
− cu melc de tip ZA (arhimedic), având profil rectiliniu în secţiune axială;
− cu melc de tip ZN 1 (convolut), melc cilindric cu flancurile generate geometric de două drepte cuprinse
într–un plan perpendicular pe elicea mediană (de referinţă) a melcului;
− cu melc de tip ZN 2 (convolut), având profil rectiliniu în secţiunea normală pe elicea medie a golului;
− cu melc de tip ZE (evolventic), melc cilindric cu flancurile generate geometric de două drepte tangente la
un cilindru director (de bază);
− cu melc de tip ZK 1, melc cilindric cu flancurile înfăşurate de o sculă cilindrică biconică, cu profil axial
rectiliniu şi de tip ZK 2, melc prelucrat cu o sculă conică, freză deget sau piatră deget de rectificat şi având
forma profilului o curbă oarecare în secţiune axială şi frontală.
Din punct de vedere geometric, un angrenaj melcat cilindric este definit de: melcul de referinţă,
numerele de începuturi ale melcului 1 z , respectiv numărul de dinţi ai roţii melcate 2 z , distanţa dintre axe şi
deplasarea de profil a roţii.
Parametrii danturii melcului de referinţă sunt standardizaţi conformSTAS 6845:
− coeficientul înălţimii capului dintelui, h * = 1 a ;
− coeficientul jocului radial:
- c* = 0,2 pentru melci prelucraţi pe strung şi pentru roţi melcate prelucrate cu freze melc;
- c* = 0,2...0,3 pentru melci prelucraţi cu freze deget sau freze disc;
− coeficientul înălţimii piciorului dintelui, h* 1 c* f = + ;
− coeficientul înălţimii dintelui, h* = 2 + c* .
Melcul angrenajului are forma şi dimensiunile identice cu melcul de referinţă, cu excepţia grosimii
dintelui, micşorată pentru a obţine jocul în angrenaj. Melcul generator al roţii melcate diferă de melcul de
referinţă prin aceea că are diametrul mărit în scopul realizării jocului radial la baza dinţilor
roţii melcate.
Conform STAS 915/5 se defineşte un „angrenaj echivalent”. Este angrenajul care corespunde
planului median al roţii, în care se află şi axa melcului. Geometria angrenajului melcat este definită pentru
acest angrenaj echivalent.
La angrenajul melcat deplasat, la care corijarea danturii se face numai la roata melcată (scula
materializând melcul), cercul de rostogolire al roţii melcate coincide cu cercul de divizare al acesteia, în
secţiune mediană, rezultând un cilindru de divizare al melcului echivalent liniei de divizare a
cremalierei. Deplasările de profil se fac, cel mai frecvent, în scopul realizării unei distanţe dintre axe impuse
precum şi pentru îmbunătăţirea condiţiilor de funcţionare. Valorile deplasărilor de profil trebuie alese astfel
încât să se evite subtăierea sau ascuţirea dinţilor roţii melcate. Deplasarea specifică de profil se recomandă a
avea valori x Є[− 0,5... + 0,5]. Având în vedere faptul că atât melcul cât şi roata melcată sunt roţi dinţate cu
dinţi înclinaţi iar angrenajul are axele încrucişate în spaţiu, pe lângă modulul normal n m şi cel frontal t m ,
apare şi modulul axial x m .
În cazul angrenajelor melcate cilindrice modulul este standardizat în plan axial x m , conform STAS
822 (tabelul 1).
Elementele geometrice ale angrenajului, necesare acestei lucrări de laborator, sunt date de
următoarele relaţii: