AGROMETEOROLOGIE

I. INTRODUCERE

1.Definitii

1.1.Meteorologia. Vremea si clima.

Meteorologia poate fi considerata si o stiinta pura si una aplicativa la activitatile umane. Ca
stiinta pura, meteorologia este o ramura a geofizicii si are ca obiect "Fizica atmosferei".
Din punctul de vedere al Serviciilor meteorologice nationale grupate in Organizatia
Meteorologica Mondiala a Natiunilor Unite (OMM), meteorologia raspunde unei definitii mai
conforme rolului OMM si anume:
"Meteorologia este stiinta mediului atmosferic inconjurator al umanitatii. Activitatile sale
teoretice sunt dirijate catre o mai buna intelegere a evolutiei vremii si a echilibrelor climatice;
activitatile sale aplicate sunt orientate catre cresterea bunastarii umane".
In anexa 2 a "Conventiei OMM", la art.2, printre scopurile OMM se stipuleaza: "...d)Sa
incurajeze aplicatiile meteorologiei in aviatie, in navigatia maritima, la problemele apei, in
agricultura si la alte activitati umane; ...".
Meteorologia se imparte in 2 domenii:
•In primul caz, meteorologia se ocupa de urmarirea si de intelegerea evolutiei starii
atmosferei in toate locurile de pe Pamant, de la un moment la altul, de la o zi la alta. Acesta
este punctul de vedere al meteorologiei dinamice, stiinta evolutiei starii atmosferice (a
vremii) dupa legile hidrodinamicii si ale termodinamicii. Succesiunea in timp a diferitelor stari
fizice ale atmosferei, in continua schimbare, reprezinta mersul sau evolutia vremii. Aplicatia
meteorologiei dinamice este meteorologia sinoptica, ramura ce are ca obiect prevederea
evolutiei timpului la suprafata Pamantului. "Buletinul meteo" pentru public constituie obiectul
meteorologiei previzionale.
•In al doilea caz, meteorologia se ocupa de caracterizarea evolutiei cumulate a "vremii" in
diverse locuri de pe Pamant, pe durata unei perioade de timp suficient de lunga pentru ca
toate caracteristicile studiate sa fie semnificative statistic. Procesul de incalzire al Pamantului
de catre Soare se supune la doua cicluri astronomice fundamentale: al zilei si al anului.
Evolutia medie a diverselor elemente ale vremii (sau elemente meteorologice; acestea sunt
temperatura aerului, presiunea atmosferica, umezeala aerului, nebulozitatea, precipitatiile,
vizibilitatea, vantul etc. si formeaza obiectul observatiilor meteorologice) in cursul acestor
doua cicluri, in fiecare loc de pe Pamant, defineste "clima" locului respectiv. Clima este
caracterizata mai ales prin evolutia medie sau regimul elementelor in timpul anului, adica prin
ritmul sezonier al acestor elemente, dar si prin valorile lor extreme. La scara marilor tipuri de
clima existente pe suprafata terestra, temperatura aerului Ta si precipitatiile P sunt cele mai
caracteristice dintre aceste elemente. Astfel, sistemul regimurilor (Ta, P) este suficient pentru
clasarea acestor tipuri si a marilor formatiuni fitogeografice pe care aceste regimuri le
instaleaza la suprafata continentelor. Constatarea sau descrierea climatelor este obiectul
climatografiei. Acesteia i se adauga climatologia teoretica, care se ocupa de explicarea
distributiei marilor tipuri de climat ale planetei prin cauzele lor. In trecut, Comisia de
climatologie a OMM a convenit sa se defineasca climatele pentru perioade de 30 de ani,
incepand cu 1900,1930,1960,.. .Acum, chiar si specialistii vorbesc de conditii climatice atunci
cand este vorba de evolutia vremii pe durata unui sezon al unui an dat (se citeste, de ex.,
"climatul verii 2000 a fost astfel..."). Se ajunge aici la o scara de evaluare intermediara intre
vreme si climat: aceea a sezonului sau a variatiei in cursul sezoanelor. Se ajunge aici la o
scara de evaluare intermediara intre vreme si climat: aceea a sezonului sau a variatiei in
cursul sezoanelor.
1.2.Agricultura in sensul larg al FAO
Organizatia Natiunilor Unite pentru Alimentatie si Agricultura (FAO) acorda un sens larg
termenului "agricultura", specificand in Actul sau constitutiv (Anexa 1): "...In prezentul
Act,termenul agricultura inglobeaza pescuitul, produsele marii, padurile si produsele brute
ale exploatatiei forestiere". In conformitate cu aceasta extensie de sens, agricultura poate fi
definita dupa cum urmeaza.
Agricultura este ansamblul activitatilor pe care le organizeaza oamenii in vederea:
- producerii de catre plante si animale a materiilor necesare nevoilor lor si, mai intai, a
nevoilor lor alimentare;
- asigurarii rentabilitatii acestei productii prin obtinerea unei productii maxime pentru eforturi
minime cheltuite sau energie untilizata.

2.Continutul agrometeorologiei

2.1.Probleme agrometeorologice ale productiei agricole

•Furnizarea de avize regulate agricultorilor asupra activitatilor agricole si a aspectelor
economice, dupa oportunitatea situatiei meteorologice si dupa evolutia probabila a timpului.
Studii destinate asigurarii calitatii avizelor furnizate.
•Furnizarea de avize asupra pericolelor de incidenta a bolilor asupra culturilor sau asupra
posibilitatilor atacului lor de catre insecte, in functie de evolutia vremii, bazate pe studii
asupra conditiilor meteorologice care controleaza ciclul biologic al acestora.
Prevederea fenomenelor meteorologice destructive pentru culturi sau animale, cum ar fi
grindina, inundatiile, inghetul, furtunile puternice. Punerea la punct a metodelor de prevedere
a acestor fenomene. Difuzarea avizelor de alertare a agricultorilor si de indrumare asupra
masurilor de protectie de folosit.
•Prevederea recoltelor pe regiune in functie de starea culturilor, de conditiile meteorologice si
de timpul probabil pentru sfarsitul ciclului cultural. Studiul metodelor de prevedere a
randamentelor.
•Furnizarea de avize meteorologice in raport cu uscarea recoltelor si conservarea lor.
Previziuni meteorologice speciale asupra pericolului de incendii de padure si difuzarea
avizelor de alerta.
2.2.Probleme agroclimatologice ale productiei agricole
•Recunoasterea caracteristicilor climatice si agroclimatice proprii diverselor regiuni naturale
ale tarii si teritoriilor locale, in scopul:
-amenajariii rationale a teritoriului pe baza vocatiilor agricole ale regiunii;
-distribuirii culturilor si animalelor de crescatorie prin armonizarea in mod optim cerintelor
lor ecologice cu condiditiile agro-climatologice oferite.
•Fundamentarea diversificarii agriculturii si cresterii animalelor si introducerea noilor specii,
varietati si rase, pe baza de studii agroclimatice aprofundate, in special prin studiul
experimental al reactiilor plantelor si animalelor pentru o gama variata de conditii
agroclimatice.
•Stabilirea pe regiuni si teritorii a calendarului agricol care organizeaza, in mod judicios in
timpul anului, lucrarile de camp.
•Punerea la punct a tehnicilor culturale care sa realizeze microclimate corectoare, ale
agroclimatelor dezavantajoase regionale sau locale.
•Studierea in mod special a cerintelor de apa ale diverselor culturi prin masurarea
experimentala a evaporarii lor in vederea definirii normelor de irigatie rationala a acestor
culturi.
•Intreprinderea tuturor studiilor sau cercetarilor asupra unor probleme de interes specific si
relative la punerea in valoare agricola sau la conservarea mediului inconjurator.
3.Observatiile meteorologice
3.1.Reteaua meteorologica nationala
Metoda de lucru in meteorologie este observatia vizuala si instrumentala. Pentru efectuarea
observatiilor, in fiecare tara exista o retea meteorologica de stat. In Romania, incepand de la
1 august 2000,reteaua meteorologica nationala de observatii si masuratori, preluata de
Institutul National de Meteorologie si Hidrologie Bucuresti (INMH), este organizata in teritoriu
in cadrul a 7 Centre Meteorologice Regionale : CMR Muntenia – Bucuresti, CMR Banat-
Crisana – Timisoara, CMR – Cluj, CMR – Sibiu, CMR – Constanta, CMR – Craiova, CMR
Moldova – Iasi.
Reteaua de observatii si masuratori meteorologice este compusa din 180 de statii meteo,
306 posturi pluviometrice, 15 statii meteorologiece automate (martie 2002), precum si 7
centre radar, grupate in cele 7 Centre Meteorologice Regionale.
Dintre aceste statii, urmatoarele au un regim deosebit:
- Statia meteorologica Bucuresti Afumati masoara si temperatura solului, vizibilitatea
orizontala, inaltimea bazei norilor si radiatia solara.
- Statiile meteorologice Predeal, Constanta si Mangalia masoara si radiatia solara
globala.
Statiile meteo automate sunt programate sa transmita mesaje sinoptice (24 mesaje/zi) si
mesaje de avertizare privind producerea unor fenomene meteorologice periculoase.
Implementarea statiilor meteorologice automate in reteaua nationala s-a desfasurat in
intervalul septembrie 1995 – septembrie 2000, statiile fiind dotate cu softuri care permit
editarea mesajelor sinoptice specifice diferitelor ore de transmitere si stocare a datelor in
fisiere de date calculate.
Reteaua nationala de radare meteorologice cuprinde 7 radare, dintre care 2 Doppler
(achizitionate in anul 2000) complet automatizate. Sunt disponibile, folosind pachetul de
software EDGE, toate produsele radar standard, precum si o serie de caracteristici optionale
(probabilitate de grindina, integrare a precipitatiilor pe subbazine, produs de urmarire a
celulelor convective, metode de prognoza pe foarte scurta durata a campului de precipitatii).
Organul unic de coordonare pe plan mondial al activitatii tuturor institutiilor centrale
meteorologice este Organizatia Meteorologica Mondiala (OMM).
3.2.Statia si platforma meteorologica
Locul unde se efectueaza majoritatea operatiilor meteorologice este statia meteorologica
(sau postul meteorologic).
In sens general, statia meteorologica este locul ales ca reprezentativ pentru o zona data in
care se amplaseaza aparatura meteorologica si se efectueaza observatii si masuratori
asupra elementelor si fenomenelor meteorologice. De regula, denumirea statiei este data de
cea a localitatii (satul, comuna, orasul) pe care este amplasata. In unele cazuri, la denumirea
localitatii se mai poate adauga si cea a cartierului, strazii, institutiei etc.
In mod obligatoriu, pe langa denumirea statiei meteorologice, fiecarui punct de observatie i
se stabilesc cu exactitate coordonatele geografice (latitudinea si longitudinea), precum si
altitudinea absoluta. Prin altitudinea statiei se intelege inaltimea platformei meteorologice
deasupra nivelului marii, stabilita la baza unuia din picioarele adapostului meteorologic. La
statia meteorologica se mai stabileste si altitudinea barometrului, care, de obicei difera de
cea a platformei meteorologice.
Avand in vedere functia sa de sursa de informare si de veriga de baza in cadrul sistemului
meteorologic national si international, statia meteorologica este notata cu un indicativ si cu
un numar. Pentru recunoasterea in timp si spatiu a informatiilor meteorologice, toate
materialele (registre de observatii, tabele) si mesajele emise de catre statia meteorologica
trebuie sa poarte elementele de indentificare ale pozitiei sale, respectiv: denumirea,
coordonatele geografice, altitidinea, indicativul sinoptic si numarul climatologic, care, in
practica meteorologica se folosesc partial sau in toalitatea lor.
Sub aspect functional, organizatoric si economic, statia meteorologica reprezinta o unitate
tehnico-stiintifica de baza apartinand Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului –
Regiei „Apele Romane” respectiv, Institutul National de Meteorologie si Hidrologie. Ea este
incadrata cu personal de specialitate si dotata cu instalatiile si aparatura necesara efectuarii
observatiilor si transmiterii lor, precum si cu mijloace fixe (teren, cladire etc.) si administrativ
gospodaresti de functionare. Activitatea statiei meteorologice este condusa de seful
responsabilul statiei si se desfasoara dupa un program de activitate stabilit de serviciul
meteorologic, caruia ii apartine si aprobat de Institutul National de Meteorologie si Hidrologie.
Aparatele si instrumentele din dotarea unei statii meteorologice sunt de 2 categorii:
1) Cu citire directa (termometre, psihrometre, higrometre, pluviometre etc.)
2) Inregistratoare (higrograf, termograf, barograf, pluviograf).
La unele statii exista instrumente si aparate speciale ca: actinometre, perheliometre,
chiciurografe, anemografe, instalatii radar etc.,care sunt folosite pentru observatii speciale
potrivit instructiunilor INMH.
Observatiile efectuate in statiile meteorologice sunt reprezentative pentru vremea si climatul
local, deoarece activitatile din agricultura sunt strans legate de vreme si de conditiile
climatice, iar acestea pot varia necrezut de mult pe distante mici (in functie si de relief). De
aceea, este bine ca pe langa fiecare ferma agricola sa existe un punct (post) de observatii
meteorologice, unde sa se inregistreze valorile elementelor meteorologice principale si sa se
incerce prevederi locale de timp, de scurta durata, care sa completeze prevederile generale
difuzate de INMH Bucuresti zilnic, prin posturile de radio, TV si prin reteaua internet. Cu
ajutorul acestor prevederi, fermierii isi vor putea planifica mai bine activitatile pentru ziua
urmatoare si vor putea sa ia masuri pentru executarea lucrarilor cele mai indicate.
Locul in care este situata statia meteorologica se alege astfel incat climatul locului sa nu
fie influentat de nici un factor climatic special (intinderi de ape, paduri, localitai etc.); in acest
caz observatiile efectuate vor fi reprezentative pentru climatul local al zonei unde este
amplasata statia meteorologica.
Statia meteorologica este compusa din: platforma meteorologica, terenul pentru observatii
asupra stratului de zapada, sediul statiei meteorologice.
3.3.Platforma meteorologica
Principalele observatii, masuratori si determinari meteorologice de la statii se situeaza pe
platforma meteorologica. De aceea, amplasarea reglementara a platformei, instalarea
corecta a aparatelor pe platforma si ingrijirea minutioasa a acesteia determina intr-o mare
masura calitatea datelor meteorologice.
Platforma meteorologica trebuie sa fie situata pe un teren deschis si tipic pentru regiunea
respectiva. Ea trebuie sa se afle departe de obstacolele mari ori de intinderi mari de apa,
care pot influenta direct indicatiile aparatelor.
Fata de obstacolele joase si izolate (constructii mici, pomi izolati etc.), platforma trebuie sa
fie amplasata la o distanta de cel putin 10 ori inaltimea acestor obstacole.
Fata de obstacolele mari, extinse si compacte (paduri, grupuri mari de constructii, linii
continue de cladiri), platforma trebuie sa se gaseasca la o distanta de cel putin 20 de ori
inaltimea obstacolelor respective.
Platforma meteorologica nu trebuie amplasata in apropierea unor vai adanci, a denivelarilor
pronuntate de relief, a pantelor abrupte, etc.
Daca statia este situata in apropierea unei mari suprafete de apa (rau, lac,mare) platforma
meteorologica trebuie sa se gaseasca la o distanta de cel putin 100 m de linia care
reprezinta nivelul maxim al apei din bazinul respectiv, cu exceptia statiilor speciale.
Pentru a se asigura o amplasare cat mai tipica si reprezentativa a platformei meteorologice,
terenul ales pentru constructia acesteia va fi aprobat de comisia de omologare a Institutului
National de Meteorologie si Hidrologie.
Platforma meteorologica – standard trebuie sa aiba forma patrata, cu dimensiunile 26x26 m
si cu laturile (pe cat posibil) indreptate de la nord la sud si de la est la vest. Suprafata
platformei trebuie sa fie perfect nivelata, fara gropi, movile sau denivelari, iar solul trebuie sa
fie acoperit cu invelis vegetal.
Pe langa conditiile generale enumerate anterior, platforma meteorologica trebuie sa aiba o
zona de protectie degajata, fara vegetatie inalta (pomi fructiferi, vita de vie, porumb, floarea
soarelui etc.) si fara culturi irigate. Zona de protectie din jurul platformei este stabilita la 30 m
pe fiecare latura a acesteia.
La unele statii cu volum redus de observatii ori amplasate in zone in care nu s-a putut gasi o
suprafata de relief corespunzatoare, prin derogare, se admite in mod exceptional micsorarea
suprafetei platformei pana la dimensiuni de 16x20 m.
Dimensiunile platformelor de la statiile care efectueaza programe speciale pot fi mai mari
decat cele tip ale platformei standard, fiind stabilie in functie de aparatura necesara
executarii masuratorilor speciale. Astfel, platforma unei statii meteorologice cu program
radiometric are forma dreptunghiulara, fiind cu 10 m mai lunga pe directia nord-sud decat
cea standard.
Pentru pastrarea suprafetei platformei meteorologice in starea ei natural, circulatia in
interiorul platformei este permisa numai pe carari special amenajate sau marcate. Este
admisa asfaltarea sau betonarea cailor de acces pe platforma, cu conditia ca latimea lor sa
nu depaseasca 40 cm si, numai in cazurile in care terenul platformei este puternic umezit in
anumite perioade ale anului. Cararile trebuie sa asigure accesul observatorului de serviciu la
adaposturile meteorologice sila termometrele de sol – in mod obligatoriu- dinspre nord, la
heliograf dinspe sud, iar la celelalte instalatii in asa fel incat observatiile sa poata fi efectuate
cu o pierdere minima de timp.
Pentru protectia aparatelor si instalatiilor impotriva deteriorarilor, platforma meteorologica
trebuie sa fie imprejmuita. Pentru a nu constitui un obstacol in calea vantului si a favoriza
formarea troienelor de zapada, imprejmuirea platformei se face din retele de sarma cu
ochiuri de 10x10 cm, intinse pe cadre metalice. Cadrele se fixeaza pe tevi metalice care se
implanteaza in sol, in socluri de ciment sau se prind prin bride metalice de stalpi de beton cu
o latime de 12-14 cm. Imprejmuirea trebuie sa aiba inaltimea de 2 m deasupra solului.